4,267 matches
-
florin, Florin Pupăză Încă mai există anumite probleme legate de postările pe Facebook. Și ne referim aici de decese sau, ca în cazul de față, sinucideri. Acestea primesc, inevitabil, like-uri, ceea ce dă naștere la adevărate polemici. „Nu mai rezist, prieteni, mă dau bătut, aveți grijă de voi, mai ales voi, familia mea, vă iubesc, iartă-mă mamă și copilul meu”. Acesta a fost ultimul mesaj pe care Alexis Omar Balderrama Gutiérrez, de 23 de ani, l-
Câte like-uri primește un tânăr care își anunță sinuciderea pe Facebook by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63956_a_65281]
-
in America": „Accentul cade pe acele lucruri care au fost create în America, pentru ea sau datorită ei: poeme, romane, piese și eseuri, dar și hărți, istorii și jurnale de călătorie, predici și tratate religioase, cuvântări publice și scrisori private, polemici politice, cuvântări și dezbateri, decizii ale Curții Supreme, istorii literare și critice, cântece folk, reviste, spectacole dramatice, blues, filozofie, pictură și monumente, jazz, memoriale de război, muzee, cluburi ale cărții, fotografii, benzi desenate și cărți cu desene, muzică country, filme
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
cu România au început să se tensioneze progresiv de la începutul anului trecut, când, aflat în vizită în România, secretarul francez pentru afaceri europene Pierre Lellouche cerea României să-și intensifice eforturile pentru integrarea romilor și pentru a descuraja emigrația lor. Polemica pe tema romilor s-a intensificat în vară, când Lellouche a menționat pentru prima dată posibilitatea ca aderarea României la Schengen să fie amânată. Franța, care a invocat rapoartele proaste ale CE în legătură cu lupta anticorupție din Românie, a raliat ulterior
Ministrul francez de interne vine astăzi la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/60792_a_62117]
-
a dobândi premii literare sau titluri onorifice - în străinătate sau în țară -, dar atunci când le-am primit, le-am acceptat cu plăcere. Nu am avut o strategie de afirmare (relații, prietenii, apartenența la grupuri de influență) și, în plus, în polemicile avute „m-am răfuit cu toți și cu toate", care mi-au atras antipatii multe și chiar insulte. Am cunoscut „Franța profundă" invitat de Mediateci, Facultăți, Biblioteci și Cercuri de lectură. Niciodată nu am fost invitat de prietenii mei, profesorii
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
de la ficțiunea socială la parabola politică? B.N: Nu am abandonat literatura, dar după ce am scris 14 romane era firesc să mă îndrept și spre alte domenii în care să cunosc și să înțeleg „ființa în timpul istoric". Am scris eseuri, polemici în care „m-am răfuit cu toți și cu toate" și care mi-au adus multe insulte și defăimări. Un tigru de hârtie nu este o întoarcere la memorie sau o mărturie, ci o analiză a Dosarului de Securitate (800
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
și nu a mai avut răbdarea să ajungă și la. fotografii? O altă explicație ar fi că în dosar am găsit și scriitori care au fost informatori, fapt de neacceptat de cei care i-au protejat în articolele publicate în Polemici (Opere complete, vol. 7). Există scriitori care au avut relații bune cu Dumitru Popescu Dumnezeu, Vasile Nicolescu, Gogu Rădulescu, Dumitru Popescu, iar după '89 cu Iliescu și Băsescu. Sunt echidistanți, dilematici, simpatici, au urmărit o carieră literară și politică și
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
nou monument", a declarat el. "Conținutul textului care va înscris pe acest monument (...) va face obiectul unui acord între părți. Acest lucru are o importanță deosebită în contextul evenimentelor din ultimele zile", a declarat președintele polonez, Bronislaw Komorowski. O nouă polemică a izbucnit între cele două țări cu o zi înainte de ceremoniile ruso-poloneze, după înlocuirea de către autoritățile ruse a unei plăci comemorative a accidentului de avion, care menționa "genocidul" de la Katin. Președintele polonez, Bronislaw Komorowski, a salutat inițiativa omologului său rus
Dmitri Medvedev: Responsabilitatea URSS pentru Katin este indiscutabilă () [Corola-journal/Journalistic/60834_a_62159]
-
arabe“, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Franco Frattini, într-un interviu pentru postul Radio 24. O intervenție militară în Libia necesită „mandate precise din partea Consiliului de Securitate al ONU și din partea NATO“, a adăugat el. Frattini a respins, totodată, orice polemică asupra gestului premierului italian, Silvio Berlusconi, care i-ar fi sărutat mâna liderului libian, Muammar Kadhafi, anul trecut, în cadrul unei reuniuni a Ligii Arabe, un episod asupra căruia comentatorii au revenit tot mai mult, în ultimele săptămâni. „Este vorba despre
Italia are reţineri faţă de o eventuală intervenţie militară în Libia () [Corola-journal/Journalistic/61162_a_62487]
-
