1,495 matches
-
putere instituțional, inclusiv cel juridic, este considerat secundar. În definitiv, "voința generală a poporului" nu poate fi limitată de nimic, nici chiar de mecanismele constituționale sau cum se spune: vox populi, vox dei (Mudde, 2010: 1175). Se prea poate ca populismul să se nască, parțial, ca un produs al existenței democrației. Din moment ce aceasta se bazează pe organizarea periodică de alegeri libere și corecte, ea pune la dispoziția cetățenilor mecanisme prin care ei își pot exprima insatisfacțiile legate de establishmentul politic. În
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la dispoziția cetățenilor mecanisme prin care ei își pot exprima insatisfacțiile legate de establishmentul politic. În același timp, democrația generează aspirații, care, dacă nu sunt satisfăcute se pot transforma în nemulțumire politică, adică în solul cel mai fertil pentru apariția populismului. Așa cum a arătat Benjamin Arditi (2004) în dialogul său cu Margaret Canovan (1999), există numeroase rațiuni pentru a ne reprezenta populismul aidoma unei umbre care însoțește permanent democrația. 1.4 Efectele populismului asupra calității democrației: remediu și amenințare După ce am
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care, dacă nu sunt satisfăcute se pot transforma în nemulțumire politică, adică în solul cel mai fertil pentru apariția populismului. Așa cum a arătat Benjamin Arditi (2004) în dialogul său cu Margaret Canovan (1999), există numeroase rațiuni pentru a ne reprezenta populismul aidoma unei umbre care însoțește permanent democrația. 1.4 Efectele populismului asupra calității democrației: remediu și amenințare După ce am trasat, din punct de vedere teoretic, relația între populism și democrație, ne vom îndrepta atenția asupra întrebării empirice care privește modalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
adică în solul cel mai fertil pentru apariția populismului. Așa cum a arătat Benjamin Arditi (2004) în dialogul său cu Margaret Canovan (1999), există numeroase rațiuni pentru a ne reprezenta populismul aidoma unei umbre care însoțește permanent democrația. 1.4 Efectele populismului asupra calității democrației: remediu și amenințare După ce am trasat, din punct de vedere teoretic, relația între populism și democrație, ne vom îndrepta atenția asupra întrebării empirice care privește modalitatea în care actorii populiști afectează democrațiile, așa cum există acestea în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
său cu Margaret Canovan (1999), există numeroase rațiuni pentru a ne reprezenta populismul aidoma unei umbre care însoțește permanent democrația. 1.4 Efectele populismului asupra calității democrației: remediu și amenințare După ce am trasat, din punct de vedere teoretic, relația între populism și democrație, ne vom îndrepta atenția asupra întrebării empirice care privește modalitatea în care actorii populiști afectează democrațiile, așa cum există acestea în realitate, sau, în termenii propuși de Dahl, poliarhiile. Privitor la acest aspect, este important să reamintim că utilizăm
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democrații, dar și pentru consolidarea celor "vechi" (Whitehead, 2002: 25-27). Cu alte cuvinte, există diferite tipuri de regimuri democratice, care pot avea un grad mai ridicat sau mai scăzut al calității democrației. Astfel, ne propunem să analizăm modalitatea în care populismul poate fi un remediu și/sau o amenințare la adresa calității democrației. Pentru a răspunde la această întrebare este important să luăm în calcul etajarea celor trei dimensiuni ale calității democrației: procedură, conținut și rezultat, distincție propusă de Larry Diamond și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1, fiecare dintre aceste dimensiuni se referă la o situație ideală în care democrația poate să-și îmbunătățească performanțele, pentru a putea dobândi o legitimitate durabilă și pentru a-și rezolva tensiunile interne. Figura 1.1. Dimensiuni ale calității democrației Populismul poate afecta, atât negativ, cât și pozitiv, fiecare dintre aceste dimensiuni ale calității democrației. Împrumutând terminologia lui Andreas Schedler (1998), se pot formula două scenarii ipotetice. În primul dintre acestea, populismul îmbunătățește calitatea democrației facilitând consolidarea acesteia (în cazul democrațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
tensiunile interne. Figura 1.1. Dimensiuni ale calității democrației Populismul poate afecta, atât negativ, cât și pozitiv, fiecare dintre aceste dimensiuni ale calității democrației. Împrumutând terminologia lui Andreas Schedler (1998), se pot formula două scenarii ipotetice. În primul dintre acestea, populismul îmbunătățește calitatea democrației facilitând consolidarea acesteia (în cazul democrațiilor neconsolidate). În celălalt caz, populismul deteriorează calitatea democrației, producând un proces de erodare (în cazul democrațiilor consolidate) sau o prăbușire a democrației - breakdown (în cazul democrațiilor neconsolidate). În literatura academică există
