45,800 matches
-
creatorii populari din această zonă și vor rămâne ca lucrări de artă de o mare valoare. O parte din ele se pot vedea în depozitele viitorului muzeu din Pașcani și în casele unor colecționari din Heci și Buda. ȚESĂTURILE ȘI PORTUL POPULAR Țesăturile și cusăturile reprezintă unul din domeniile în care talentul țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și veri călduroase i-a obligat pe săteni să-și facă haine groase iarna și cât mai ușoare vara. Aceste haine sunt utile, dar și frumoase, apărându-i pe oameni de friguri și de rele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
avem noi, românii, mai prețios. Putem afirma că există o anumită particularitate a costumului popular din această zonă, particularitate izvorâtă din însăși firea molcomă a moldoveanului, din trăirile profunde și interiorizate, dar și din răbufnirile vulcanice la ceas de cumpănă. Portul popular este sugestiv prin culoare și rafinament, măiestrie și eleganță, având ceva din frumusețea meleagurilor noastre. Raportat la aceste trăiri, evenimente, costumele însele au însemnat fie bucuria de a trăi, de a împleti luminozitatea stelelor, gingășia florilor, fie sobrietatea, rigoarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
frumusețea meleagurilor noastre. Raportat la aceste trăiri, evenimente, costumele însele au însemnat fie bucuria de a trăi, de a împleti luminozitatea stelelor, gingășia florilor, fie sobrietatea, rigoarea, simțul măsurii, credința și cultul pentru tot ceea ce marchează existența noastră ca oameni. Portul bărbătesc este sobru și cuprinde cămașa bărbătească dintr-o singură bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau brumărie de miel. În picioare, aveau ciorapi împletiți din lână țigaie (albă), neagră sau din culori amestecate. Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână dată la chiuă. Portul femeiesc. Mult mai împodobite în comparație cu cele bărbătești, costumele femeiești alcătuiesc o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație (muncă sau sărbătoare). Pe cap, femeile purtau un colțar, adică un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
amestecate. Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână dată la chiuă. Portul femeiesc. Mult mai împodobite în comparație cu cele bărbătești, costumele femeiești alcătuiesc o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație (muncă sau sărbătoare). Pe cap, femeile purtau un colțar, adică un batic de forma unui triunghi, făcut din pânză de in, țesut în două ițe. Pe partea din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
50 de astfel de familii. Ei s-au așezat în două minicartiere, Median și Mahala, și-au construit o biserică în Mahala, unde mergeau să se roage duminica și în zilele de sărbătoare, îmbrăcați în hainele tradiționale confecționate de ei. Portul popular era conservat în lăzile de zestre. Femeile purtau în zi de lucru fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare fuste din zefir, foarte lungi, cu multe pliuri și diferite colorații, iar în partea de jos cu două-trei rânduri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au venit să le filmeze. Dansurile populare jucate organizat pe scene și cu ocazia tuturor nunților și a altor petreceri sunt o altă formă a culturii populare. Din păcate, au cam început să dispară arhitectura țărănească, mobilierul tradițional și elementele portului popular care au devenit mai mult piese de muzeu și se mai lucrează doar pentru copiii care participă la serbările școlare. Un rol important în răspândirea culturii l-au avut preoții slujitori ai bisericii, indiferent de religie. În mod organizat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
XX și datorită apropierii de orașul Pașcani, dezvoltat economic după 1960, au dispărut multe elemente de cultură populară tradițională, față de comunele din jur, mai depărtate de calea ferată. Cultura tradițională a fost înlocuită de cultura modernă, orășenească, vizibilă în limbaj, port, comportament și, în general, în modul de viață al locuitorilor. A.R. 4.9. ACTIVITĂȚI SPORTIVE Sportul este o parte integrantă a procesului de educare a tinerilor, de dezvoltare armoniasă și a sănătății oamenilor. Locuitorii satelor noastre sunt obișnuiți cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mama n-o să poată suferi masca. Mamei nu-i place să pună nimic pe față, nici măcar ochelari sau prișnițe pe ochi când i se umflă pleoapele, darămite o mască. — Mamă, vrei să porți mască? am întrebat. — Da, am s-o port. Vorbea serios. Am rămas uluită. Aveam impresia că mama s-a hotărât să asculte și să creadă tot ce-i spunea Naoji. După micul dejun am înmuiat niște tifon în rivanol, așa cum ne spusese Naoji, l-am împăturit, l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mama copilului dumneavoastră! Dacă există cineva care râde de astfel de scrisori, acela-și bate joc de strădaniile unei femei de a-și duce existența mai departe, își bate joc de viața femeii. Mă sufoc în aerul ăsta scârbos de port. Vreau s-o pornesc în larg, să vâslesc. Chiar de-ar fi să se stârnească furtuna. Vai de cei care se dau bătuți! Cei care îndrăznesc să râdă de mine se pot considera niște învinși. Nu sunt buni de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
față, context în care soția acestuia, aflată în mașină cu el, fiind convinsă inițial că agresoarea a folosit un pistol, potrivit acelorași surse. Reprezentanții Poliției Capitalei au mai spus că agresoarea, audiată în prezent la Secția 1, este cercetată pentru port ilegal de armă albă, loviri și alte violențe, dar și conducere fără permis, ea neavând dreptul să se afle volan.
