3,246 matches
-
2003), Monograme pe Pietrele Nordului (2005), Alte poeme din Nord (2007), Orb, prin Nord antologie (2009), Aur și iederă (2011), Nordul. O gnoză a pietrei antologie (2011) Grota și literele (2013); Negură și caligrafie, 2014. critică literară: Saeculum. Metafizică și polemică eseu (1995), Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000 (2000); Cronicar pe Frontiera Poesis (2007), Cronicar pe Frontiera Poesis, II (2012); Satu Mare/ Szatmárnémeti/ SathmarPoezie și arhitectură, postfață, antologie realizată de George Vulturescu, Ed. Solstițiu, Satu Mare, 2014; Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Nu!... Tu măsuri intervalul de la leagăn pîn' la groapă. În ăst spat' nu-i adevărul. Orologiu ești [ce sapă...] Tu nedând vo dezlegare, duci l-a dezlegărei uși." (Memento mori) Nu se poate determina la Eminescu ideea unui discurs întemeiat, polemic, cu divinitatea. În primul rând pentru că entitatea Dumnezeu/Divinitate/Demiurg este ascunsă, neconturată, lipsindu-i fața "către față" de preopinent: "O, pârghie a lumii, ce torci al vremii fir, Te chem cu disperare în pieptu-mi cu delir Răspunde-mi cine
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
va realiza, sau nu se va realiza. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks 1984; Martin 1986; Prince 1982; Said 1975. Vezi și SFÎRȘIT, MIJLOC, NARATIVITATE. încercare [test]. O SINTAGMĂ narativă care caracterizează mișcarea SUBIECTULUI către scopul său și care presupune o confruntare polemică sau tranzacțională (o luptă pentru un anumit obiect sau un schimb de obiecte), o dominație (de către Subiect) și consecința sa. ¶În SCHEMA NARATIVĂ canonică dezvoltată de Greimas și școala sa, Subiectul suportă o ÎNCERCARE CALIFICANTĂ, o ÎNCERCARE HOTĂRÎTOARE și o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
programate și indiferent de locație, procura în egală măsură, interlocutorului sau auditoriului lui Leonid Boicu, momente pe cât de plăcute, savuroase adeseori, pe atât de instructive, chiar și atunci (sau mai ales) când discursul îi era însoțit de accente critice sau polemice. Iar asemenea conduită și însușiri i-au fost remarcate de timpuriu studentului, mai apoi, tânărului cercetător, istoricului și omului de știință, care s-a impus natural, fără ifose și fără zgomot, în conștiința celor care au avut privilegiul de a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
variate. „Dispoziția romantică și atitudinea critică - spune el - pot fi surprinse nu numai în mișcare paralelă, dar și - paradoxal - la una și aceeași persoană. Tipul romantic și cel critic, așa cum au fost definite acestea la finele secolului XIX, sunt invenții polemice, ele neputând fi constatate în stare pură. Hașdeu nu e doar spirit romantic, cum îl socotea Iorga, ci și unul critic [...]; dimpotrivă, corifeul direcției critice dezvăluie, la un examen mai atent, și o fibră romantică”. Revenind, rezumativ, la universul ideatic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mijloacele necesare evaluării reciproce. Discuțiile educă spiritul critic, cultivă obiectivitatea, stimulează inițiativa și spontaneitatea. În funcție de scop urmărit dezbaterile pot fi: * Cognitive - însușirea unor noțiuni; * Orientative - schimb de opinii cu scopul cunoașterii reciproce sau a înțelegerii unei probleme; * Constructive - formarea atitudinilor; * Polemice - prezentarea punctelor de vedere și argumentarea opiniilor. În cadrul dezbaterii, elevi formulează ipoteze, expun, explică, analizează și concluzionează. Pentru că părerile sunt subiective prin natura lor, în cadrul dezbaterii punctele de vedere nu se impun. O discuție optimă este centrată pe capacitatea de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
interviu tip pâlnie - de la general la particular; 2. interviu tip pâlnie inversată - de la un subiect bine determinat către o temă generală; 3. interviu tip tunel - întrebări grupate în jurul aceleiași teme; 4. interviu cu ordinea mascată - alternarea întrebărilor dificile cu cele polemice; 5. interviu cu forma liberă - testează inteligența intervievatului. Redactarea interviului presupune adecvarea pentru publicare a discuției înregistrate. Aceasta înseamnă selecția răspunsurilor, ierarhizarea lor pe baza criteriilor logice și ameliorarea stilistico-gramaticală. Ordinea întrebărilor și răspunsurilor poate fi inversată, însă nu se
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
lucrările lui Bachelard, după cum putem constata, spre exemplu, în cronica sa despre La dialectique de la durée (Dialectica duratei), publicată în 1936 (deci la un an după publicarea tezei sale de doctorat) în "Thalès"3. Dar această apreciere e mereu ușor polemică. Să ne oprim o clipă asupra acestui articol, a cărui tonalitate este în același timp surprinzătoare și semnificativă. Lupasco scrie, încîntat: "Această carte care se vrea, de la primele pagini, "o propedeutică la o filosofie a odihnei", nu vă lasă deloc
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
