1,687 matches
-
magazinele londoneze. Apăsând ușor pe ambalajul din celofan, simți ceva familiar - slab, dar real. Când s-a mai calmat, s-a dus la un supermarket și și-a făcut cumpărăturile pentru întreaga săptămână. Rutina o va menține pe linia de plutire - cel puțin așa se întâmplase până atunci. În drum spre casă și-a ridicat gluga hanoracului pentru a-și proteja părul de ploaia care reîncepuse să cadă. A despachetat cele șapte conserve de slăbit și le-a ordonat în dulap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
este aleasa inimii mele“, i-a declarat polițistul Blanchard lui Bevo Means, reporter specializat în cazuri penale. „Are frumusețea aceea rebelă după care mă dau în vânt. A avut o viață grea, dar am s-o readuc pe linia de plutire.“ Nici viața lui Lee Blanchard nu a fost lipsită de tragedii. Când avea paisprezece ani, sora lui de nouă ani a dispărut fără urmă. „Cred că de-asta m-am lăsat de box și am devenit polițist“, povestește el. „Prinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-mi pulpanele mantalei Închipuite și amușinând aerul precum Faust pe urmele Margaretei. Deodată, clopotele de la Mitropolie explodează Într-o năvală de sunete, ce curg ca un fluviu sonor, se dilată, fulgi materiali ce se presară apoi peste lucruri cu o plutire Înceată. Nimic mai dumnezeiesc decât ploaia de sunete ce se afundă În baia de tei Înflorit când eu pășesc prin unghiul mai obscur al străzilor Înguste, atras de mișcări secrete, de foșgăiala erotică a pisicilor, izbindu-se de acoperișuri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acolo trebuie să fie masa, acolo scaunul, acolo oglinda; dar toate acestea nu sunt decât abstracțiuni. Ce este masa? Ce este scaunul? Ce este oglinda? Iată Întrebări subconștiente, pe care nu le pot rezolva fără percepția vizuală nemijlocită. Senzația de plutire pe care mi-o dă pojghița de beznă a somnului mă aduce la o stare de liniște totală; Întârzii totdeauna la hotarul dintre existența mea nocturnă și existența mea diurnă: sunt fericit cât nu ajung Încă să individualizez o formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai avusesem nici un contact cu Judy și cu copiii în ultimele două săptămâni și tot amânam să iau legătura cu ei de frică să nu clatin bărcuța instabilă a fericirii pe care izbutisem cumva s-o țin pe linia de plutire de când plecasem. Al naibii de egoist din partea mea, desigur, dar jur că eram sincer convins că în vremea aceea le e mai bine fără mine și că, de fapt, Judy și cu mine nu fuseserăm niciodată un cuplu potrivit. Sentimentele intense- nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu mai fi așa ciudată... nu suport. — Oh, iubito, nu mai fi așa nesigură. E-n regulă. Doar că n-ai știut despre asta - despre hobby-ul meu, asta-i tot. Vezi, e ceva care mă menține pe linia de plutire. Și habar n-ai de câte ori v-am cumpărat chestii sau v-am scos în oraș, pe banii mei câștigați în mod bolnav, cum ar zice mama. Și alți oameni au hobby-uri pe care cheltuiesc bani, nu? Câteodată lucruri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ciudat). Una dintre compensațiile faptului că, bănuiesc eu, în ultima vreme devenise totul atât de dubios - și nu folosesc termenul cu delicatețe - este că nimic nu mă mai surprinde și nu mă mai șochează. Sunt în starea asta minunată de plutire protejată (cred că pentru prima dată-n viață apreciez semnificația cuvântului de-adevăratelea) și nimic în afară de ceva care i s-ar putea întâmpla lui Stacey sau care ar putea să mă despartă de ea nu mă poate afecta. Doamne Sfinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
te zgâi cu adevărat, la acoperișul marchizei de lemne din fața ta. Când te ridici vezi mereu o cratiță cu smoală Întărită și un colac de sârmă plină de rugină. Încăpățânat te „ridici” o dimineață Întreagă. Și nu zbori. Desprinderea, În plutire, nu se produce. O imensă neputință și ciudă dau năvală peste tine. Te biruie plânsul și plângi. Bărbați și femei ținându-se de braț ies de la fabrică. Pocnesc trotuarul și gardurile cu bastoanele. Sunt muncitorii de la Întreprinderea de perii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mine cum sunt, n-ai vrea ca de azi Înainte să ne luăm și să trăim Împreună, că viața trece și fiecare suntem datori cu o moarte și poate om plăti mai ușor”. Privirea Onicăi trece dincolo de perdeaua frunzelor În plutire, undeva peste dealul Cheslerului și așază locurile din amintire În altă parte, ca și cum nu aici s-ar fi petrecut, ca și cum lumea de ieri ar fi așezată Într-un loc tainic În care doar sufletul minții Îți poate pătrunde și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