Surpriză: Vezi cine este femeia care a agresat un șofer în Dorobanți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71943_a_73268]
-
alimentelor și apei; asigura tratamentul pentru populație, în caz de accident nuclear. Articolul 43 Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor exercita următoarele atribuții: a) stabilește, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, măsurile de protecție colectivă a călătorilor aflați în stațiile căilor ferate, în autogări și porturi; ... b) organizează, cu avizul Ministerului Apărării Naționale, executarea măsurilor de apărare civilă la punctele feroviare, rutiere și portuare de trecere a frontierei; ... c) asigura asistență medicală a victimelor atacurilor din aer pentru personalul muncitor al căilor ferate și a călătorilor
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]
-
o bibliografie foarte bogată, cercetând cu meticulozitate documente din arhiva orașului, din monografii ale orașului, din memoriile unor cercetători, comparând cu scrierile anterioare sau surse din cele mai neașteptate Buculei urmărește cronologic dezvoltarea fostei urbe devenită un oraș prosper, un port și una dintre așezările cele mai importante ale României. Autorul raportează întâmplările dramatice ale acestei urbe greu încercate (fiind arsă ori bântuită de ciumă), sărăcită de armata turcească sau devastată de ocupanții germani (în 1917), raportează, deci, toate acestea la
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
un oraș frumos, bine așezat, destul de bine pavat, împodobit de construcții moderne, amintind de orașele maritime din Apus (...) Dacă am avea un sfat de dat acesta ar fi de a se face din Brăila Capitala Principatelor. Comunicând cu Constantinopolul și porturile Mediteranei prin Marea Neagră, Bosfor și drumul de fier dela Constanța cu Serbia, Ungaria, Viena și Paris, pe Dunăre și pe căile ferate austriece, ocu-pînd centrul a două provincii, înzestrată cu un ex-ce-lent port, Brăila ar deveni în scurtă vreme un
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
Brăila Capitala Principatelor. Comunicând cu Constantinopolul și porturile Mediteranei prin Marea Neagră, Bosfor și drumul de fier dela Constanța cu Serbia, Ungaria, Viena și Paris, pe Dunăre și pe căile ferate austriece, ocu-pînd centrul a două provincii, înzestrată cu un ex-ce-lent port, Brăila ar deveni în scurtă vreme un mare oraș". Demn de reținut este faptul că transilvănenii, nu doar păstorii din Făgăraș și din Brașov, au venit la Brăila și s-au statornicit în satele brăilene. Brăilenii, ajunși oameni de afaceri
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
Minovici, care s-a înrolat la 19 ani voluntar pe front, au luptat la Plevna, la Vidin, la Smârdan și s-au umplut de glorie. în orașul Brăila luaseră ființă nenumărate societăți comerciale, fabrici, spitale, unități de învățămînt, se dezvoltase portul, unul din cele mai mari din țară, apăruseră bănci, societăți culturale, teatre etc. Se spune că Șaliapin nu prea vroia să cânte la Brăila. în cele din urmă a venit, a cântat, iar brăilenii l-au gratulat nu doar cu
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
blocadă, totul trebuia să se supună "ausweisului" nemțesc. Dacă era încălcat, pedepsele mergeau de la amenzi până la deportări. Au fost însă și brăileni care s-au opus ocupanților, dar care au plătit cu viața. Este cazul ofițerului Alexandru Popovici, comisar al portului care transmitea forțelor române din Galați știri și informații despre ocupanți în sticle cărora le dădea drumul pe Dunăre. Prins asupra faptului ofițerul român a fost arestat, schingiuit și executat în piața publică. Orașul cu salcâmi se intitulează un roman
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
la Urgență unde am rămas internată. Am făcut multe analize, radiografii, pentru că mi-am rupt mâna și mi-am fracturat patru coaste. Bine că nu a fost mai rău. Sâmbătă noaptea am aterizat înapoi la București. Acum va trebui să port ghips două săptămâni și să nu fac efort, să nu dansez timp de o lună, ca să îmi protejez coastele", a declarat Nicoleta Luciu, conform acasatv.ro.