C. Rădulescu-Motru, Filosofia în România veche, Editura Fundației "Ștefan Lupașcu", Iași, 2008. MILITARU, Ion, Meditații asupra filosofiei românești, Editura Aius, Craiova, 2003. MUSCĂ, Vasile, Încercare asupra gândirii românești, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2002. ROATIȘ, Florian, Pledoarie pentru filosofia românească. Eseuri aproape polemice, Editura Aius, Craiova, 2006. STAN, Emil, Vocația paideică a filosofiei românești, Editura Paideia, București, 1998. SURDU, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995. SURDU, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. SURDU, Alexandru, Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, București, 2004
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ani de conducerea P.M.R., fapt care le-a servit drept temei liderilor chinezi de a insinua la început că, în demersul întreprins în martie 1964, delegația C.C. al P.M.R. ar reprezenta P.C.U.S. Se cuvine a reține însă că ultima intervenție polemică a unui lider român, ce a fost dată publicității, este cea a lui Petre Borilă cuvântarea rostită în decembrie 1961 la ședința plenară a C.C. al P.M.R., convocată imediat după Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. ,,Însemnătatea combaterii cultului personalității
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Peng Zhen, în cursul căreia a solicitat o nouă ședință de convorbiri între cele două delegații. Ședința a avut loc. Deși Ion Gheorghe Maurer aprecia ca în programata întâlnire cu Mao Zedong să nu mai fie reluată pledoaria în favoarea încetării polemice publice, totuși ea a fost inițiată de Nicolae Ceaușescu. Cu toate acestea, delegației române i s-a declarat ferm că polemica publică nu va înceta până când Partidul Comunist Chinez nu va răspunde tuturor atacurilor împotriva sa; or, până la acea vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și în cronicile literare semnate în „La Nation roumaine”. Sunt de subliniat în primul rând vigoarea selecției critice pe care o propune A. în demersul său analitic, ca și subtilitatea și finețea disocierilor, susținute de un acid și decomplexat spirit polemic. Limpezimea criteriilor axiologice recomandă o singură scară de valori estetice, validată integral de timp. De la Amintirile lui Mircea Eliade până la proza lui Vintilă Horia, de la romanul lui Theodor Cazaban până la dramaturgia parabolică a lui Eugen Ionescu, de la Scrisoarea (deschisă) către
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
operei poetice ca o unitară constelație de idei și reprezentări în continuă dispută și tensiune, urmărind cristalizarea unor paradigme ale contrariilor, care nu sunt altceva decât expresia ultimă a chipului interior al autorului. A. valorifică, în sensul continuării sau, dimpotrivă, polemic, o întreagă tradiție exegetică, dovedindu-se un critic și un interpret înzestrat. SCRIERI: Mângâios, Iași, 1996; „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor, îngr. și pref. Florin Faifer, postfață Dumitru Irimia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Turtureanu, Poeți amânați, CRC, 1997
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
privitoare la istoria tuturor provinciilor românești, adunate din arhivele din țară sau din străinătate, însemnări de călătorie ș.a. Kogălniceanu publică scurte articole despre epoca lui Ștefan cel Mare, biografia lui Gh. Șincai, recenzii la cărți românești referitoare la istorie, note polemice ș.a. Din scrierile istorice mai vechi, revista publică Întâmplările Cantacuzineștilor și Brâncovenilor în Valahia de D. Cantemir, fragmente de cronici moldovenești din manuscrisele rămase de la Vartolomei Măzăreanu sau atribuite acestuia. Un panegiric, anonim, al lui Ștefan cel Mare, apărut pentru
ARHIVA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285444_a_286773]
-
Maiorescu, obținută însă în 1910 de P. P. Negulescu. A colaborat la „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Rampa” ș.a. Câteva articole de atitudine politică publică în ziarele „Capitala”, „Izbânda” și „Dacia”, reluând într-o formă mai accesibilă idei din eseul polemic Imperialismul culturii germane. După un timp, revine în actualitatea literară cu scrieri consacrate Renașterii italiene: Machiavelli. Omul, timpurile, opera (I-II, 1933-1934), Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini (1935; editată în 1937 și în limba franceză
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
spre a-i recunoaște însă lui A. o contribuție mai însemnată. Cele două volume din Caleidoscopul lui A. Mirea reunesc cronici rimate, specie care, plecând de la un material perisabil, actualitatea, mizează pe divertisment, chiar cu riscul facilității, și pe efectul polemic, adesea cu prețul trivializării. Uneori și în Caleidoscop... se recurge la invectivă, la ridiculizarea oponenților pe baza defectelor lor fizice, într-o viziune grotescă (Cioflecării și hilariante), dar predominantă e zeflemeaua subțire, condescendentă și totuși incisivă. O emfază subtil autoironică
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
