2,275 matches
-
doilea tip, „modelul narativ experimental”, este ilustrat de Camil Petrescu, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian, M. Blecher, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale și Urmuz, primii cinci fiind exponenți ai autenticității (un scurt excurs printre definițiile termenului marchează capitolul). Lucrarea Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale (2003) investighează nu numai poetica prozei, ci și aspecte adesea ignorate privind poezia, memorialistica și corespondența. Textele adunate în volumul Dimensiuni ale romanului contemporan (1998) reiau ca atare „prolegomenele” la tipologia romanului modern
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
Anton Holban, Mihail Sebastian, M. Blecher, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale și Urmuz, primii cinci fiind exponenți ai autenticității (un scurt excurs printre definițiile termenului marchează capitolul). Lucrarea Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale (2003) investighează nu numai poetica prozei, ci și aspecte adesea ignorate privind poezia, memorialistica și corespondența. Textele adunate în volumul Dimensiuni ale romanului contemporan (1998) reiau ca atare „prolegomenele” la tipologia romanului modern. Un prim studiu se ocupă de funcția „soteriologică” a romanului postum al
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
problemă, autorul nu oferă și principiul unificator, astfel încât volumul, care ar fi trebuit să încheie „panorama” critică a literaturii române moderne, rămâne un survol pe deasupra fenomenului. SCRIERI: Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
încheie „panorama” critică a literaturii române moderne, rămâne un survol pe deasupra fenomenului. SCRIERI: Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Urmuz, Pagini bizare, Piatra Neamț, 1996. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Fantasticul la Mircea Eliade, ALA, 1993, 5; Adriana Iliescu, „Fantasticul în proza lui Mircea Eliade”, „Zburătorul”, 1993, 4-6; Luminița Urs, Paradigmele
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
Eretescu, între anii 1983 și 1992, versiunea revistei „Lupta” - „The Fight” pentru SUA și Canada. În România a colaborat la „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Studii și cercetări lingvistice” ș.a. Autoare a numeroase studii de stilistica și poetica (în anii studenției s-a remarcat în cadrul Cercului de stilistica și poetica de sub conducerea profesorului Al. Rosetti), de stilistica structurală, de gramatică transformatională și semiotica, de eseuri literare, G. are meritul de a fi contribuit la afirmarea cercetării semiotice a
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
SUA și Canada. În România a colaborat la „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Studii și cercetări lingvistice” ș.a. Autoare a numeroase studii de stilistica și poetica (în anii studenției s-a remarcat în cadrul Cercului de stilistica și poetica de sub conducerea profesorului Al. Rosetti), de stilistica structurală, de gramatică transformatională și semiotica, de eseuri literare, G. are meritul de a fi contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc. După 1980 se manifestă îndeosebi că publicista și eseista, articolele
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
la Academia Mihăileană, absolvind, în 1837, clasa de filosofie a lui Eftimie Murgu. În același an este numit profesor pentru clasele începătoare. În 1845 i se încredințează Catedra de filosofie de la Academia Mihăileană, urmând să mai predea filologia română, retorica, poetica și mitologia. Partizan al reformelor moderate, nu participă la mișcarea revoluționară de la 1848. G., care a fost, din 1849, cel dintâi bibliotecar al Academiei Mihăilene, a mai îndeplinit funcțiile de inspector, director al Departamentului I al școlilor din Ministerul Cultelor
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
Imaginarul erotic, București, 1980; Octavian Goga. Argumentul operei, I, București, 1987; Cercul Literar de la Sibiu. Semnificație și destin, Sibiu, 1995; Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999; Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai, Sibiu, 2002; Caleidoscop, Sibiu, 2003. Ediții: Tudor Arghezi, Ars poetica, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974, Poeme în proză, postfața edit., București, 1985; Octavian Goga, În împărăția firii, pref. edit., București, 2000. Repere bibliografice: Cioculescu, Itinerar, II, 361-365; Ion Dur, Biruința criticului, „Saeculum”, 1995, 3-4; Mircea Tomuș, Ilie Guțan, „Rostirea românească”, 1997
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