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cât și pozitiv, fiecare dintre aceste dimensiuni ale calității democrației. Împrumutând terminologia lui Andreas Schedler (1998), se pot formula două scenarii ipotetice. În primul dintre acestea, populismul îmbunătățește calitatea democrației facilitând consolidarea acesteia (în cazul democrațiilor neconsolidate). În celălalt caz, populismul deteriorează calitatea democrației, producând un proces de erodare (în cazul democrațiilor consolidate) sau o prăbușire a democrației - breakdown (în cazul democrațiilor neconsolidate). În literatura academică există numeroase indicații cu privire la modalitățile în care populismul este un remediu sau o amenințare la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în cazul democrațiilor neconsolidate). În celălalt caz, populismul deteriorează calitatea democrației, producând un proces de erodare (în cazul democrațiilor consolidate) sau o prăbușire a democrației - breakdown (în cazul democrațiilor neconsolidate). În literatura academică există numeroase indicații cu privire la modalitățile în care populismul este un remediu sau o amenințare la adresa democrației, dar multe dintre aceste indicații nu sunt foarte relevante deoarece ele privesc fie ideologia gazdă (naționalismul sau socialismul), fie, pentru că se referă la aspecte care nu fac parte din definiția populismului pe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care populismul este un remediu sau o amenințare la adresa democrației, dar multe dintre aceste indicații nu sunt foarte relevante deoarece ele privesc fie ideologia gazdă (naționalismul sau socialismul), fie, pentru că se referă la aspecte care nu fac parte din definiția populismului pe care am propus-o (tip de mobilizare sau clientelism). Prin urmare, vom lua în discuție în acest capitol o parte dintre cazurile în care populismul are un efect, pozitiv sau negativ, asupra democrației. Expresia "efect pozitiv" se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sau socialismul), fie, pentru că se referă la aspecte care nu fac parte din definiția populismului pe care am propus-o (tip de mobilizare sau clientelism). Prin urmare, vom lua în discuție în acest capitol o parte dintre cazurile în care populismul are un efect, pozitiv sau negativ, asupra democrației. Expresia "efect pozitiv" se referă la cazurile în care populismul întărește calitatea democrației, în timp ce expresia "efect negativ" înseamnă că populismul slăbește calitatea acesteia. Având în vedere faptul că multe dintre aceste efecte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
propus-o (tip de mobilizare sau clientelism). Prin urmare, vom lua în discuție în acest capitol o parte dintre cazurile în care populismul are un efect, pozitiv sau negativ, asupra democrației. Expresia "efect pozitiv" se referă la cazurile în care populismul întărește calitatea democrației, în timp ce expresia "efect negativ" înseamnă că populismul slăbește calitatea acesteia. Având în vedere faptul că multe dintre aceste efecte sunt simple aserțiuni sau sunt extrase din studii care întrebuințează diferite definiții ale populismului, ele vor fi tratate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lua în discuție în acest capitol o parte dintre cazurile în care populismul are un efect, pozitiv sau negativ, asupra democrației. Expresia "efect pozitiv" se referă la cazurile în care populismul întărește calitatea democrației, în timp ce expresia "efect negativ" înseamnă că populismul slăbește calitatea acesteia. Având în vedere faptul că multe dintre aceste efecte sunt simple aserțiuni sau sunt extrase din studii care întrebuințează diferite definiții ale populismului, ele vor fi tratate drept ipoteze în studiile de caz pe care le cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la cazurile în care populismul întărește calitatea democrației, în timp ce expresia "efect negativ" înseamnă că populismul slăbește calitatea acesteia. Având în vedere faptul că multe dintre aceste efecte sunt simple aserțiuni sau sunt extrase din studii care întrebuințează diferite definiții ale populismului, ele vor fi tratate drept ipoteze în studiile de caz pe care le cuprinde această carte. Mai mult, acolo unde autorii au analizat aceste efecte, ei au fost încurajați să meargă mai departe și să includă orice alte efecte negative
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cuprinde această carte. Mai mult, acolo unde autorii au analizat aceste efecte, ei au fost încurajați să meargă mai departe și să includă orice alte efecte negative sau pozitive, care le-au ieșit în cale. Pe scurt, anticipăm faptul că populismul tinde să întărească participarea politică, slăbind însă contestarea publică a puterii (Rovira Kaltwasser, 2012). Dacă ne raportăm la cele două dimensiuni ale poliarhiei propuse de Dahl, se poate crede că populismul mărește gradul de participare politică a cetățenilor prin includerea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au ieșit în cale. Pe scurt, anticipăm faptul că populismul tinde să întărească participarea politică, slăbind însă contestarea publică a puterii (Rovira Kaltwasser, 2012). Dacă ne raportăm la cele două dimensiuni ale poliarhiei propuse de Dahl, se poate crede că populismul mărește gradul de participare politică a cetățenilor prin includerea grupurilor marginalizate ale societății, însă limitează posibilitățile de contestare centralizând puterea în structuri executive și subminând astfel rolul acelor puteri care au rolul de a se opune executivului pentru a echilibra
