1,541 matches
-
24; Adrian Popescu, Cântec de corn, ST, 1975, 8; Piru, Poezia, I, 263-264; Dana Dumitriu, Focul lăuntric, RL, 1977, 43; Eugen Simion, Doi poeți: Teohar Mihadaș, Dominic Stanca, LCF, 1977, 47; Cornel Ungureanu, „Nimburi”, O, 1978, 45; Manu, Eseu, 136-139; Poantă, Radiografii, I, 198-200, II, 85-87, 148-153; Adrian Popescu, „Mândria și melancolia” memoriei, ST, 1979, 5; Paul Dugneanu, Un neoparnasian, LCF, 1980, 3; Sultana Craia, Un memorialist calofil, LCF, 1980, 28; Ion Lungu, Între evocare lirică și Bildungsroman, TR, 1980, 34
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
GL, 1968, 27; Laurențiu Ulici, Rezonanța primelor volume, LCF, 1968, 46; Șerban Foarță, Jocul pe-o singură carte ?, LCF, 1969, 1; Victor Ivanovici, „Versuri”, RL, 1969, 21; Rusu, Utopica, 208-213; Cristea, Interpretări, 180-181; Constantin, Despre poeți, 214-217; Caraion, Duelul, 89-90; Poantă, Modalități, 223-226; Dan Laurențiu, Fragmente din regiunea de odinioară”, LCF, 1971, 5; Șerban Foarță, Fragmente din regiunea de odinioară”, O, 1971, 5; Zaharia Sângeorzan, „Fragmente din regiunea de odinioară”, CRC, 1971, 11; Florin Manolescu, „Fragmente din regiunea de odinioară”, ARG
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
11; Gheorghe Pituț, Mircea Micu și edenul copilăriei, VR, 1976, 8; M.N. Rusu, „Cetiți-le ziua”, VST, 1976, 39; Mircea Ivănescu, „Citiți-le ziua”. Seriozitatea jocului, T, 1977, 3; Felea, Aspecte, I, 88-91; Raicu, Practica scrisului, 274-276; Iorgulescu, Scriitori, 102-104; Poantă, Radiografii, I, 105-107; Alboiu, Un poet, 171-172; Sângeorzan, Conversații, 256-262; Cândroveanu, Poeți, 113-119; Mihai Ungheanu, „Întâmplări cu scriitori”, LCF, 1982, 2; Cocora, Privitor, III, 163-165; Dumitru Dinulescu, Întâmplări cu „scriitori”, RL, 1983, 15; Cristian Moraru, „Secretul Doamnei de zăpadă”, RL
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
al retoricii, APF, 1996, 6; Iulian Boldea, Poezii din subterană, LCF, 1996, 42; Diana Adamek, Trasee bacoviene, TR, 1996, 43; Cornel Vâlcu, Alte lecturi bacoviene, ST, 1996, 9-10; Adrian Ălui Gheorghe, „Seară cu Dante și alte poeme”, CL, 1997, 2; Poanta, Dicț. poeți, 125-127; Dragoș Ivana, Sub semnul poeziei”, OC, 2000, 6; Pop, Viața, 286-291. C.H.
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
sau Răsfățul cuvintelor, RL, 1970, 7; Eugen Micu, „Bobinocarii”, O, 1970, 3; Eugen Simion, „Boala de origine divină”, LCF, 1970, 25; Ion Pop, „Boala de origine divină”, TR, 1970, 28; Nicolae Manolescu, „Boala de origine divină”, CNT, 1970, 29; Petru Poantă, Lirică feminină, ST, 1970, 9; Ilie Constantin, „Boala de origine divină”, RL, 1970, 41; Martin, Poeți, II, 231-235; Victor Felea, „Împotriva celui drag”, TR, 1976, 1; M.N. Rusu, „Împotriva celui drag”. Imaginea eleată a sentimentelor, VST, 1976, 3; I. Negoițescu
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
Ion, București, 1992, Rhesos. Troienele. Andromaca. Helena. Orestes. Heraclizii, București, 1996; Aristofan, Adunarea femeilor, București, 1974; Eschil, Orestia, pref. trad., București, 1979, Rugătoarele. Perșii. Șapte contra Tebei. Prometeu înlănțuit, pref. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 354-355; Poantă, Radiografii, I, 305-306; Simion, Scriitori, III, 346-352; Grigurcu, Existența, 391-394; Dicț. scriit. rom., III, 238-239. M.I.