picioare și apucă drumul satului, timpul dintr-o dată nu mai vrea să curgă Încet și intră În rotire nebună ca hora aceea din duminica de Sânziene, și Onica, și acum femeie frumoasă, se Întoarce din lumea aflată dincolo de frunzele-n plutire, trezită de plânsul copilului: „De ce plângi, Văsălica mamei?”și copilul plânge și mai tare și se duce și se prinde de stâlpul șurii și plânge și acolo un ceas Încheiat, Întoarce privirea spre mumă-sa și-i spune: „Mi-or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
era moartă, era Înecată, o ridică la piept și dintre sâni Îi țâșni o pasăre care sfredeli cerul verii ca un tunet. Bărbatul Întâi scrâșni, spărgându-și măselele, izbucni În plâns, apoi Începu să cânte ușor, Îndelung, ca atunci, În plutirea aceea peste lanul de lucernă, parcă dintr-o altă viață, ținându-se de mână cu fata notarului, neștiind că, de undeva, de departe, ochii Anei primeau ca un cuțit, direct În suflet, tot ce vedea. Și cântau ceterașii, era zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Într-un Dalí furios, banchet de culori și mișcări care Împing parcă vaporul ce leagă Constanța de Însoritele depărtări unde, peste câteva ceasuri, vor acosta fericiți pasagerii ai acestui „Orient Express” maritim. Țipând strident, stoluri de pescăruși agonizează Într-o plutire lentă de zbor etern deasupra pachebotului la poalele căruia bat ciocanele ca de vulcan ale valurilor, lăsând În urmă spuma albă, ca o iluzie, urmă nedefinită a unei himere, un Budha de apă topindu-se În ape. „Deci voi așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o mai priveam ca pe un redactor-șef de revistă. Așa că îngropasem episodul cu „Cine o va cumpăra pe această femeie disperată?“. Și acum revista fusese publicată. Tocmai când eu și Mark reușisem să ne aducem relația pe linia de plutire. M-am așezat pe un prag de după colț și am deschis revista tremurându-mi mâinile, întrebându-mă ce fotografie folosiseră, sperând să nu fie prea provocatoare. Dar nu aveam de ce să-mi fac griji. Nu folosiseră fotografiile provocatoare. Nu folosiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
avea prea mult de pierdut nici financiar, nici din punctul de vedere al prestigiului. Dar nu avea inima de a Îl lăsa să se scufunde În uitarea nereușitelor, atâta vreme cât mai exista o posibilitate de a-l menține pe linia de plutire. Era, la urma urmelor, până acum, singura dintre operele sale dramatice care fusese pusă În scenă de profesioniști, și spera ca, Într-o zi, să Îl convingă pe Compton să mai accepte una. De aceea, trudea la textul Americanului, montând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că, îngrozit de propriul său vis, e prins pe vecie în realitatea feliei sale de pîine. Dar iată că din spațiul licăritor al vitraliului, ca dintr-o altă lume, observ că, atunci, în realitate, eram mai conștient decît în reverie. Plutirea mea de acum e abia mai adevărată pentru că simt durerea, Și nu durerea trupului ci una mai adîncă și sfredelitoare. Să fie adevărat ce bănuia Euripide? Că viața este moarte iar moartea... Cine stie? V. tînăr înțeleg că apostolatul e
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
limpezi să mă apere prin adevăr. Pasărea șarpe, pasărea violet devin acum eu însumi, gata să-mi iau zborul către porțile lui Shu. Nori stranii, pîlcuri de gaze mirosind a usturoi. Aripi și vînt. Zbor și dinafară îmi urmăresc, totuși, plutirea devenind zeul pasăre Maat. Cel mai atroce judecător îmi ești tu insuți. Cum mi-am uitat corpul și de unde două inimi gata să fie cîntărite, inimi ce poartă numele meu? Mirosuri și umbre. Zeii înșiși se schimbă din unul în
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
noapte în semn de întrebare. De unde vii tu înger de vrei a mă iubi, Când au murit în mine doar lumi de viețuire Și-n dorul meu de El sunt lacrima-n sfințire Ce îmi comandă timpul în ASTRUL DE PLUTIRE. Cu o privire rece tu vrei a mă uita Că am pătruns cu mintea în lumea-ntunecată De unde nebunia e pe-un pământ de stea Și-mi arde-n suflet gândul de-o viață amputată. Eu nu doresc ca CERUL
