1,140 matches
-
adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafața sa este redusă; ... c) sunt eșantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică. ... Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2; 4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale în pericol de dispariție, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate particulară, ținând cont de proporția arealului lor
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă) PEȘTI PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae - Eudontomyzon danfordi (Chișcar) - Eudontomyzon mariae - Eudontomyzon vladykovi CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) - Alosa caspia caspia (Rizeafcă) SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostriță) Umbridae - Umbra krameri (Țigănuș) PERCIFORMES Percidae - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) - Gymnocephalus baloni (Ghiborț de râu) - Zingel spp. CYPRINIFORMES Cyprinidae - Aspius aspius (Avat) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Chalcalburnus chalcoides (Obleț mare
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafața sa este redusă; ... c) sunt eșantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică. ... Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2; 4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale în pericol de dispariție, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate particulară, ținând cont de proporția arealului lor
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă) PEȘTI PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae - Eudontomyzon danfordi (Chișcar) - Eudontomyzon mariae - Eudontomyzon vladykovi CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) - Alosa caspia caspia (Rizeafcă) SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostriță) Umbridae - Umbra krameri (Țigănuș) PERCIFORMES Percidae - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) - Gymnocephalus baloni (Ghiborț de râu) - Zingel spp. CYPRINIFORMES Cyprinidae - Aspius aspius (Avat) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Chalcalburnus chalcoides (Obleț mare
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Scorzonera parviflora, Plantago maritima. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: specii edificatoare precum: Puccinellia limosa, Artemisia santonicum. Speciile caracteristice: Puccinellia limosa. Alte specii importante: Limonium gmelini, Plantago maritima, Suaeda maritima, Juncus gerardi, Centaurium pulchellum, C. spicatum, Rumex maritimus, Lactuca tatarica, Agrostis pontica, Cynodon dactylon, Chenopodium glaucum, Triglochin palustris, Juncus bufonius, Daucus guttatus, Silene conica. Habitatul R3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre și Chaerophyllum hirsutum Răspândire: Locuri umede, din lungul văilor colinare și montan inferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova. Suprafețe: de la
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafața sa este redusă; ... c) sunt eșantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică. ... Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2; 4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale în pericol de dispariție, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate particulară, ținând cont de proporția arealului lor
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă) PEȘTI PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae - Eudontomyzon danfordi (Chișcar) - Eudontomyzon mariae - Eudontomyzon vladykovi CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) - Alosa caspia caspia (Rizeafcă) SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostriță) Umbridae - Umbra krameri (Țigănuș) PERCIFORMES Percidae - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) - Gymnocephalus baloni (Ghiborț de râu) - Zingel spp. CYPRINIFORMES Cyprinidae - Aspius aspius (Avat) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Chalcalburnus chalcoides (Obleț mare
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