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
Balaș, Virgil Mihaiu, ECH, 1994, 1-3; Negoițescu, Scriitori contemporani, 284-287; George Achim, Între Biedermeier și jazzificare, PSS, 1995, 8-11; Ioan Moldovan, Locus amoenus, F, 1996, 7-8; Alexandru Pintescu, „Incantări & descântări clujene”, PSS, 1996, 8; Pop, Pagini, 213-220; Borbély, Xenograme, 131-133; Poantă, Dicț. poeți, 122-125; Bucur, Poeți optzeciști, 123-126; Dimisianu, Lumea, 386-392; Grigurcu, Poezie, II, 112-116; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 170-173; Pop, Viață, 261-265; Dicț. scriit. rom., III, 191-192; Popa, Ist. lit., II, 498; Gheorghe Grigurcu, Globalismul poetic, RL, 2003
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
42; Ovidiu Ghidirmic, Reflecțiile unui moralist, RL, 1972, 46; Alexandru Paleologu, Fantezie și imaginație, LCF, 1972, 46; George Pruteanu, „Ipocrizia disperării”, CL, 1972, 21; Nicolae Prelipceanu, „Cântece de alchimist”, TR, 1972, 47; Georgeta Horodincă, Obsesia vieții, CNT, 1972, 51; Petru Poantă, „Cântece de alchimist”, ST, 1972, 23; Traian Stoica, „Cântece de alchimist”, VR, 1972, 12; Andrei Strihan, O aventură estetică cu Teodor Mazilu, București, 1972; Raicu, Structuri, 271-277; Sorin Titel, Violența comicului, RL, 1974, 2; Cornel Ungureanu, Parada filosofilor, O, 1974
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
AFT, 1978, 7; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1978, 36; Valentin F. Mihăescu, Ceremonial de purificare, LCF, 1978, 40; Victor Felea, „Tobele fragede”, TR, 1978, 46; Constantin Pricop, „Tobele fragede”, CL, 1979, 3; Florin Mugur, „Tobele fragede”, ST, 1979, 5; Poantă, Radiografii, II, 87-90; Eugen Simion, „Copacul cu 10 000 de imagini”, RL, 1984, 16; Marin Mincu, „Copacul cu 10 000 de imagini”, LCF, 1984, 19; Victor Felea, „Copacul cu 10 000 de imagini”, TR, 1984, 19; Costin Tuchilă, „Copacul cu
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare); Poezia friulană din Renaștere până în zilele noastre, tr. Pimen Constantinescu, Cluj-Napoca, 1995. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „Eu port această ființă”, F, 1973, 1; Al. Piru, Debuturi premiate, AFT, 1975, 10; Laurențiu Ulici, „Alarhos”, RL, 1975, 39; Poantă, Radiografii, I, 309-311, II, 112-114; Irina Petraș, „Scutier al iluziei”, „Făclia”, 1981, 10 618; Vasile Sav, „Spuse fratele nostru”, TR, 1984, 37; Tașcu, Poezia, 171-175; Ulici, Lit. rom., I, 282-283; Poantă, Dicț. poeți, 127-128; Dicț. scriit. rom., III, 262-263. Ct
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
AFT, 1975, 10; Laurențiu Ulici, „Alarhos”, RL, 1975, 39; Poantă, Radiografii, I, 309-311, II, 112-114; Irina Petraș, „Scutier al iluziei”, „Făclia”, 1981, 10 618; Vasile Sav, „Spuse fratele nostru”, TR, 1984, 37; Tașcu, Poezia, 171-175; Ulici, Lit. rom., I, 282-283; Poantă, Dicț. poeți, 127-128; Dicț. scriit. rom., III, 262-263. Ct.C.
