956 matches
-
bogat concreționată, închisă cu dărîmături și depozite de colmatare. Peștera Moanei, care face parte dintr-un sistem carstic bine definit, a fost săpată de apele ce se pierd prin Ponorul Văii Macră și, probabil, de cele captate în subteran prin Ponorul de sub Stanul Ciuții.
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii. În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România. este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa. Această a fost dovedită de colorările cu fluoresceină . facute de speologii clujeni. Este aceiași apă ce trece prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se găsește la 130 m
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
remarcă o densitate mare a așezărilor permanente, grupate în cadrul a trei comune: Boșorod (cu satele Alunu, Ursici, Târsa, Cioclovina și Luncani), Orăștioara de Sus (cu Costești Deal, Ludeștii de Sus și Grădiștea de Munte) și Pui (cu Fizești, Federi, Ohaba Ponor și Ponor). Luncani, așezarea ce dă numele platformei, a fost atestată în anul 1750, iar în urma împărțirii administrative din 1956 cătunele sale (Alunu, Cioclovina, Ursici, Târsa și Prihodiște) au fost declarate sate. Cu toate dovezile certe ale populării din cele
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
densitate mare a așezărilor permanente, grupate în cadrul a trei comune: Boșorod (cu satele Alunu, Ursici, Târsa, Cioclovina și Luncani), Orăștioara de Sus (cu Costești Deal, Ludeștii de Sus și Grădiștea de Munte) și Pui (cu Fizești, Federi, Ohaba Ponor și Ponor). Luncani, așezarea ce dă numele platformei, a fost atestată în anul 1750, iar în urma împărțirii administrative din 1956 cătunele sale (Alunu, Cioclovina, Ursici, Târsa și Prihodiște) au fost declarate sate. Cu toate dovezile certe ale populării din cele mai vechi
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Costești, și Ludeștii de Sus, înglobat localității Ludeștii de Jos. Așezările din sudul Platformei Luncanilor apar în documente mai de timpuriu, în secolul al XV-lea, ceea ce dovedește că au intrat mai repede în atenția administrației maghiare. Satele Fizești și Ponor au fost atestate documentar la 1447, iar Federi, la 1457. Așezările de pe sunt amplasate fie pe culmi domoale - Târsa, Ursici, Prihodiște, Alunu, cătunul de la Piatra Roșie, Cioclovina, Costești Deal, Ludeștii de Sus și o parte a satului Grădiștea de Munte
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
în cadrul unor văi - Luncani, pe valea omonimă, și un nucleu al satului Grădiștea de Munte amplasat pe Valea Grădiștei. Spre Depresiunea Hațegului, relieful fiind mai fragmentat are rol limitativ. Cu toate acestea el constituie suportul așezărilor Fizești, Federi și Ohaba Ponor amplasate pe versanții înclinați ai platformei de eroziune neafectați încă de alunecări sau pe podurile etajate ale unor fragmente de terase. Aici, satul Ponor este situat în valea râul cu același nume, la confluența cu Streiul. Majoritatea așezărilor sunt distribuite
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
mai fragmentat are rol limitativ. Cu toate acestea el constituie suportul așezărilor Fizești, Federi și Ohaba Ponor amplasate pe versanții înclinați ai platformei de eroziune neafectați încă de alunecări sau pe podurile etajate ale unor fragmente de terase. Aici, satul Ponor este situat în valea râul cu același nume, la confluența cu Streiul. Majoritatea așezărilor sunt distribuite de la 500 m până la 900-950 m altitudine, excepție făcând doar satele Costești Deal și Ludeștii de Sus, care urcă până la 1.100 m. Sălașele
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
satele risipite, cu textură neregulată, cu gospodăriile situate fiecare în mijlocul propriei moșii agricole sau grupate mai multe la un loc în crânguri. Fac excepție satele Grădiștea de Munte și Luncani, care sunt răsfirate, cu textură lineară, dedublată de drum, și Ponor, cu morfostructură adunată.
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
1974 biserica a fost supusă altui șantier de renovare, care a inclus și ridicarea lăcașului pe un soclu din piatră. În cazul acestui lăcaș, semnalat doar de conscripțiile anilor 1733, 1750, 1805 și 1829-1831, tradiția susține strămutarea sa din codrul Ponorului, unde ar fi fost ridicat pe cheltuiala urmașilor haiducilor Jurj și Neag, întemeietorii legendari ai localității.