Primarul din Cita, un oraș rusesc cu peste 300.000 de locuitori din Siberia Orientală, a generat, vineri, o polemică, după ce și-a exprimat regretul, cu o zi înainte, în fața deputaților locali, că nu poate împușca persoanele fără adopst. Întrebat în legătură cu măsurile care ar trebui luate în fața creșterii numărului de persoane fără adăpost în Cita, primarul Anatoli Mihalev, membru al
Măsură administrativă: Un primar rus ar vrea să împuşte persoanele fără adăpost () [Corola-journal/Journalistic/61204_a_62529]
-
1983, și Dansatoarele, lemn policrom, 1987, ilustrează perfect această perspectivă, solidară și ea cu întregul proiect de identificare și definire în paradigma răsăriteană și spiritualistă a statuarului. Dar dialogul cu formele istorice ale sculpturii universale nu se oprește aici, la polemică și la negație implicită. Doina Lie face și incursiuni afirmative, conciliatoare, cu marile momente din trecutul statuarului, interpretîndu-le, resemnificîndu-le, dar acceptînd, implicit, autoritatea și măreția lor. Un moment important în acest sens îl constituie, pe de o parte, dialogul cu
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
Nicolae Manolescu În orice cultură normală, nepotrivirile în opinii se exprimă prin intermediul discuțiilor și polemicilor. Numai la noi astăzi (și, vai, în bună măsură, și în epoca dintre războaie), a te afla în dezacord înseamnă a te afla în război. Polemica fiind, contrar etimologiei, cordială, revine pamfletului declararea războiului. Nu mai reiau distincția lui E.
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
Nicolae Manolescu În orice cultură normală, nepotrivirile în opinii se exprimă prin intermediul discuțiilor și polemicilor. Numai la noi astăzi (și, vai, în bună măsură, și în epoca dintre războaie), a te afla în dezacord înseamnă a te afla în război. Polemica fiind, contrar etimologiei, cordială, revine pamfletului declararea războiului. Nu mai reiau distincția lui E. Lovinescu între polemică și pamflet, una de idei, altul, de cuvinte. Să reamintesc doar că marele critic făcea distincția cu pricina în studiul despre Titu Maiorescu
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
noi astăzi (și, vai, în bună măsură, și în epoca dintre războaie), a te afla în dezacord înseamnă a te afla în război. Polemica fiind, contrar etimologiei, cordială, revine pamfletului declararea războiului. Nu mai reiau distincția lui E. Lovinescu între polemică și pamflet, una de idei, altul, de cuvinte. Să reamintesc doar că marele critic făcea distincția cu pricina în studiul despre Titu Maiorescu din 1940, scris tocmai spre a-și marca dezacordul cu ideologia naționalistă agresivă și a evoca, polemic
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
cele ale lui Mihai Beniuc, chiar dacă Nicolae Manolescu are prevederea să-l numească și pe acesta din urmă. În răspunsul său, Manolescu depășește cu mult cadrele unui răspuns la o anchetă cu privire la cărțile anului 1963 și dezvoltă un fel de polemică cu autorii (cu pseudonim) care i-au combătut demersul critic. Tînărul cronicar invită la luptă deschisă. E probabil exasperarea tînărului care supărase deja pe mulți în fața unei lupte neoneste, dar e și un semn de mare curaj și de forță
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
mișcându-se și vorbind în fața noastră, și pe aceea a unui cercetător care-și vânează, pur și simplu, obiectul de cercetare. Victor Durnea recuperează pseudonimele necunoscute ale lui Stere - cum ar fi C. Minuseanu, de la localitatea siberiană Minusinsk -, reface contextul polemicilor sale, istoria aventurilor sale politice. Nu se oprește decât atunci când, omenește, nu se mai poate afla nimic, din cauza absenței dovezilor. Iar atunci, prob, editorul lansează ipoteza sa, însoțită însă și de dubiile ce-o înconjoară. Ediția C. Stere - Publicistica este
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
bine de patru decenii. Regimul părea de la început condiționat de nevoia de stabilitate și de dificultatea de a ieși din tiparele deja trasate. În 1944, tematica și atmosfera au un caracter atipic, pentru că era, încă, vreme de război și de polemici cu „bestia fascistă”. Era, de altfel, un an încă incert, în care lumea interbelică continua să-și păstreze obiceiurile și sărbătorile și putea încă spera că le va păstra mai departe. Dacă ne raportăm la celelalte ziare ale epocii, este
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
Otto Gross (Vincent Cassel), care nu poate controla demonul cu pricina, și Freud, deja cu aere de patriarh, care încearcă să se păstreze dincolo de bine și de rău într-un univers aseptic. Confruntarea dintre cei doi depășește însă nivelul unei polemici și Cronenberg reface un context polemic ceva mai complicat. Pe același vapor care-i duce spre America, Jung stă la clasa I, soția sa, Emma Jung (Sarah Gadon), fiind extrem de bogată pentru a-i oferi standardul maxim medicului, în timp ce Freud