b) euroasiatice: spălăcioasa - Senecio integrifolius, toporașul - Viola pumila; ... c) europene: poroinicul - Orchis ustulata; ... d) central-europene: laptele câinelui - Euphorbia dulcis; ... e) continentale: stânjenelul de stepă - Iris ruthenica, cinci degete - Potentilla alba, dedițelul - Pulsatila patens, gălbinarea - Serratula wolffi, veronica - Veronica incana; ... f) pontice: barba boierului - Ajungă laxmanni, vinețeaua - Centaurea marschalliana, sipica - Cephalaria uralensis, zambila pitică - Hyacinthella leucophaea, clopoțelul - Asyneuma canascens; ... g) mediterano-pontice: lintea pratului - Lathyrus pannonicus; ... h) mediteraneene: usturoiul sălbatic - Allium flavum, trinița - Trinia glauca; ... i) balcano-dacice: centaurea - Centaurea banatica. ... Speciile floristice de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și capul șarpelui - Echium russicum. Datorită prezenței acestor specii, habitatul are valoare conservativă ridicată, o diversitate floristică ridicată, îmbinând elemente xerofite și xero-mezofile, mediteraneene, pontice, central europene și eurasiatice, cu accent pe cele xerofite și termofile, ce definesc pajiștile uscate de pe substraturi calcaroase. Există de asemenea, specii precum ruscuța de primăvară - Adonis vernalis sau frăsinelul - Dictamnus albus, in galben - Linum flavum, ineață - Linum austriacum, iarba
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Rosa gallica și salcâm. Regimul hidric moderat spre modest determină instalarea unor specii rezistente la uscăciune. Sub numele generic de stepe, se reunesc pajiștile uscate cu origine primară sau secundară, dezvoltate pe substrate calcaroase. În această categorie se încadrează pajiștile pontice, panonice, sarmatice sau, în funcție de compoziția de specii, combinații ale acestora. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziții puternic expuse, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
SSH PAL DCP CRU GAS OYC MSX CEP CTC CTL SQC OCC OCT SQU MOL TTX MAREA MEDITERANEANĂ ȘI MAREA NEAGRĂ (Zona principală de pescuit 37) Denumirea în limba română Denumirea științifică Identificator 3-alfa Sturioni (s.z.) Țipar european Scrumbie pontică Specii de scrumbie (s.z.) Pești cu corpul plan (s.z.) Cambulă de Europa Cambulă Limbă de mare comună Cardină Calcan comun Calcan de Marea Neagră Capelin Merlan albastru Merlan Merlucius Gadiforme (s.z.) Specii din genul Argentina Murenă Țipari de
jrc2876as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88031_a_88818]
-
Specii de moluște Scoici Moluște comestibile (s.z.) Cefalopode (s.z.) Sepie comună Sepii Calmar comun Calmar zburător Caracatiță comună Caracatiță cu corn Caracatițe Calmari (s.z.) Moluște marine (s.z.) Țestoase marine (s.z.) Meduze Acipenseridae Anguilla anguilia Alosa pontica Alosa spp. Clupeonella cultriventris Pleuronectiformes Pleuronectes platessa Platichthys flesus Solea vulgaris Lepidorhombus whiffiagonis Psetta maxima Psetta maeotica Phycis blennoides Trisopterus minutus Trisopterus luscus Micromesistius poutassou Merlangius merlangus Merluccius merluccius Gadiformes Argentina spp. Saurida undosquamis Synodontidae Conger conger Congridae Zeus faber
jrc2876as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88031_a_88818]
-
i. Broaște țestoase marine (c TTX Testudinata Marine turtles n.e.i. Marea Mediterana și Marea Neagră (Principala zona de pescuit 37) Sturioni STU Acipenseridae Sturgeons n.e.i. Anghila de Europa ELE Anguila anguila European eel Scrumbie de Dunăre SHC Alosa pontica Pontic shad Specii de scrumbie n.a.p. SHD Alosa spp. Shads n.e.i. Gen Clupeonella (Sp. de scrumbie de Azov) CLA Clupeonella cultriventris Azov tyulka Pești plăti FLX Pleuronectiformes Flatfishes n.e.i Cambula de Europa PLE Pleuronectes platessa
jrc5362as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90531_a_91318]
-
Broaște țestoase marine (c TTX Testudinata Marine turtles n.e.i. Marea Mediterana și Marea Neagră (Principala zona de pescuit 37) Sturioni STU Acipenseridae Sturgeons n.e.i. Anghila de Europa ELE Anguila anguila European eel Scrumbie de Dunăre SHC Alosa pontica Pontic shad Specii de scrumbie n.a.p. SHD Alosa spp. Shads n.e.i. Gen Clupeonella (Sp. de scrumbie de Azov) CLA Clupeonella cultriventris Azov tyulka Pești plăti FLX Pleuronectiformes Flatfishes n.e.i Cambula de Europa PLE Pleuronectes platessa European