Nicoleta Luciu a suferit un accident grav - FOTO by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72079_a_73404]
-
Cristina Alexandrescu Mihaela Rădulescu a vorbit despre lenjeria intimă pe care îi place să o poarte. Deși n-o port la vedere, țin morțiș să am o lenjerie care să-mi dea exact subînțelesul ăla din zâmbet și dulcea liniște a feminității (chiar și neliniștea vreunor dorințe, de ce nu ?) . Ador lenjeria de calitate, cu dantelă sau tul, cu o tăietură
Mihaela Rădulescu: Port o lenjerie intimă peste care nu te-ai aștepta să dai by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72225_a_73550]
-
care să-mi dea exact subînțelesul ăla din zâmbet și dulcea liniște a feminității (chiar și neliniștea vreunor dorințe, de ce nu ?) . Ador lenjeria de calitate, cu dantelă sau tul, cu o tăietură impecabila. Chiar și sub cea mai sport ținută port o lenjerie peste care nu te-ai aștepta să dai, din întâmplare, adică prea sofisticată și elegantă, dar...u never know:). Nu dețin lenjerie sport sau banală, nu înțeleg conceptul. Și nici chiloți cu zilele săptămânii (anti-sexy) - chiar, daca bărbatul
Mihaela Rădulescu: Port o lenjerie intimă peste care nu te-ai aștepta să dai by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72225_a_73550]
-
constați că ai ieșit la un cu totul alt țărm decât cel la care gândeai. Fără ca aceasta să devină totuși un motiv de regret. Lui i se spune aici Cristóbal Colón. Monumentul său stă într-o mare piață circulară, între port și începutul ramblei. A fost conceput de Gaietá Buigas, lucrat de sculptorul Rafael Atché și inaugurat la 1 iunie 1888, cu ocazia Expoziției Universale. Sunt astfel 120 de ani de când Amiralul, Navigatorul, Descoperitorul, cu toată slava și păcatele sale, stă
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
câteva ore: o simplă privire asupra planului orașului sau asupra imaginii sale aeriene îți dă senzația descurajantă că e de necuprins. Poate nici în luni, poate în ani, poate într-o viață... Sub brațul întins al lui Columb, se desfășoară portul. N-am rămas decât puțin, el fiind la fel ca toate porturile. Mai mult decât o atenție pasageră merită însă aici clădirea "Căpităniei Portului Barcelona": impunător edificiu de secol 19, amintind cu o demnitate ușor vetustă de altă lume și
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
aeriene îți dă senzația descurajantă că e de necuprins. Poate nici în luni, poate în ani, poate într-o viață... Sub brațul întins al lui Columb, se desfășoară portul. N-am rămas decât puțin, el fiind la fel ca toate porturile. Mai mult decât o atenție pasageră merită însă aici clădirea "Căpităniei Portului Barcelona": impunător edificiu de secol 19, amintind cu o demnitate ușor vetustă de altă lume și alte vremuri, când locul era intens animat de călătorii cu vapoarele care
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
luni, poate în ani, poate într-o viață... Sub brațul întins al lui Columb, se desfășoară portul. N-am rămas decât puțin, el fiind la fel ca toate porturile. Mai mult decât o atenție pasageră merită însă aici clădirea "Căpităniei Portului Barcelona": impunător edificiu de secol 19, amintind cu o demnitate ușor vetustă de altă lume și alte vremuri, când locul era intens animat de călătorii cu vapoarele care veneau și plecau necontenit și nu de turiștii care sosesc acum cu
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]