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
către ținuturile moldave ale lui Sadoveanu, pana literaților a glosat despre etosul balcanic al românilor și țiganilor. Lecturile sau experiența ne-au învățat că românul a șterpelit de la vecinul său țigan atât gustul pentru delăsare, cât și savoarea inoxidabilă a poantei. A fi neserios nu este pentru nici unul dintre ei o insultă. De multe ori, o dezordine supravegheată traduce în ambele tabere același instinct de supraviețuire în fața nenorocirii. Lunga experiență a robiei pentru țigani și coșmarul iobăgiei pentru români le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să sune ca o goarnă; Întinderea versului este limitată, sunetul său mai mult puternic decât muzical. Goarnele inimii ale lui Dan Deșliu Își Îndeplinesc Însă din plin menirea: ele deșteaptă, cheamă la luptă, mobilizează (Ă). Nicolae Tăutu cultivă imaginea grațioasă, poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat cândva cocorii s-o scrie, dar cerul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și ea reprezentativă pentru că „a fugit de abstracțiuni, plasându-se din plin În mijlocul faptelor și oamenilor”, dar „trebuie totuși să-i atragem atenția asupra riscurilor prezentate de poezia-anecdotă pe care o cultivă involuntar și care amenință să-l Întoarcă până la poantele ieftine ale lui Șt.O. Iosif (Ă)”. Unui tânăr poet, Gavril Mihai, recenzentul de la Flacăra Îi descoperă „orizont și meșteșug” În „descifrarea dușmanului În persoana chiaburului”, operațiune care nu este Întâmplătoare (Ă) și ține de originea sa țărănească (Ă). „Nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din toate acestea. Consemnându-și În treacăt impresiile și opiniile sale despre o natură extrem de abstractă, de „stilizată”, considerată „În sine”, poetul se dovedește a fi preocupat Înainte de toate de obținerea unor finaluri „de efect ale poeziilor sale (așa-zisele „poante”, cum sunt cunoscute În argoul literar), subordonând Întreaga lor construcție acestui deziderat. (Ă) Sursa greșelilor pe care le conțin aceste poezii ale lui Căprariu, ca și alte poezii asemănătoare ca factură, din revista noastră și de aiurea, a fost indicată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dezvăluie identitatea reală a personajului invocat: Insul solid spuse: - Acum, că tot suntem între noi și nu e nici o damă în jur, nu mai contează de ce te-ai dus înapoi acolo, dar chestia asta cu Hemingway mă depășește. - E o poantă, am spus. O poantă veche. - Cine naiba e Hemingway ăsta? - Un tip care spune la nesfârșit același lucru, până începi să crezi că trebuie să fie ceva bun. Astfel de interludii au menirea să sublinieze controlul perfect al autorului asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
personajului invocat: Insul solid spuse: - Acum, că tot suntem între noi și nu e nici o damă în jur, nu mai contează de ce te-ai dus înapoi acolo, dar chestia asta cu Hemingway mă depășește. - E o poantă, am spus. O poantă veche. - Cine naiba e Hemingway ăsta? - Un tip care spune la nesfârșit același lucru, până începi să crezi că trebuie să fie ceva bun. Astfel de interludii au menirea să sublinieze controlul perfect al autorului asupra textului. Crisparea sesizabilă în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
al vieții și învierii adresează părintele Galeriu. Mihai Cantuniari traduce, sub genericul Artiștii și politica, un articol din 1927, aparținând lui Cesar Vallejo, iar Rodica Lascu-Pop dezvăluie, printr-o traducere din Bust Gils, câteva dintre Metodele doctorului. În fine, Petru Poantă și Mihai Dragolea fac cronică literară, în timp ce Mircea Ghițulescu îl intervievează pe Ion Caramitru, în calitatea acestuia de om politic. D.B.
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
unei „mitologii” a naturalului, în măsura în care natura înseamnă un îndemn la existență. Deschiderea spre lume, spre claritatea și rigoarea minții reprezintă „imperativele unui lirism care nu-și mai caută ființa în introspecție și mister, ci în sentimentul exultant al existenței” (Petru Poantă). Spirit cumpătat și reflexiv („iar gândul drept nu zboară, el se cerne”), poetul exaltă aforistic energiile puse în slujba umanității. Liricii senine, echilibrate și optimiste din primele volume, Centurile de siguranță îi adaugă zona mai gravă a reflexivității. Neliniștita căutare
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
Munteanu, București, 1980, Versuri, București, 1984, Tristia, București, 1994 (în colaborare cu Puiu Brăileanu). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Floreta de argint”, LCF, 1973, 16; Nicolae Prelipceanu, „Floreta de argint”, TR, 1973, 18; Daniel Dimitriu, „Floreta de argint”, CL, 1973, 14; Poantă, Radiografii, I, 195-197; Al. Condeescu, Neliniștea și speranța poetului, LCF, 1979, 29; Lit. rom. cont., I, 542, 721-722; Liviu Papadima, Valeriu Bucuroiu, „Zidit în fereastră”, TBR, 1985, 284; Dicț. scriit. rom., I, 389; Popa, Ist. lit., II, 467-468. N.Mc.