oponenților pe baza defectelor lor fizice, într-o viziune grotescă (Cioflecării și hilariante), dar predominantă e zeflemeaua subțire, condescendentă și totuși incisivă. O emfază subtil autoironică dă farmec posturii de toreador ori de duelgiu impenitent (Corrida, Racheta, Mănușă). Treptat, pornirile polemice se calmează, făcând loc unui discurs confesiv, liric, în care fantezia, nonșalanța și umorul polizează asperitățile sincerității. Veritabilul roman autobiografic în versuri are, în chip vădit, ca erou pe A. Relativ puține, unele însă antologice, sunt cronicile brodate în jurul unui
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
interesează aceasta". Vezi și Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 55 196 Discutând despre natura și funcțiile sacrificiului, Marcel Mauss a scris lucrarea "Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului", publicat în 1899, ca un studiu polemic la lucrările sfârșitului de secol XIX, publicate de R. Taylor, R. Smith, J. Frazer. Vezi și Marcel Mauss, Henry Hubert, Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 5 și p. 41. 197 Marcel Mauss, Eseu despre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vânate pentru pagubele pe care le aduc și de care ei se tem și animalele protejate pentru serviciile pe care le așteptăm de la ele. Faptul că animalul sacrificat este unul domesticit este subliniat și de alți cercetători, deseori În mod polemic, ca o reacție la teoriile care susțin că la originea sacrificiului s-ar află vânătoarea sau o crimă primordială. Astfel, Vidal-Naquet (1985, p. 138) susține că „funcția vânătorii este simultan complementară și opusă sacrificiului. Într-un cuvânt, vânătoarea definește relațiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
responsabil devine Ion Solacolu, redactor, Duiliu Vinograschi, iar secretariatul e asigurat de Elena Chiriac. Revistă de cultură politică, D. își pune la dispoziție spațiul dezbaterilor de idei și promovează discuțiile libere în jurul problemelor ce interesează emigrația românească, respingând programatic spiritul polemic sau partinic. Primul număr al noii serii semnalează prezența în emigrația română a poetului Ion Caraion; i se publică textul cuvântării ținute la 27 martie 1982 în fața adunării generale a Asociației Internaționale pentru Drepturile Omului din Frankfurt, de fapt un
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
Pentru atitudinea sa de dreapta, în 1945 este exclus din presă. A fost arestat în 1954 și a făcut zece ani de temniță la Craiova, Jilava și Aiud. Eseist susținut de bogate lecturi în domeniul filosofiei și caracterizat prin agresivitate polemică, D. analizează în Decăderea dogmelor, din care a apărut doar primul volum, Cum au dizolvat evreii cultura europeană (1941), distrugerea armăturii spiritualității europene, a idealurilor, certitudinilor, adevărurilor moștenite și sintetizate din tradiția culturală greco-romană, prin valorile de ev crepuscular impuse
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
Pompiliu Constantinescu. Tentat și de instrumentarul criticului de întâmpinare, semnează cronici literare, reunite în două volume, Aproximații critice (debut editorial, 1970) și Reacții critice (1973). În această ipostază, înțelege abordarea literaturii ca o „formă a pasiunii”, de unde înclinația către fraza polemică, punitivă, îndreptată mai ales către derapajele pretins novatoare. SCRIERI: Aproximații critice, Iași, 1970; G. Ibrăileanu, București, 1971; B.P. Hasdeu, Iași, 1972; Reacții critice, Iași, 1973; Lecturi posibile (T. Maiorescu, G. Ibrăileanu), Iași, 1978; Mihai Eminescu. Interpretări, I-II, Iași, 1982-1986
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
dominare? Ei care nu au nici o cultură proprie și drepturi istorice consfințite aici, unde ei nu pot fi anteriori ungurilor, sașilor". El vrea să întreprindă o cercetare obiectivă-să descopere adevărul istoric, dar apare evidentă și repulsia savantului de cabinet, spiritul polemic. Din întreaga sa operă transpare un sentiment straniu și faptul obiectiv, că românii trăiau pe pământul Transilvaniei ca locuitori străvechi. Întrebarea ce-l frământa pe Roesler: "Cum să fie românii mai vechi decât popoarele conlocuitoare (ungurii și germanii), care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cf. cronica lui Nestor). Unitatea limbii române este doar o particularitate, perfect explicabilă din punct de vedere istoric, prin schimbul continuu de populații de pe un mal pe celălalt al Dunării și prin întrepătrunderea dialectelor vorbite de ele. Gh. Brătianu afirmă, polemic, că "se face mare caz de toponimia slavă, din vechea Dacie traiană (nordul Dunării), unde nu s-a păstrat nici un nume de oraș din perioada romană, iar cea mai mare parte a numelor de ape sunt categoric slave. În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și de enorma energie comprimată, avea să fie bine utilizat în propovăduirea „formulei de dezvoltare a culturii românești”. Modalitatea adoptată nu a fost studiul critic, „științific”, ci articolul de ziar, ancorat în stricta actualitate, precum și eseul. Impulsul inițial e îndeobște polemic, C. procedând la demontarea și respingerea aserțiunilor enunțate de adversari, nu fără scăpărări de ironie și sarcasm, ce duc, de multe ori, la expresii tari, la violente injurii. Adesea, el face loc somptuoaselor evocări ale unor mari simboluri culturale, portretelor
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]