activitate de jurnalist și analist politic deopotrivă în Germania și în România, volumele Între câine și lup (1996) și Cutia neagră (1997) adunând și o parte a publicisticii lui anterioare. La douăzeci și patru de ani poetul sintetiza atmosfera, stilul, temele și poetica tinerilor de la „Echinox”, care scriau despre moarte, melancolie, artă, existența frustrantă, într-o unanimitate tulburătoare. Era modul lor tipic de a spune „nu” epocii în care erau siliți să trăiască. Față de colegii de generație (Adrian Popescu, Marta Petreu, Dinu Flămând
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
o mare simplitate și melodicitate, degajată și sinceră. Și-a descoperit repede formula - cea a „citirii” într-un mod nou a proverbelor populare (Citirea proverbelor, 1979). Echilibrul între reflecție și simțire, expresia concentrat-metaforică reprezintă particularități ale manierei sale lirice. Asimilând poetica folclorică și bogatul ei registru de formule și tipare, ritmuri și tonalități, definiții metaforice și repetiții stilistice, R. a împrumutat, de fapt, și fondul etosului popular. Volumele de versuri mai târzii - Din tată în fiu (1984), Ce am pe suflet
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
Dorst. A tradus scrieri de Gotthold Ephraim Lessing (Educarea speciei umane) și Friedrich Nietzsche (Amurgul idolilor), Franz Kafka, Elias Canetti (Provincia omului) și alți contemporani, transpunerile sale remarcându-se atât prin claritate și elegantă, cât și prin plasticitate și reconfigurare poetica a textului în românește. Traduceri: Eine Welt wird geboren, București, 1974 (în colaborare cu Mihai Isbășescu); Arnold Hauser, Eleșteul, București, 1976; Franz Kafka, Pagini de jurnal și corespondență, pref. trad., București, 1984 (în colaborare cu Mircea Ivănescu); Elias Canetti, Provincia
SAHIGHIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
de vreme, r. românesc: așa-numitul „preromantism” francez (mai ales prin Volney) și meditația de factură lamartiniană. Generația care începea să se manifeste în anii ’20 ai secolului al XIX-lea se va defini printr-o asemenea adeziune simultană la poetica romantică și la aceea a clasicismului. Mai toți reprezentanții acestei generații învățaseră la școli unde educația stătea sub semnul respectului față de valorile Antichității, erau la curent și cu mișcarea de idei din Occidentul contemporan. De pildă, Costache Negruzzi (cu un
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
Liviu Rebreanu, București, 1986; Centenar Liviu Rebreanu (1885-1985), îngr. Gheorghe Pârja, pref. Ion Hangiu, București, 1986; Râpeanu, Scriitori, 113-129; Cristea, Fereastra, 32-46; Dimisianu, Subiecte, 30-38; Drăgan, Clasici, 264-268; Popa, Clasici, 27-31; Liviu Rebreanu, îngr. și pref. Paul Dugneanu, București, 1987; Poetica romanului românesc, îngr. Mircea Regneală, pref. Radu G. Țeposu, București, 1987, 119-126, passim; Craia, Fețele, 68-78; Stancu Ilin, Liviu Rebreanu în agora, București, 1988; Tihan, Apropierea, 19-34; Zamfir, Cealaltă față, 11-20; Băileșteanu, Aorist, 104-115; Popovici, Eu, personajul, 104-108, 144-157; Holban
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Transilvania..., București, 1996, 298-357; Petrescu, Studii transilvane, 37-52, 101-122; Adrian Dinu Rachieru, Liviu Rebreanu. Utopia erotică, Timișoara, 1997; Ion Simuț, Rebreanu. Dincolo de realism, Oradea, 1997; Dicț. analitic, I, 146-148, 185-187, II, 110-112, 180-182, 202-205, 302-305, III, 309-312, IV, 20-23; Glodeanu, Poetica, 93-121; Ludovica Rebreanu, Adio până la a doua venire, îngr. și pref. Liviu Malița, Cluj-Napoca, 1998; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 178-221; Dicț. esențial, 709-719; Ghițulescu, Istoria, 152-155; Liviu Malița, Alt Rebreanu, Cluj-Napoca, 2000; Teodor Tihan, Umanități și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
2002 își susține doctoratul cu teza Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului, publicată în 2003, sub titlul Românii din Lumea Nouă. Versurile din prima carte a lui S., Exerciții de apărare pasivă, sunt marcate de poetica generației optzeciste, lirica de aici putând fi definită drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii în soare sunând ca
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
prin vaste explicații cauzale, și totodată sensibilă la „mișcările de profunzime și de rezonanță ale contextului literar contemporan”. Situându-și cercetarea în perspectiva retoricii moderne, cu trimiteri la gramatica narativă și la teoria textului, S. intenționează să cuprindă în întregime poetica sadoveniană și, prin urmare, are mai întâi în vedere aspectul de Bildung al multor proze, exprimat într-o retorică didactică și uzând de câțiva topoi specifici, apoi strânge argumente pentru a dovedi că una din constantele viziunii constă într-un