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
din partea tuturor eurodeputaților polonezi, amintește Gazeta Wyborcza. Această victorie pentru partizanii exploatării gazelor de șist este esențială în a acorda mai mult credit cuplului polonezo-britanic, în pofida faptului că aceasta a avut loc, în mod curios, într-un moment în care polemica dintre Varșovia și Londra privind imigrația înregistrează un punct culminant, mai scrie publicația poloneză. În timp ce germanii și francezii militau, între alții, pentru aplicarea de noi reglementări la legislația menționată, premierul britanic David Cameron înscria problema gazului de șist pe lista
Presa poloneză, despre gazele de șist: Fiecare țară va face după placul său () [Corola-journal/Journalistic/50391_a_51716]
-
ea, plăcerii (spirituale). Nu se poate nega lărgirea ariei tematice și stilistice din artă modernă. E absurd să spui, ca Jean Clair, ca, despărțita de frumusețe, arta dispare. O mulțime de mari artiști din secolul trecut pledează cauza artei moderne. Polemică lor cu arta clasică (modernismul a debutat polemic) a creat o bună bucată de vreme impresia că leș Beaux-Arts au dispărut definitiv. S-ar putea ca aceasta impresie să se dovedească falsă. Sunt tot mai numeroși teoreticienii pe care laxismul
Oh, les Beaux-Art! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4794_a_6119]
-
Alex Goldiș, Critica în tranșee. De la realismul socialist la autonomia esteticului (Editura Cartea Românească); Constantina Raveca Buleu, Paradigma puterii în secolul al XIX-lea (Editura Ideea europeană). Semnalate grăbit, fie și foarte laudativ, ele nu provoacă dezbateri, efervescență de idei, polemici constructive. Nu sunt „contagioase”. Și când receptarea lor e masivă cantitativ (vezi primirea pe care au avut-o alte cărți-model ale trecutului recent: Istoria critică... a lui Manolescu, Panorama lui Mincu, Istoria... lui Alex Ștefănescu ori Istoria secretă... a lui
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
emite considerații despre liderii opoziției. "Sorin Oprescu cred că este speranța domnului Lăzăroiu, pentru că USL nu de candidați la prezidențiale duce lipsă, ca să fie disperată să-l băgăm pe Sorin Oprescu sau pe altcineva. Fără a dori să intru în polemică cu un personaj care pentru mine chiar nu reprezintă nimic, apropo de șomaj, eu sunt plătit din bani publici ca senator al României și am un mandat de la alegători și mi-l exercit cum știu eu, cum mă pricep, dar
Lăzăroiu: Antonescu e în situaţia clasică de şomaj mascat; Antonescu: Lăzăroiu e un politruc mărunt () [Corola-journal/Journalistic/48101_a_49426]
-
cunoaște pe de rost;/ Tot ce mintea omenească până astăzi a știut,/ În savantu-i cap de dascăl, s-a-ndesat și... a-ncă put:/ Bibliotecă vestită! așa plină, că-n zadar/ Am dori să mai încapă și un bibliotecar.” Stilul polemicii Păstorel-Iorga (dovadă că furia extraliterară nu face, deloc, bine literaturii, „cauzându-i” de moarte subtilității ) e, întrucâtva, anticipat. În alte poezii, cum e Moartea protestantului, subnumită baladă, se simte influența lui Coșbuc. La fel, în Amiază maură, unde exotismul à
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
în cadrul politicilor culturale și editoriale, aspecte care s-au agravat în contextul exploziei publicațiilor electronice și, mai recent, al crizei economice. Tehnician sau umanist... Dorința de a crea o infrastructură europeană pentru formarea traducătorilor de literatură s-a poticnit în polemica foarte îndreptățită iscată de înseși practicile actuale. În prezent, o viziune mai tehnicistă și mai specializată asupra traducerii se materializează în cursuri universitare specifice, încheiate cu acordarea unei diplome corespunzătoare, continuate și aprofundate apoi cu studii de master. Și în
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
lui Claude Coste, pleacă de la mărturisirea lui Barthes însuși că e prost în sensul de a nu avea nici inteligență literară, nici științifică, nici politică, nici practică... Cochetărie, desigur, anti-enciclopedică. Studiul lui Coste ne aduce aminte, între altele, de vremea polemicii purtate de Barthes cu profesorul Raymond Picard și de pamfletul acestuia intitulat, fără semn de întrebare, Noua critică sau noua impostură din 1965 ca și de altele în care Barthes era făcut praf într-o manieră cât se poate de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
din 1965 ca și de altele în care Barthes era făcut praf într-o manieră cât se poate de doctoral-sorbonardă. În anii ’60 tinerii critici români nu ezitau să ia partea Noii Critici. Nu suntem deloc siguri că, recitind azi polemicile de ieri, am adopta aceeași poziție. Încercarea ar merita făcută. Claude Coste, mare fan al lui Barthes, căruia i-a editat sistematic seminariile și cursurile la Seuil, n-are, el, nici un interes s-o facă. Poate o face Al.Călinescu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]