3,116 matches
-
Berca, „Memoria lirei”, O, 1977, 26; Ovidiu Ghidirmic, „Septembrie”, R, 1977, 11; Virginia Burduja, „Septembrie”, CRC, 1978, 35; Ioan Adam, Incursiune în cotidian, CNT, 1979, 33; George Bădărău, „Zăpada niciodată stinsă”, CL, 1979, 11; Pavel Pereș, „E târziu pe steaua polară”, SPM, 1983, 2; Valeriu Bârgău, „E târziu pe steaua polară”, AST, 1983, 3; Radu Ciobanu, Istorie și poezie, O, 1983, 4; Constantin Crișan, „E târziu pe steaua polară”, ST, 1983, 12. N.M.
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
1977, 11; Virginia Burduja, „Septembrie”, CRC, 1978, 35; Ioan Adam, Incursiune în cotidian, CNT, 1979, 33; George Bădărău, „Zăpada niciodată stinsă”, CL, 1979, 11; Pavel Pereș, „E târziu pe steaua polară”, SPM, 1983, 2; Valeriu Bârgău, „E târziu pe steaua polară”, AST, 1983, 3; Radu Ciobanu, Istorie și poezie, O, 1983, 4; Constantin Crișan, „E târziu pe steaua polară”, ST, 1983, 12. N.M.
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
Zăpada niciodată stinsă”, CL, 1979, 11; Pavel Pereș, „E târziu pe steaua polară”, SPM, 1983, 2; Valeriu Bârgău, „E târziu pe steaua polară”, AST, 1983, 3; Radu Ciobanu, Istorie și poezie, O, 1983, 4; Constantin Crișan, „E târziu pe steaua polară”, ST, 1983, 12. N.M.
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
cu adevărat fericită. Mediul se potrivește cu subiectele pentru că are o vagă savoare care amintește de dialogurile ciceroniene, chiar dacă totul este învăluit într-o atmosferă mai intimă. Augustin vorbește deja despre experiențele pline de dezamăgiri din trecut, despre descoperirea „stelei polare” (creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților neoplatonice. Credința creștină apare aici într-o întrepătrundere armonioasă cu filosofia, cu acel neoplatonism pe care scriitorul îl studiase la Milano, așa cum vom afla ulterior, câțiva ani mai târziu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mentalității românești, proprii epocilor de reașezare și de confuzie istorică. Emblema uneia este Hyperion, a celeilalte, Mitică. Ambele funcționează ca efigii simbolice, dincolo de care se profilează un lung șir de alternative - morale, civice, politice, practice - articulate în două strategii existențiale polare, numite de eseist Utopia și, respectiv, Descurcăreala. Cea de-a doua paradigmă beneficiază de o atenție polemică aparte, mai întâi fiindcă în climatul prielnic al tranziției românești ea tinde să devină endemică, dar și fiindcă fenomenologia sa complexă stimulează înclinațiile
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
să surprindă echilibrul (David Berlo) ori faptul că procesul de comunicare este o acțiune multiinfluențată (Becker); 3. În teoriile comunicării, pornim de la concluzia că majoritatea acestora sunt cu valoare explicativă a altor domenii (matematică, sociologie, psihologie, antropologie etc.); o perspectivă polară ne este oferită de teoriile structurale (ce accentuează structura în detrimentul construcției) și sociologiile interpretative (al căror demers este invers). În același timp, așa cum se observă astăzi, istoria abordărilor fenomenului comunicațional înregistrează momente de continuitate, dar și reveniri „spectaculoase” ale unor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aflăm în contact tind să fie mai degrabă defensive și să comunice puțin, și nu în direcția dezvoltării unor relații; în opoziție cu aceasta, cea de-a doua categorie (climatul de sprijin) dezvoltă comunicarea. În acest mod, privitor la corelațiile polare dintre cele două feluri de climat, deosebim următoarele: 1) sistemul evaluare-descriere: - evaluarea comportamentului presupune judecată; dacă aceasta este negativă, persoana în cauză devine defensivă; în evaluare, propunem etichete de tipul „bun” sau „rău”, „corect” sau „greșit”, ceea ce poate fi neplăcut
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
am putea rezolva practic această dilemă? Un posibil răspuns ar fi jalonat de următoarele direcții: - necesitatea cunoașterii caracteristicilor conflictelor; - dezvoltarea unor legături, unor relații între conflicte și aspectele definitorii ale comunicării printr-un management al conflictelor care să conțină elemente polare, în același timp de stimulare și de stingere a acestora. Referitor la necesitatea stimulării conflictului, acest aspect pare încă pentru multă lume un paradox. De multe ori am fost întrebat: de ce strategii de provocare a conflictului? Pentru a oferi doar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
13.2.3.13. Incidentul critictc "13.2.3.13. Incidentul critic" Principiul acestei tehnici constă în prezentarea într-o formă succintă a unui incident critic (real ori imaginat); ca urmare, membrii colectivului de învățare se vor împărți în tabere polare cu privire la ceea ce trebuie făcut într-o atare situație. Incidentul trebuie să aibă calitatea de a-i implica în mod intens pe participanți (de aceea, preluându-l pe Paul Pigors de la MIT, Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Péretti, Legrand și Boniface