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
neclintit pe-o stea de genune, peste acest pământ mai arde o torță de gând. O, Doamne Ștefane, înger de veac, e sărbătoare în inimi și atâta iubire. Privește la orizonturi, prin temple mai zac arsele vânturi din vitejeasca-ți plutire, e un semn că noi mai trăim și păcatele sunt multe pe-o viață. Dar istoria, Ștefane, din care venim e ngenuncheată peste-o tăcere de gheață, când văile ți aud din nou suflarea, când soarele coboară prin zâmbetu-ți cald
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
s-a desprins din noi Pe-o trecătoare a dorului prin sferele nuntite Te iubesc, iubire, prin cerul de sărut Când te priveam, cum deveneai iubire Erai un prinț din veacul de demult, Și-mi adormeai ușor prin brațul de plutire. Te iubesc, iubire, și-n arderea de vis, Cu dragostea din pletele sculptate Prin așchii de cuvânt demult tu erai scris Cu litere de geruri în deveniri ciudate. Și CERUL, mă va plânge când Eu voi fi cuvânt În patul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
întrețin și pe mine și pe Kate numai din salariul meu? Abia dacă știam cât câștigam. Nu știam decât că era mult mai puțin decât câștiga James. Nu știam decât că, atâta timp cât fuseserăm căsătoriți, ceea ce ne ținuse pe linia de plutire fusese salariul lui. Deci acum aveam să fiu săracă. Mă simțeam de parc-aș fi ieșit pe un balcon și dintr-odată aș fi realizat, spre groaza mea, că nu mai aveam nimic sub picioare. Nimic altceva decât un gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o chestie așa de goală. Așa de fără sens. E chiar o copilărie să vrei să câștigi în circumstanțele astea. Într-o situație ca asta nu există nici învingători, nici învinși. Dacă-ți pui mariajul din nou pe linia de plutire, atunci vei câștiga. Atunci vei fi victorioasă. Mama ar fi trebuit să se angajeze ca scriitor de discursuri pentru revoluționari. Materialul pe care tocmai mi-l livrase era de-a dreptul incendiar! —Bine, am zis încă neconvinsă pe deplin. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
lungă, roman. Solstițiul de iarnă. Moartea părinților cuiva. A vecinilor. A unui bun prieten. O dezamăgire În dragoste. O indigestie. O eclipsă. Un film despre viața plină de bucurii a unui scriitor. Un documentar cu vampiri. Prima beție, senzația de plutire și senzația de vomă, liceul gotic, din Balta Albă, zborul unui liliac iarna, o facultate cu profesori cu halate și mustăți false, oameni circulînd rapid printre cadavre ținîndu-ți carnetul de note În mîinile Întinse drept Înainte, fata de la opt, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Depp care-și face meseria, pare să numere pești, iar Iggy cîntă this a film about a man and a fish, this is a film about the demanding relationship between man and fish. Și mai este și-un film despre plutire, inocență, dragoste și moarte. De o incredibilă frumusețe, tandru, pieziș și poetic, tragic, vîjÎind, absurd, cu puternice motoare comice. Personajele: Depp, vărul său Vincent Gallo, unchiul Jerry Lewis, Faye Dunaway și Lili Taylor, copyright 1991 Emir Kusturica, dacă i l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ei?” Poate pentru că e frig? Mă bîntuie o senzație plăcută deoarece urmăresc În același timp și emisiunea „7 x 7” a doamnei Beclean ce ne arată, la simpla rostire a cuvîntului Iliescu, o fire de reporter populat de senzații de plutire. Ca a Stelianei Gârbea, care-a băgat de seamă drept În Totuși iubirea că „i-au apărut niște alunițe În anumite părți ale organismului, motiv pentru care actul sexual mai mult o doare decît Îi place”. Dr. C. Ionescu-TÎrgoviște Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unui pont vîndut de Johnny Stomp, care părea să știe o grămadă. Se pare că organizase o Întreagă rețea de șantaje. Activitatea bandelor ajunsese la o stranie stare de amorțeală, În vreme ce Stomp abia dacă reușea să rămînă pe linia de plutire, iar Mo Jahelka - care se Îngrijea de afacerile lui Mickey C. - se ferea să pompeze prea multă presiune. Șapte arestări cu totul. Destul de bine pentru cota lui lunară, dar ziarele prinseseră pontul cu scandalul de la secție, pe care l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]