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cetățenilor prin includerea grupurilor marginalizate ale societății, însă limitează posibilitățile de contestare centralizând puterea în structuri executive și subminând astfel rolul acelor puteri care au rolul de a se opune executivului pentru a echilibra balanța politică. Privit din această perspectivă, populismul ne reamintește faptul că există mereu o tensiune între voința populară și constituționalism. În timp ce accentuarea primului element ar putea conduce la "tirania a majorității", exacerbarea celui de al doilea poate duce la lipsa de transparență a procesului decizional și, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în rândul populației (Plattner, 2010). În fapt însuși conceptul de balanță a puterii (checks and balances) sugerează existența sau măcar posibilitatea cât se poate de reală a unui dezechilibru (Armony și Schamis, 2005: 116). 1.4.1 Efecte pozitive Atunci când populismul este văzut ca un remediu al calității democrației, accentul analizei cade pe includerea grupurilor marginalizate ale "poporului". Totuși, există mai multe aspecte legate de acest punct, unele țin de input-ul democrației, celelate de output-ul acesteia (Easton, 1965). Din
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de acest punct, unele țin de input-ul democrației, celelate de output-ul acesteia (Easton, 1965). Din rațiuni euristice, am încercat să separăm aceste aspecte, fiind în același timp conștienți că ele nu pot fi întodeauna distinse în practică. (1) Populismul poate încuraja exprimarea acelor grupuri care nu se simt reprezentate de elite, scoțând la suprafață teme relevante pentru "majoritatea tăcută" (probleme precum imigrația în Europa sau integrarea economică în America Latină). (2) Populismul poate mobiliza sectoarele excluse ale societății (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu pot fi întodeauna distinse în practică. (1) Populismul poate încuraja exprimarea acelor grupuri care nu se simt reprezentate de elite, scoțând la suprafață teme relevante pentru "majoritatea tăcută" (probleme precum imigrația în Europa sau integrarea economică în America Latină). (2) Populismul poate mobiliza sectoarele excluse ale societății (de exemplu, "clasele de jos") contribuind la îmbunătățirea integrării lor politice. (3) Populismul poate reprezenta sectoarele excluse ale societății implementând acele politici care beneficiază de adeziunea acestora. (4) Populismul poate funcționa ca o punte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de elite, scoțând la suprafață teme relevante pentru "majoritatea tăcută" (probleme precum imigrația în Europa sau integrarea economică în America Latină). (2) Populismul poate mobiliza sectoarele excluse ale societății (de exemplu, "clasele de jos") contribuind la îmbunătățirea integrării lor politice. (3) Populismul poate reprezenta sectoarele excluse ale societății implementând acele politici care beneficiază de adeziunea acestora. (4) Populismul poate funcționa ca o punte ideologică care să susțină formarea unor importante coaliții politice și sociale (coaliții care urmează adesea liniile de demarcație dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
integrarea economică în America Latină). (2) Populismul poate mobiliza sectoarele excluse ale societății (de exemplu, "clasele de jos") contribuind la îmbunătățirea integrării lor politice. (3) Populismul poate reprezenta sectoarele excluse ale societății implementând acele politici care beneficiază de adeziunea acestora. (4) Populismul poate funcționa ca o punte ideologică care să susțină formarea unor importante coaliții politice și sociale (coaliții care urmează adesea liniile de demarcație dintre clase) și care furnizează astfel un element cheie care dinamizează evoluția sistemelor de partide și a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ideologică care să susțină formarea unor importante coaliții politice și sociale (coaliții care urmează adesea liniile de demarcație dintre clase) și care furnizează astfel un element cheie care dinamizează evoluția sistemelor de partide și a modurilor de reprezentare asociate. (5) Populismul poate întări transparența și responsabilitatea (accountability) democrației formulând o serie de probleme și de politici publice în limbaj politic (mai degrabă decât în cel economic sau juridic). (6) Populismul poate revitaliza dimensiunea conflictuală a politicii, revigorând astfel atât opinia publică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
evoluția sistemelor de partide și a modurilor de reprezentare asociate. (5) Populismul poate întări transparența și responsabilitatea (accountability) democrației formulând o serie de probleme și de politici publice în limbaj politic (mai degrabă decât în cel economic sau juridic). (6) Populismul poate revitaliza dimensiunea conflictuală a politicii, revigorând astfel atât opinia publică, cât și mișcările sociale și stimulând procesul de "democratizare a democrației". 1.4.2 Efecte negative În timp ce majoritatea efectelor pozitive sunt legate de includerea unor grupuri anterior excluse (fie
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]