61,812 matches
-
Cei 128 de participanți din țară și de peste hotare și-au adus contribuția la înfrumusețarea lumii copiilor, atât prin creații literare cât și prin creații plastice. Juriul, alcătuit din doi membrii ai Ligii Scriitorilor - Filiala Mureș, un profesor al Școlii Populare de Artă Mureș și doi reprezentanți ai Fundației ALPHA Transilvană, au punctat lucrările după criterii precum imaginația, creativitatea, mesajul, culoarea și mai ales talentul participanților. La notele juriului s-a adunat o notă atribuită de către copii care participă la activitatea
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
bătând la porți, alergând spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când aici, când acolo. Despre „Dragostea olteanului” scrie poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți de cutume / Unde-ai fost
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
mocnit când arde / Frânge inimi, rupe coarde // Dragostea nu-i creștinească, / Ci trăire omenească / Vâlvătaia ei ucide / Doar plăcerile cupide // Iubirea nu-i pe vândute / În afacerile slute / Prin vibrații de lumină / Dragostea este divină”. Un melanj interesant între graiul popular și cel cult. Cât privește titlul cărții „Execuția”, poezia care se numește astfel este un exercițiu imaginativ, în spiritul „Gimnasticii sentimentale” a lui Vasile Voiculescu, în care poetul protestatar, îi „execută” pe toți tâlharii și netrebnicii care au vândut țara
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
elevi, coordonați de Secția împrumut carte pentru copii, bibliotecar Lihăt Carmen și Biblioteca Ibănești, bibliotecar Man Nicoleta); Terapii complementare, coordonat de Angela Socolean; Orientare turistică, coordonat de Ioan Astăluș; Lectură publică pentru adulți, coordonat de Sorina Bloj, Cântec și joc popular, coordonat de Cătălin Cioba. Programul diversificat al acestui proiect a făcut ca timp de patru zile, cei 120 de participanți de vârste diferite și cu preocupări diferite, să se întâlnească pe un teritoriu spiritual comun, să se cunoască, să comunice
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
Gauss", Editura Nico, 2015 Premiul Special al Juriului: Ion Buciuman, „Poiana cu Izbuc", Ed. „Viață și sănătate", București 2015, Melania Rusu Caragioiu, „Spre ceruri sacre", 2012, „Perlele Domnului", Antologie de Puiu Răducan, Ed. Autograf, 2014, Maria Borzan, „Antologie de poezie populară", Editura Nico, 2015, Daniela Tiger, „Ochi de lumină", Ed. Vita Prevent Edit, 2015 Premiul I: George Călin, „Întru lumină și cuvânt", Ed. Antim Ivireanu, 2015 Premiul II: Clelia Ifrim, „Cloșca cu puii de piatră", Ed Limes, 2014, Marian Marcoci, „Sculptorul
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
nonviolența este destul de scăzut la nivel mondial, iar acest lucru se poate observa prin lipsa persoanelor instruite special, ca atenuatori de conflicte. Unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai conceptului de folosire a non-violenței, Mahatma Gandhi, inițiator al mișcărilor populare neviolente din India, a susținut mereu principiul non-violenței, ca armă principală în rezolvarea problemelor poporului Indian. Acest principiu, expus atât de bine în scrierile sale, a impresionat numeroase personalități în decursul timpului, dintre care pot fi menționate: Nelson Mandela (fostul
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
de mulți (chiar de membri ai propriei familii), regele a continuat tradiția Crăciunului cu aceeași pricepere cu a înaintașilor lui. Primul rege născut pe pământ românesc, în confesiunea ortodoxă, Carol al II-lea era un excepțional cunoscător al tradițiilor noastre populare și un perfect vobitor al limbii literare române. De asemenea, Curtea Regală din vremea sa era organizată cu pedanterie, cu grija detaliului, cu infinit orgoliu și cu pricepere. Există dovezi certe că regele avea vaste cunoștințe în domeniile militar, științific
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
a împodobit pomul de Crăciun, ce culoare are fața de masă în fiecare an, cât de mare este curcanul gătit de doamna Viorica, ce prăjitură de Crăciun a făcut Regina Ana și cum au colindat Dubașii de la Săvârșin, purtând costumele populare ale străbunilor lor. Petrecerea Crăciunului în Familia Regală a depins de epoca românească în care el a avut loc. Realitățile, uneori crude, alteori binecuvântate, ale fiecărei zile din an și-au pus amprenta pe sărbătoarea Ajunului și a celor trei
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
istoria orașului și fotografii cu lăcașurile de cult, instituțiile principale, clădiri sau persoane importante din istoria lui de ieri și de azi. Interesant este, de exemplu, capitolul despre datini și obiceiuri, în paginile căruia autorii vorbesc nu doar despre tradițiile populare cu valoare etnografică, ci și despre gastronomie, tradiții privitoare la agricultură, faună, ocupații casnice sau limbaj. Descrierile unor obiceiuri cu valoare fundamentală pentru viața omului sunt și ele ample. Spre deosebire de etnografii laici, părintele Botiș insistă însă și asupra puternicei legături