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
afișează eseurile lui Ș. se află în descendența filosofiilor care concep interpretarea ca „restaurare a sensului”. Ea asociază viziunea hermeneuticii filosofice (de la F. D. Schleiermacher la H. G. Gadamer și Paul Ricœur) cu modurile de abordare furnizate de fenomenologia religiei și de poetica imaginarului (Mircea Eliade, Carl Gustav Jung, Gaston Bachelard, Gilbert Durand ș.a.). Această conjuncție se observă cel mai bine în eseul titular din volumul Hermeneutica sensului, unde procesul semantic e descris în termenii unui proces inițiatic: „Călătoria sensului parcurge [...] etapele unei
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
eului, purtând vagi sugestii eminesciene, pare izvorâtă din neputința integrării în ordinea naturală și din conștiința simulacrelor care înconjoară ființa („eu însămi - o ceață/ o ceață de viață”), cu atât mai mult cu cât pământul este deseori receptacol al luminii. Poetica ar consta la S. în „numirea” prin nelămurire, dar versul are transparență și luciditate, ca rațiune a adecvării, cum se și afirmă în Despre rostire: „La mine/ lanțul delicat / ce leagă/ tot miezul gândului/ de al cuvântului/ s-a dezlegat
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
Toronto Med. Latin Texts, Brill, Leiden, 1986; P.-A. Deproost, „La mise en œuvre du merveilleux épique dans le poème De diluvio mundi d’Avit”, în Jahrbuch für Antike und Christentum 34 (1991), pp. 88-103; L. Morisi, „Una riflessione di poetica cristiana: il primo prologo di Avito di Vienna”, în Orpheus nr. sp. 13 (1992), pp. 93-109. 2. Cezar de Arles Dacă Avitus se situa între două epoci, cea accentuat literară a secolului al V-lea și cea marcată de problemele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
este cel care a animat la origini traseul poetic al autoarei (precum mărturisește în articolul "Post-scriptum la o carte de poezie") acest aspect rezistă eroziunii receptării. Ceea ce străpunge astăzi noianul gros de informații și impresii este delicatețea lucrurilor, numită, convențional, poetica magnoliei: "dar ana cum înflorește? cum dă în floare magdalena, maria? cum luminează marta, cristina? cine le culege mireasma?" (p. 48) Magda Cârneci, Poeme/ Poems. Traducere în engleză de Adam J. Sorkin și Magda Cârneci, Editura Paralela 45, Gemini, colecție
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1988, 23; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea brașoveană, VTRA, 1991, 12; Traian T. Coșovei, „Pauză de respirație”, CNT, 1993, 28-29; Al. Cistelecan, Poetica de sub Tâmpa, LCF, 1994, 9; Caius Dobrescu, Lada și omul, VTRA, 1995, 1-2; Cornel Moraru, Un maratonist al clipei, VTRA, 1995, 1-2; Traian Ștef, Noul poem bacovian, VTRA, 1995, 1-2; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 38-40; Ovidiu Moceanu
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
instrumente proprii istoriei și teoriei literare moderne. Publicația începe să își organizeze tematic numerele: Aspecte ale prozei românești contemporane (3/1974), Probleme literare contemporane: monografia (4/1974), Sociologie și istoriografie literară contemporană (2/1974), Implicații contemporane ale esteticii (2/1975), Poetica modernă (4/1975) ș.a.m.d. Se observă o modernizare semnificativă a tipologiei discursului critic și o orientare tot mai substanțială spre metodele critice contemporane. Din 1983 publicația își diversifică sumarul, acum inițiindu-se rubrici precum „Puncte de vedere”, „Repere
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
RL, 1999, 33; Radu Voinescu, Cartea jubilațiilor, LCF, 2000, 4; Ion Roșioru, „Textele de la Monsalvat”, CL, 2000, 7; Cistelecan, Top ten, 47-48; Grigurcu, Poezie, II, 384-388; Micu, Ist. lit., 695; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 428-429; Florin Mihăilescu, Poetica spațiului apocaliptic, VR, 2001, 5-6; Al. Pintescu, Postmodernism și postmodernisme, ST, 2001, 9; Bogdan Alexandru Stănescu, Camera cu molii, LCF, 2002, 37; Constantin M. Popa, Provocări și imprudențe, „Mozaic” (Craiova), 2003, 11-12. N. Br.
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
cu bune lecturi din lirica modernă română și străină, în al cărui examen fervoarea alternează, le cas échéant, cu negația neechivocă, într-un limbaj sobru și totdeauna urban. Studiul despre G. Bacovia, editat, de asemenea, postum (2002), indică familiarizarea cu poetica și momentul simbolist, cu temele specific bacoviene (provincia, periferia, cromatica particulară etc.), întregind chipul unei mari promisiuni. SCRIERI: Trecere prin alba poartă, București, 1938; Paradisul peregrinar, București, 1942; Țara de foc, București, 1943; Carnetele unui poet căzut în război, îngr
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]