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
viața cu adevărat fericită. Mediul se potrivește cu subiectele pentru că are o vagă savoare care amintește de dialogurile ciceroniene, chiar dacă totul este învăluit într-o atmosferă mai intimă. Augustin vorbește despre experiențele pline de dezamăgiri din trecut, despre descoperirea „stelei polare” (creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților neoplatonice. Credința creștină apare aici într-o întrepătrundere armonioasă cu filozofia, cu acel neoplatonism pe care scriitorul îl studiase la Milano, așa cum vom afla, cîțiva ani mai tîrziu, din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe care o oferă, numai că nu atât deservind (la domiciliu), cât, dimpotrivă, mobilizând (în stradă, sau la locul infracțiunii civile). Edificarea unei culturi politice cere, ca etapă necesară și distinctă, o cultură a atitudinii ("attitude"); o parapolitică (în sensurile polare ale prefixului para: "alături de" și "împotriva"). Atitudinea este ceva care se ia, ca un bun personal, împotriva unei anumite stări de lucruri - și inevitabil împotriva cuiva. Este așadar, prin simțul proprietății și al contestării, esențial anticomunistă. Ea trebuie cu prioritate
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
noroc. Din ce a fost ieri, azi nimeni nu știe, La porți de granit doar gândul vorbește, Spre lumi paralele răspunsul învie, Iar Timpul rănit, în cuvânt, se oprește. Culeg dimineața din ramuri de cer, Prin inima mea trec cercuri polare, Planetele, prinse într-un nou colier, Dau înserării mai multă culoare. Dar unde ești tu, cu noaptea și ziua? Mistere și lanțuri ne țin prea departe. Cu-n clește de foc aș rupe doar zaua Ce leagă, în umbră, viața
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
noroc.Din ce a fost ieri, azi nimeni nu știe,La porți de granit doar gândul vorbește,Spre lumi paralele răspunsul învie,Iar Timpul rănit, în cuvânt, se oprește.Culeg dimineața din ramuri de cer,Prin inima mea trec cercuri polare,Planetele, prinse într-un nou colier, Dau înserării mai multă culoare.Dar unde ești tu, cu noaptea și ziua?Mistere și lanțuri ne țin prea departe.Cu-n clește de foc aș rupe doar zauaCe leagă, în umbră, viața de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
de G. Weigand) în care apar, cu caractere grecești, texte religioase în aromână (cf. Th. Capidan 1932, pp. 65-66), de bună seamă traduse din grecește. Toate aceste lucrări apăreau și erau circumscrise ariei balcanice - în care Veneția constituia o stea polară a civilizației Orientului. X. Ideea apartenenței la romanitate a venit, pentru Aromâni, ca și pentru Românii nord-dunăreni, din cultura germanică iluministă. începând din același sec. XVIII, Aromânii încep să emigreze spre nord, în Germania (Prusia) și în Austria: aceste două
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
puterea, jocul, mimesis-ul, poezia ș.a.m.d. Datorită tensiunilor inevitabile dintre variante, astfel de configurații se transformă în veritabile câmpuri de forță. Conform lui S., responsabilă pentru o asemenea stare etern-conflictuală de lucruri este natura mentalității occidentale, oscilând între alternative polare și antrenând revizuiri periodice ale opțiunilor valorice sau modificarea modurilor consacrate de expresie și de creație. În Dionysus Reborn se insistă asupra acelor momente ale modernității în care jocul și iluzia lipsită de constrângeri, anterior reprimate și reduse la statutul
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
prompt funcțiile care îi revin în procesul perpetuării sau al eroziunii anumitor structuri ale puterii culturale. Privită astfel, gândirea grecească devine teatrul unei competiții nedecise între două serii de valori, numite de autor arhaice și mediane. Arbitrajul revine unui principiu polar al puterii: de o parte, o accepție agonică, violentă, iar de cealaltă, una mediată rațional, abstractizată în diferite grade și parțial metaforizată. Folosit ca o hârtie de turnesol, jocul și diversele sale modele operează ca o curea de transmisie, mediind
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
autobiografice și modele tutelare, ceea ce în bună parte se va întâlni și în Blestemul bărbăției și alte imagini sociale (2002). Ș. este încă de la primul volum un poet mistic, sfâșiat - cum remarca George Țărnea - de „drama incomunicabilului”. Notabilă, Balada ursului polar, e o ars poetica modelată, poate, de Mistrețul cu colți de argint, poemul lui Ștefan Aug. Doinaș. Între psalmi și colinde, Ș. caută „cuvintele de respirare”, situat între „neputința de a da titlu” și „nevoia de definiție”. Cu sugestii poetice
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