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
decât impunător. Temeliile acestei construcții exegetice de mari dimensiuni au fost așezate cu decenii în urmă când, ca redactor la fosta Editură pentru Literatură (ulterior Editura Minerva) a făcut să vadă lumina tiparului zeci de cărți de folclor, de literatură populară și de folcloristică, a îngrijit el însuși peste 40 de ediții, recuperând opere fundamentale ale etnografiei și folclorului românesc. Volumul Alte contribuții la etnologia românească, Editura Universal Dalsi, București, 2005, 200 p., dă o imagine a șantierului muncii științifice a
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
cele două volume din memorialistica lui G. T. Kirileanu rețin pagini absolut memorabile despre personalități cu care învățatul moldovean a fost în contact (familia regală, N. Iorga) și despre destinul oamenilor de cultură români în anii de început ai "democrației populare ". Cărturarul de la Piatra Neamț începuse, în paginile jurnalului său, încă de atunci, procesul comunismului! Sub forma unui "dosar al receptării " este redactat studiul despre Alexandru Dima și conceptul de artă populară, probabil cea mai cuprinzătoare recuperare critică a lucrării din 1939
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
oamenilor de cultură români în anii de început ai "democrației populare ". Cărturarul de la Piatra Neamț începuse, în paginile jurnalului său, încă de atunci, procesul comunismului! Sub forma unui "dosar al receptării " este redactat studiul despre Alexandru Dima și conceptul de artă populară, probabil cea mai cuprinzătoare recuperare critică a lucrării din 1939, cu adevărat originală și inovatoare, a esteticianului și profesorului de literatură comparată de mai târziu, Al. Dima. Pagini dense de istoria folcloristicii românești contemporane, adică de după cel de-al doilea
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
și din critica literară. încercări de supunere unei analize critice a fenomenului folcloristic românesc din anii de început și de mai încoace ai perioadei comuniste s-au mai făcut. îmi amintesc că, pe la sfârșitul anilor ^90, Centrul Național al Creației Populare a organizat, la Râmnicu-Vâlcea, un Colocviu cu tema " Confiscarea ideologică a folclorului în perioada comunistă", cu luări de poziție ferme, demonstrând ingerințele masive ale ideologicului în cercetarea și chiar în viața formelor folclorului, și contestări la fel de violente. Contribuția dr. Stelian
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
dr. Stelian Cârstean se intitula " Confiscarea " folclorului?, semnul întrebării indicând o îndoială reală în ceea ce privește posibilitatea de "confiscare " a folclorului adevărat, autentic. în comunicarea mea, Lecțiile trecutului (Folclorul și folcloristica în totalitarism și după) arătam că experiența folosirii ideologice a creației populare fusese trăită de toate popoarele "lagărului socialist ", aducând în sprijin câteva observații de mare acuitate ale scriitorului ceh Milan Kundera (Vezi, pentru ambele studii, Ministerul Culturii. Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. "Sinteze ", vol. 4
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
ideologice a creației populare fusese trăită de toate popoarele "lagărului socialist ", aducând în sprijin câteva observații de mare acuitate ale scriitorului ceh Milan Kundera (Vezi, pentru ambele studii, Ministerul Culturii. Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. "Sinteze ", vol. 4, 1997, p. 21-32, volum în care mai semnează Marin Marian Bălașa, Gh. Deaconu, Ioana Fruntelată, Corina Mihăescu, Ilie Moise, Nicolae Panea, Narcisa Știucă etc.). îmi amintesc, de asemenea, că, în aceiași ani, vorbind chiar în plen, la
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
a putea reproduce în scris urcușurile și coborâșurile de intonație din această expresie. În engleză se scrie - Xin Nian Kuai le - „Xin” înseamnă „nou”, „Nian” înseamnă „an” și „Kuai le” - „fericit”. Oricum, să repetăm împreună: Și nien cuai lă!, Republică Populară Chineză, țară prietenă a României! Noi, majoritatea românilor, te iubim! Nu același lucru se poate spune despre unii (repet, „unii”) guvernanți cocoțați la putere în România - oare cum se poate explica faptul că un chinez nu poate obține decât foarte
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