jrc5362as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90531_a_91318]
-
lacuri 1. Regiunea iberico-macaroneziană 2. Munții Pirinei 3. Italia, Corsica și Malta 4. Munții Alpi 5. Balcanii vestici dinarici 6. Balcanii vestici eleni 7. Balcanii estici 8. Podișurile vestice 9. Podișurile centrale 10. Munții Carpați 11. Pusta ungară 12. Regiunea pontică 13. Câmpiile vestice 14. Câmpiile centrale 15. Regiunea baltică 16. Câmpiile estice 17. Irlanda și Irlanda de Nord 18. Marea Britanie 19. Islanda 20. Regiunile înalte boreale 21. Tundra 22. Scutul fino-scandinav 23. Taigaua 24. Munții Caucaz 25. Depresiunea Caspică HARTA B Sistemul
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
2007, apare volumul Cartea mică, editura Brumar, nominalizat la premiul Euridice, secțiunea poezie, în iunie 2008. Pe 29 mai 2008 i se decernează Premiul pentru Debut al revistei Luceafărul. Prezentă în cartea Douămiismul poetic românesc, a d-nei Ștefania Mincu, editura Pontica, 2007 și în Antologia Colocviului Tinerilor Scriitori, ediția a 3-a, Iași, 30 mai - 1 iunie 2008, ed. Convorbiri literare. În 2008, îi apar volumele Invincibili și Ruleta cu nebun, ambele la editura Vinea. *** ni s-a spus când am
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis ("Callata" în portulanele genoveze, uneori între paranteze sub "Pangalla" sau "Pancalia"). "Callatis" a fost o colonie a cetății grecești "Heraclea Pontica" (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul din antichitate sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
descoperite în diferite puncte ale zonei, după anul 1960. Solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafața fondului funciar, avantajată și de relieful de câmpie, permițând condiții foarte bune pentru agricultură. Climatul zonei orașului este temperat-continental, de tip pontic, cu manifestări de excese, adică secetos și cu contraste puternice de temperatură între iarnă și vară. Media anuală a izotermelor este +10 °C și -11 °C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie (temperatură medie -3 °C), iar cea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
IV-VI se întindea pe trei continente: Europa, Asia și nordul Africii. După pierderea Egiptului, se întindea doar în Europa și Asia. Imperiul Bizantin a fost o Thalassocrație, o putere maritimă. Bizantinii au deținut un control asupra intrării în bazinul pontic. Controlau Marea Marmara, Marea Egee și Marea Mediterană până în secolul VI. Chiar Constantinopolul se afla la intersecția a două mari drumuri comerciale maritime: drumul vertical care unea bazinul pontic prin Marea Marmara și Marea Egee de Marea Mediterana, iar celălalt, în sudul Mării Negre. Prosperitatea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Thalassocrație, o putere maritimă. Bizantinii au deținut un control asupra intrării în bazinul pontic. Controlau Marea Marmara, Marea Egee și Marea Mediterană până în secolul VI. Chiar Constantinopolul se afla la intersecția a două mari drumuri comerciale maritime: drumul vertical care unea bazinul pontic prin Marea Marmara și Marea Egee de Marea Mediterana, iar celălalt, în sudul Mării Negre. Prosperitatea Imperiului Bizantin a depins de controlul asupra drumurilor comerciale, nu numai asupra căilor maritime, ci și asupra celor terestre. Constantinopolul se afla la intersecția unor drumuri comerciale
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a ales această cetate datorită unei inspirații divine, legendele târzii având un rol ideologic și propagandistic. Alegerea acestui oraș avea un rol strategic și comercial, Byzantion fiind amplasat la intersecția celor două mari axe comerciale: una verticală care unea bazinul pontic prin Marea Marmara și Marea Egee de Marea Mediterană, și cealaltă, terestră, care unea Europa de Asia. Constantinopolul a prosperat datorită așezării. Centrul imperial a fost deplasat din occidentul aflat în declin în orientul încă prosper. Orașul se afla în apropierea a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]