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
Simion, Faptele și „mitofaptele” poeziei, RL, 1983, 11; Alex. Ștefănescu, Corzile grave ale lirismului, RMB, 1983, 9 martie; Cornel Ungureanu, Viața în Megalopolis, O, 1983, 3; Victor Felea, Ion Budescu, „Viața cu mine, viața fără de mine, TR, 1983, 46; Petru Poantă, Ion Budescu, „Viața cu mine, viața fără de mine, ST, 1983, 11; Ovidiu Ghidirmic, Un elegiac reflexiv, R, 1983, 12; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1985, 46; Victor Felea, Ion Budescu, „Omul interior”, TR, 1985, 50; Al. Călinescu, Contraste, CRC, 1986
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
bucolic, RL, 1974, 20; Mihail Petroveanu, „Detectivul Arthur” de Emil Brumaru, VR, 1971, 7; Raicu, Critica, 337-344; Al. Andriescu, „Cântece naive”, CRC, 1977, 7; Valeriu Cristea, „Spre o delicatețe infinită”, RL, 1977, 13; Simion, Scriitori , I, 322-327; Iorgulescu, Scriitori, 38-39; Poantă, Radiografii, I, 295-297; Florin Mugur, Emil Brumaru, ST, 1979, 3; Grigurcu, Poeți, 448-455; Cristea, Faptul, 150-153; Doinaș, Lectura, 219-223; Lit. rom. cont., I, 728-730; Gheorghiu, Reflexe, 81-84; Cristea, Modestie, 76-79; Pop, Jocul, 328-396; Călinescu, Biblioteci, 136-144; Grigurcu, Existența, 227-241; Cistelecan
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
în Franța (Paris). În 1990 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Poezia lui B. este una de factură intelectuală, experimentală; în general pare elaborată rațional, fiind rece, comunicând idei și vibrând mai puțin de emoția spontană. Unii critici (Petru Poantă) îl așază în descendența culturală a familiei de spirite Eliot-Pound-Saint-John Perse, iar în exercițiul său poetic prezența livrescului pretențios devine o constantă dominantă: „Și-acum - despre iubire. / Doar pentru fiecare făptură e minunea certă / în care înflorește marginea neantului (...) Poate
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
Traduceri: Anatole France, Zeilor le e sete, Cluj-Napoca, 1978, Revolta îngerilor, Cluj-Napoca, 1978; Anna Brâncoveanu de Noailles, Umbra zilelor, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele - Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Nocturnalia”, TR, 1985, 28; N. Steinhardt, „Nocturnalia”, ST, 1985, 7; Petru Poantă, Virgil Bulat, TBR, 1989, 388; Petru Poantă, Protocolul paradoxelor, ST, 1990, 4; Steinhardt, Monologul, 154-161; Dicț. scriit. rom., I, 405-406; Poantă, Dicț. poeți, 44-45; Constantin Dehelean, „Patimile tânărului
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
1978; Anna Brâncoveanu de Noailles, Umbra zilelor, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele - Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Nocturnalia”, TR, 1985, 28; N. Steinhardt, „Nocturnalia”, ST, 1985, 7; Petru Poantă, Virgil Bulat, TBR, 1989, 388; Petru Poantă, Protocolul paradoxelor, ST, 1990, 4; Steinhardt, Monologul, 154-161; Dicț. scriit. rom., I, 405-406; Poantă, Dicț. poeți, 44-45; Constantin Dehelean, „Patimile tânărului Ioan în Arcadii, „Semne” (Deva), 2000, 4; Victor Cubleșan, Rigoarea șăgălniciei, LCF
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]