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
microclimat specific, care sunt străjuite de stânci și pereți de sare ce prezintă o frumusețe exotică cu totul aparte. Carstul salin are o evoluție rapidă, din forme de exocarst (lapiezuri, doline, diaclaze) se ajunge într-un timp scurt la endocarst (ponoare, hornuri, diaclaze de adâncime, mici peșteri, avene). Aceste fenomene influențează în sens negativ zona minelor vechi și zăcământul de sare aflat în proces de exploatare. Pârâul Corund curgea inițial dinspre satul Ocna de Jos pe lângă drumul actual, dar după prăbușirea
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
Secțiunea a -III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 2.382,80 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Domogled - Valea Cernei. Aria protejată (suprapusă sitului de importanță comunitară - "Domogled-Valea Cernei") reprezintă un relief diversificat (doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, văii, peșteri, avene, abrupturi stâncoase, grohotișuri, pereți calcaroși, chei, canioane), poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
Parâng (ce aparțin grupei muntoase Parâng-Șureanu-Lotrului), la est; de-a lungul râului Jiu, între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Peștera lui Micula, Peștera Ciur Izbuc
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea central-vestică a Trascăului (la o altitudine cuprinsă între 630 și 1.000 m) pe cursul mijlociu al Văii Geogelului, în nordul județului Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Ponor, aproape de satul După Deal. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
versanți scurți și înclinați în partea superioară și versanți lungi la baza rezervației, cu izvoare (izvoarele Nerei ce adună în văi înguste și adânci apele pâraielor Coșava Mare, Coșava Mică, Hiclișag, Nerganița, care pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare, pajiști; cu floră și faună specifică lanțului Carpaților Occidentali și în special a grupei montane a Munților Banatului. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
578 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezină un relief carstic cu micașisturi și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
hectare și este parte integrantă a sistemului carstic Peștera cu apă din Valea Firei. Aceasta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Munții Apuseni - Vlădeasa. Aria protejată aflată în bazinul superior al râului Someșul Cald (între " Valea Firei" și "Valea Ponorului"), reprezintă o peșteră (cavernă) complexă, de mari dimensiuni, așezată pe două niveluri, unul superior, alcătuit din săli multiple ("Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Club, Sala Buzunar, Sala Minunilor, Sala Suspendată, Sala Giganților, Sala Pagodelor, Sala cu Ferestre") cu concrețiuni
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și se întinde pe o suprafață de 500 hectare. Aria naturală reprezintă o zona montană constituită din ponoare, izvoare carstice ("Fântână Stanchii"), văii (Cisla, Șesuri, Vulcănescu), abrupturi calcaroase ("Cearcănul, Stana Sasului, Podul Cearcănului") și căldări glaciare (partea nordică a "Vârfului Jupania"), cu sectoare de pășuni de munte, păduri de conifere și jnepenișuri ("Cornul Nedeii, Cearcănul Mestecăniș"); cu o
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
echipe, executând la fiecare aparat la fel ca și în finală, unde delegația României a obținut prima medalie de aur. A urmat proba finală la bârnă, Iordache s-a clasat pe a doua poziție după campioana olimpică de la Atena, Cătălina Ponor. La sol lucrurile au stat complet invers, gimnasta a cucerit medalia de aur având o dificultate de 6,4 și execuția bună care i-au asigurat prima treaptă a podiumului cu nota finală de 15.233, urmată de tripla medaliata
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
lucrurile au stat complet invers, gimnasta a cucerit medalia de aur având o dificultate de 6,4 și execuția bună care i-au asigurat prima treaptă a podiumului cu nota finală de 15.233, urmată de tripla medaliata olimpică, Cătălina Ponor. Larisa Iordache a obținut trei medalii. Larisa Iordache a participat la primul ei campionat mondial în 2013, la Anvers. În faza calificărilor a obținut cele trei finale dorite, la Individual compus, sol și bârnă. Prima finală a fost cea la
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Gorj (5 %) și Mehedinți (95 %). Aria naturală se află în partea nordică a județului Mehedinți (pe teritoriile administrative ale comunelor Bala, Baltă, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița, Isverna, Izvoru Barzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Arama) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș. Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și Piemontul Getic, în
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]