1,760 matches
-
rapoarte de la poliție, atunci însemna că probabil așa era. Neil se ridicase în picioare, fâțâindu-se de colo-colo de parcă ar fi avut sindromul vacii nebune. Uitați-vă la ea! a început el să strige înecându-se aproape. Și voi ați pocni-o dacă ați fi căsătoriți cu o curvă proastă ca ea! —Stai jos, Neil. Vocea lui Josephine era ca o lamă de oțel. —Cum îți permiți să folosești un asemenea limbaj în prezența mea? Neil a început să șovăie. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
m-a făcut de căcat în fața tuturor. Mi s-a spus că atunci când ai puterea să privești adevărul în față, începi să te vindeci. Dar nu-i adevărat, a zis Neil. E o curvă mincinoasă. Mie îmi venea să-l pocnesc. însă ceilalți nici măcar nu l-au muștruluit. Mike, Vincent, Misty și John Joe l-au ajutat pe Neil să se ridice și l-au condus cu blândețe afară din cameră. 22tc "22" îmi promisesem că începând de luni mă voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai aproape de mine. Ochii le străluceau de interes. — Nici nu v-ar veni să credeți, le-am spus. Un program de optsprezece ore pe zi nu e ceva neobișnuit. Și-ți poți pierde slujba CÂT AI CLIPI, le-am spus pocnind din degete ca să le demonstrez cât de ușor era. Iar în New York nu există ajutor de șomaj. Toți au scos un „ooooooo“ care însemna că erau șocați. Puteai să ajungi în stradă în numai câteva zile, am spus cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că ajunsesem într-un centru de tratament. —Doam-ne! a exclamat Helen. Cine e tipul ăla? I-am urmărit privirea. Helen se uita la Chris. —Nu-i rău deloc. Nu l-aș da jos din pat nici... AU! De ce m-ai pocnit? a întrebat-o ea pe mama. —îți dau eu pat să nu-l poți duce, a amenințat-o mama. După care a observat mai mulți oameni care se uitau la ea, așa că le-a zâmbit ca și cum nimic nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-ne la același lucru. „îi place de Barry. Doamne, se simte atras de Barry!“ —Și ridici ușor brațul. Barry a ridicat brațul cu delicatețea unei balerine. John Joe și-a repezit mâna în sus de parc-ar fi vrut să pocnească pe cineva. Acum înclini puțin șoldul. John Joe s-a supus plin de entuziasm. Un alt turn Babel de voci s-a iscat fiindcă Stalin știa care era capitala Noii Guinee. De unde ai știut? a întrebat Vincent. De unde să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
era vătraiul unui om bun. Asta nu ne-a împiedicat ca o parte din vară să ne jucăm cu el de-a „Omul mort din mlaștina lui O’Leary“. Nu era mare scofală. Unul dintre noi se prefăcea că-l pocnește în cap pe celălalt cu vătraiul, apoi cel care fusese lovit trebuia să zacă pe jos vreo câteva secole, după care altcineva trebuia să fie domnul Bourke, să vină și să mimeze că vomită. Odată, Claire a jucat așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dar nu avea nici o șansă. — Să știi că am aflat de tine și de tipul ăla care a adus covorul cel nou. După asta, totul a devenit destul de confuz, fiindcă Chaquie a sărit de pe scaun și a încercat să-l pocnească pe Dermot. Dar din ceea ce ne puteam da seama, Dermot făcea aluzie la faptul că noul covor nu fusese singurul lucru din casă întins pe jos. Chaquie a contestat vehement varianta lui. Era imposibil să-ți dai seama cine spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
teribil de potriviți. Normal că aveam să mințim în legătură cu locul unde ne cunoscusem. Mi-am mai imaginat și alte lucruri. Pe Luke vomitând de supărare. Luke implorându-mă să-l primesc înapoi. Luke nebun de gelozie și încercând să-l pocnească pe Chris... De cele mai multe ori, fanteziile mele se învârteau în jurul lui Luke încercând să-l pocnească pe Chris. Ăsta era unul din scenariile mele preferate. 42tc "42" în seara în care Luke a plecat ca o furtună din bucătăria mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