tribunal militar sovietic, pentru crime de război împotriva populației civile. Pedeapsa îi va fi comutată în douăzeci și cinci ani de lagăr. Tranzitând, înainte și după proces, numeroase închisori și lagăre de prizonieri, de la Simferopol, Oranki și Mânăstârca la Vorkuta, dincolo de Cercul Polar, în Siberia și Donbas, rezistă peste un deceniu tratamentului de exterminare; protestează repetat prin greva foamei sau în scris către guvernul URSS și către Comitetul Central al PCUS, reclamând respectarea demnității umane și repatrierea promisă prizonierilor de război după ruperea
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
și adeziunea completă cu jurnalul lui Zerlendi. Reîntorcându-ne, pericolele care l-au neutralizat pe J.E. erau, pentru Eliade, depășite. Pentru ca al șaselea paragraf să se Închidă cu experiența unificărilor celor două curente oculte din yoga și tantra 1, curente polare, asimilate cu soarele și luna, care conduc la experimentarea sfericității ca atribut al regăsirii stării primordiale. O astfel de practică, În mintea cititorului, deja poate trimite la semnificații oculte, chiar dacă e vorba de un exercițiu, de o rețetă ascetică, de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
seră, însă cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și fluorura de sulf. Efectele încălzirii globale se reflectă în creșterea precipitațiilor și a numărului furtunilor, intensificarea eroziunii solului în unele zone ale Terrei, reducerea treptată a suprafețelor calotelor polare, retragerea și dispariția ghețarilor, topirea zăpezilor, ridicarea nivelului mării, acidifierea oceanelor, oprirea termosifonului salin, destabilizarea locală a climei și dereglarea anotimpurilor. Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de securitate atrage atenția asupra implicațiilor ce pot apare în domeniul
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
Diesel asupra mediului înconjurător este puternic și cunoaște mai multe forme, începând cu mirosul neplăcut, continuând cu fumul colorat, până la problemele de sănătate cauzate de materiile solide. Se consideră că particulele Diesel au proprietăți cancerigene, datorită în special compușilor aromatici polari pe care îi conțin. Preocupările privind limitarea emisiilor din motoarele Diesel există de mult timp. Acestea au vizat două direcții: ameliorarea calității carburanților și a performanțelor în procesele de combustie; tratamentele gazelor de eșapament. Deoarece conținutul de CO și hidrocarburi
BIODIESELUL – COMBUSTIBIL ALTERNATIV DE MARE PERSPECTIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Ignat Corina, Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_920]
-
națiuni zise „mici” și cenzura externă exercitată de „marile puteri”. Maniera În care marile puteri au ajuns să recunoască unilateral și condiționat independența României a lăsat să se Întrevadă tendințele de reașezare a raportului de forțe pe plan european. Poziția polară În constelația marilor puteri o deținea, desigur, Germania, În optica politicii căreia România, În ciuda „legăturilor dinastice”, părea să nu prezinte prea mult interes, dincolo de condiția unui teren de tatonare a raporturilor ruso-austro-ungare, „arbitrate” de la Berlin. Confruntările marilor puteri În „chestiunea
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
beznă adâncă, fiindcă luna și stele sunt acoperite de nori, iar viscolul poartă zăpada în vârtejuri, hohotește și chiuie și geme; sloiurile trosnesc de ger; e o spaimă și o urgie de ți se zburlește părul.” (Cezar Petrescu Fram, ursul polar) 2. Găsește înțelesul fiecărui cuvânt (grup de cuvinte); balenă; focă; noapte; acrobație; a lâncezi; menajerie. noapte de iarnă, care se întâlnește în regiunile polare cu durata de șase luni; exercițiu dificil de echilibristică, de acrobație, de gimnastică; animal mamifer carnivor
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
ger; e o spaimă și o urgie de ți se zburlește părul.” (Cezar Petrescu Fram, ursul polar) 2. Găsește înțelesul fiecărui cuvânt (grup de cuvinte); balenă; focă; noapte; acrobație; a lâncezi; menajerie. noapte de iarnă, care se întâlnește în regiunile polare cu durata de șase luni; exercițiu dificil de echilibristică, de acrobație, de gimnastică; animal mamifer carnivor, cu capul rotund și corpul alungit, cu picioarele în formă de lopeți; a se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală, a
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
dezvoltare și de protecția mediului înconjurător, fără să prejudicieze însă mediul altor state sau zone ce nu sunt în jurisdicția națională. Nu trebuie trecut cu vederea că toți locuitorii sunt afectați de creșterea temperaturii planetei, că unele teritorii, inclusiv cele polare sau insulare, foarte slab dezvoltate economic pot fi afectate de poluarea aerului și apelor generată în alte țări, uneori la sute și mii de kilometrii distanță. Se pierd terenuri agricole, scad recoltele, diversitatea ecologică se reduce, se extind bolile tropicale
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]