de acces la „pădure”, neau întâmpinat sute de muzicanți și de dansatoare în costume pitorești de sărbătoare, băieții de o parte, fetele (vorba vine - erau și dansatoare trecute de prima tinerețe) de alta. Mai departe, pe o scenă mare, dansuri populare din zonă (unde trăiesc multe minorități) și voie bună. Nici urmă de„dans al dragonului”, o altă tradiție chinezească de Anul Nou. Dar, ce să vezi mai întâi? Cu toată aglomerația care ne-a cam deranjat la început, am optat
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Ar mai fi multe de povestit despre oamenii buni si prietenoși (cu mici excepții...) pe care i-am întâlnit prin aceste locuri parcă ireale, despre Kunming, despre misterioasa provincie Yunnan, despre China... dar mă opresc aici. Prosperitate și pace, Republică Populară Chineză! Tragedia din Kunming Zhan (gara Kunming) a zguduit China; 29 de chinezi care se duceau sau veneau din diferite localități ale Chinei au murit, înjunghiați cu sânge rece; 143 de oameni nevi novați (femei, copii, bărbați) au fost răniți
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
doua East Turkestan Republic (ETR) a fost un mare succes stalinist republică comu nistă sovietică, cu guvern marionetă prosovietic, care a funcționat între anii 1944 și 1949. A fost dizolvată de Mao (la 1 octombrie 1949 s-a proclamat Republica Populară Chineză) și a fost numită Ili Kazakh Autonomous Prefecture cu guvernator comunist chinez. Mulți militanți ai Republicii Turkestane de Est au luat calea exilului în Turcia și în multe țări occidentale, printre care și Canada (sursa - Wikipedia). Primele bombe atomice
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
ruso-sovietica. Este foarte bine că marșurile au fost și în alte orașe, pe care alogenii neintegrați le consideră “ale lor”, pentru ca mai domină (inclusiv prin răbdarea nemeritata a băștinașilor români) în aceste localități impor tante din R.Moldova, urmare a popularii lor speciale de către regimul comunist de factură sovietică, pentru a îi dilua pe români în com poziția populației Basarabiei. Peste tot e pămîntul nostru, românesc, și nimeni nu are dreptul să ne spună unde să defilam. Noi nu împiedicăm pe
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
footnote>). De altfel, el a presimțit această stare, într-o scrisoare-testament dictată la 28 oct. 2006 de pe patul Spitalului Militar din București, către starețul Justin Pârvu și obștea Mănăstirii Petru Vodă: „Am vorbit mai sus despre acel duh de pietate populară care poate greși, care poate crea false minuni. De aceea Vă rog, Prea Cuvioase Părinte Stareț, să găsiți o cale prin care să împiedicați asemenea lucruri: fie că veți lăsa la mănăstire un document, fie că veți pune acest document
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
rog, Prea Cuvioase Părinte Stareț, să găsiți o cale prin care să împiedicați asemenea lucruri: fie că veți lăsa la mănăstire un document, fie că veți pune acest document în sicriul meu. Diavolul s-ar putea folosi de această mitologie populară spre a împie dica putrezirea trupului meu și atunci ar putea fi rătăcirea din urmă mai mare ca cea dintâi. Dacă peste ani, din anumite nevoi de construcție sau din alte cauze, trupul meu va fi dezgropat și, spre uimirea
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
al lui Dinis Machado, s-a produs incontestabil o revoluție și în proza beletristică portugheză: de atunci, nu s-a mai putut scrie "ca înainte"... Fiu al unui fost arbitru de fotbal, autorul (n.1930) a crescut în cartierul lisabonez popular Bairro Alto (magistral descris în roman). A publicat inițial trei romane polițiste de tip american - Mâna dreaptă a diavolului (1967), Recviem pentru Don Quijote (1967) și Femeie și armă cu chitară spaniolă (1968) - sub pseudonimul Dennis McShade; era o manieră de
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
cu chitară spaniolă (1968) - sub pseudonimul Dennis McShade; era o manieră de "a-și face mâna" în vederea capodoperei sale Ce spune Molero: un soi de cronică feerică - evident autobiografică - a Lisabonei autentice din menționatul cartier. Dar peste structura memorialistică și populară, de o "oralitate" categoric originală în proza epocii (de fapt, una dintre inovațiile cărții), se suprapune o structură narativă de o subtilă rigoare și minuțiozitate, greu de discernut - dar neîndoielnică pentru cititorul atent - sub exuberanța fragmentării discursului. Romanul va apărea
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
a rămas toată viața un marxist fundamentalist, chiar dacă, în ultimii ani poza într-un soi de liberal cu preocupări sociale. Cînd am aflat că, în anii 50, Silviu Brucan omora cu stiloul, la "Scînteia", cerînd pedepse capitale pentru dușmanii democrației populare, eram marcat de "Scrisoarea celor șase", alcătuită de el, pentru care n-a găsit decît cinci alți cosemnatari cu nume sonore revoltați de totalitarismului lui Ceaușescu. Eram marcat de domiciliul său obligatoriu în Dămăroaia și de avertismentele sale, de după 22
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]