imaginat și alte lucruri. Pe Luke vomitând de supărare. Luke implorându-mă să-l primesc înapoi. Luke nebun de gelozie și încercând să-l pocnească pe Chris... De cele mai multe ori, fanteziile mele se învârteau în jurul lui Luke încercând să-l pocnească pe Chris. Ăsta era unul din scenariile mele preferate. 42tc "42" în seara în care Luke a plecat ca o furtună din bucătăria mea - da, deși făcuse totul cu o stăpânire de sine ireproșabilă, plecase ca o furtună - povestea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
agitată ca să reușesc să închid ochii, am aruncat pe jos rochia de femeie matură și am târât-o în picioare prin cameră. îO pusesem deja pe umeraș, dar m-am întors la șifonier, am luat-o de pe umeraș și am pocnit-o până i-au sărit capacele, făcând din ea țapul ispășitor pentru solitudinea care-mi marca existența.) în timp ce, respirând cu greu, îi promiteam rochiei că aia era ultima oară când mai vedea lumina zilei, telefonul a început să sune. — Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
omule, îmi pare rău că te dezamăgesc, dar nu pot s-o fac. —Dă-o dracului, a șuierat Joey ridicându-se și dând un șut în canapea. După care și-a plimbat degetele făcute greblă prin păr și-a mai pocnit o dată canapeaua. Apoi, pe neașteptate, s-a apucat să cotrobăie printr-un sertar. Eu, Luke, Brigit, Shake și Gaz - mai ales Gaz - îl urmăream nerăbdători. Nimeni nu știa ce-avea Joey de gând. Era foarte supărat. Joey a găsit ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sunt în Tenerife, a șuierat mama. Ai fost numai tu cu el. — Da, mamă, așa e, am recunoscut eu veselă. Mă săturasem. Eram o femeie în toată firea. Din punctul ăsta, mama a luat-o razna. A încercat să mă pocnească, a aruncat în mine cu o perie de păr, s-a așezat pe un scaun, s-a ridicat din nou în picioare și a izbucnit în plâns în același timp. —Curvă ce ești, a țipat. N-ai nici un pic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
amabil. Nola mi-a spus toate astea cu o voce așa de blândă, încât mi-au trebuit câteva minute ca să înțeleg cât de critic era mesajul. Și avea dreptate să fie așa, am realizat atunci când o amintire neplăcută m-a pocnit în moalele capului. Mi-am adus aminte de ziua în care Chris îi ștersese lacrimile lui Misty cu degetele mari de la mâini. Așa cum îmi făcuse și mie cu puțin timp înainte. Și cum se uitase la mine ca să se asigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dar asta numai fiindcă nu știa ce însemna „băiețelul“. Helen bea un gin-tonic și-mi spunea ce senzații avea. —întâi, ți se încălzește gâtul într-un fel foarte plăcut, a spus ea gânditoare. —încetează! a strigat mama încercând s-o pocnească pe Helen. N-o supăra pe Rachel. Nu, eu am rugat-o să-mi spună, am protestat eu. Apoi căldura îți ajunge în stomac, a continuat Helen. Și simți cum se risipește în sânge... —Mi-nu-nat, am gâfâit eu. Mama, Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
singura persoană care are instinct? Voi, snobii ăștia elitiști, deștepți care nu iau contact cu realitatea! Sunteți așa de... așa de anemici că mi se face greață. Nici nu mai puteam să respir. Mă simțeam de parcă cineva m-ar fi pocnit în stomac. Vivian chiar îmi spunea toate cuvintele alea? După ce muncisem pe brânci ca să mă dovedesc un editor capabil - după ce preluasem douăzeci și cinci de cărți fără să mă plâng nici o secundă, cu toate că asta aproape că nu-mi mai lăsa nici o secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
în dungi, cu revere late, pe degetul mic îi sclipea un diamant galben ca voma, iar în spate avea o legiune de gorile fără șira spinării de la Resurse Umane, care erau dresate să se uite în altă direcție, în vreme ce Vivian pocnea în scăfârlie politica firmei Mather-Hollinger. Posibilitatea de a mă trezi lângă capul unui cal mort îmi trecuse de mai multe ori prin minte. Dacă o persoană o supăra, Vivian era dispusă să-l sau s-o termine în orice fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cărți abia intrate, de care vreau să te ocupi. Pentru fiecare, ai un termen de producție de trei săptămâni, iar autorii au trei săptămâni, începând din secunda asta, ca să livreze manuscrisul complet. Te descurci? Aș fi preferat să mă fi pocnit. Ba chiar aș fi ales și niște așchii de bambus înfipte sub unghii. Patru cărți abia intrate, fiecare cu același program nebunesc, cu nici un cuvânt încă scris, însemna că aveam să petrec cel puțin douăzeci și patru de ore pe zi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Tad și să vezi dacă Vivian e liberă în dimineața asta? — Am să vorbesc cu noul angajat temporar, mi-a zis David. Apoi a continuat în șoaptă. — Tad a zburat din coteț ieri după-amiază. Se pare că Vivian l-a pocnit cu o lampă de birou în cap. Dar Tad n-a fost rănit prea tare. Ceea ce e bine. Am dat din cap. Tad rezistase două săptămâni și jumătate, ceea ce întrecea media. Nu voiam să-l jignesc pe Tad, dar îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
peisaj! Înainte să ajungem pe Eightieth Street, vreau trei idei noi de la tine. Ești aici pe timpul meu, a zis ea, reîntorcându-și atenția asupra telefonului mobil. Pe cuvântul meu, nu înțeleg ce fac angajații mei toată ziua! Dacă n-aș pocni din bici în mod constant, toți ar sta, s-ar uita la stele și ar arde gazul de pomană. E o adevărată corvoadă. Ok, iubito, te sun săptămâna viitoare. Poți să vii la prânz, la Ivy, miercuri?... Minunat. Ciao. Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
limbaj agresiv. Bob Fenwick avea ore în clasa alăturată și te-a auzit cum îi spuneai lui Allison ăla că e un căcăcios mic și împuțit și un cretin cu mintea pervertită. Și-atunci te mai miri că te-a pocnit? Presupun că nu, răspunse Wilt. N-ar fi trebuit să-mi ies din fire. îmi pare rău. — în acest caz o să uităm pur și simplu tot ce s-a petrecut, spuse domnul Morris. Dar ține totuși minte că dacă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
o zi, una inevitabilă, va ajunge și el în propriul sicriu, tot neobservat, tot asistent îde grad secund) și tot complet uitat de toată lumea, cu excepția unui golan de la III Tipografi, care își va aminti veșnic ziua în care l-a pocnit drept în nas pe un profesor de studii liberale și a scăpat basma curată. Probabil că se va lăuda și la nepoții lui cu asta. Wilt porni mașina și ieși la șosea, cu sufletul plin de ură față de anul III
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
o zi absolut idioată la Tehnic. Morris mi-a spus că n-am obținut promovarea pe postul de lector. Williams lipsește. E din nou bolnav, așa că pierd iar o oră liberă. O javră clasa-ntâi de la III Tipografi m-a pocnit în obraz și, când ajung acasă, dau peste o nevastă beată, care îmi zice „dragul meu penis“! — Cum ți-a zis? întrebă Peter Braintree, holbându-se la el. — Exact cum ai auzit. — Eva ți-a zis „dragul meu penis“? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fost trosnit în față de un seralist tipograf extrem de arțăgos. Eva îi fixă cu privirea imaginea din oglindă. — Adică vrei să spui că te-a lovit un elev în sala de clasă? Wilt dădu din cap aprobator. — Sper că l-ai pocnit și tu. Wilt se tăie cu briciul. Nu, fir-ar al dracului, sigur că nu l-am pocnit! răspunse el, tamponându-și ușor de câteva ori bărbia cu degetul. Și uite ce-am făcut din cauza ta! Eva îi ignoră reproșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vrei să spui că te-a lovit un elev în sala de clasă? Wilt dădu din cap aprobator. — Sper că l-ai pocnit și tu. Wilt se tăie cu briciul. Nu, fir-ar al dracului, sigur că nu l-am pocnit! răspunse el, tamponându-și ușor de câteva ori bărbia cu degetul. Și uite ce-am făcut din cauza ta! Eva îi ignoră reproșul. — Păi, să știi că trebuia s-o faci! Nu ești bărbat. Ar fi trebuit să-i tragi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mic decât ai tu în întreg trupul ăla putregăios! Când o să am chef de o curvă, o să-mi plătesc una. — Cum îți permiți, căcăcios pârlit?! spuse Sally și se aruncă asupra lui. Wilt se trase în lături, fandând, și se pocni de sacul de box. în clipa următoare călcă pe o mașinuță de jucărie și derapă prin cameră, apoi se ciocni de perete și căzu la podea, iar Sally ridică păpușa gonflabilă și o apăsă deasupra bărbatului. în bucătărie, Eva terminase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]