16,876 matches
-
finalitate, sculpturii, la o privire mai atentă nu se poate descoperi nimic care să trădeze vreo încercare de a ieși din propriul său univers. Seria de capete, ușor asimilabilă unei galerii de portrete, nu are de fapt nici o legătură cu portretul. în timp ce sculptorul individualizează, palpează psihologii și sondează viața interioară a personajului, Daniela Făiniș construiește chipuri generice, regizează expresii goale și, finalmente, pune în mișcare o lume halucinantă de măști. Chipul uman nu fascinează prin scînteia lui de eternitate, prin ideea
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
sau ca pe un passe-temps, în lipsă de altceva, asistăm totuși la o plecare, la o despărțire metaforică. Descrește iubirea, de vreme ce a fost satisfăcută; dispare, oricum, virginitatea. * Exponatul cel mai prețios de la Muzeul Czartoryski, la Cracovia, este Doamna cu hermina, portret alegoric pe care, cam pe la 1490, Leonardo l-a făcut Ceciliei Gallerani. Absolut întîmplător, tot atunci plasează și Tracy Chevalier acțiunea cărții Doamna și licornul. De altfel, tot cam de pe atunci consideră experții că datează și seria celor șase tapiserii
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
cumva propria-i imagine în oglindă o privește ea așa intens? Ar fi logic, căci și puritatea excesivă poate, pe de o parte, îmbia la narcisism, iar pe de altă parte, poate să transforme o ființă nu numai într-un portret dintr-un muzeu, ci și într-o himeră reflectată într-o oglindă. În acest caz, meritul pe care Leonardo nu face nici un efort să și-l ascundă e acela de a fi (sur)prins într-o oglindă magică himera neprihănirii
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
vreo jumătate de mileniu, pe Baltrusaitis și pe Hoecke, pe Michel Foucault și pe Louis Marin, vor alege și interpretarea conform căreia neîntinarea se hrănește din propria-i contemplare în oglindă și vor înțelege și că nu am semnat acest portret pentru că Cecilia Gallerano c'est moi. O oglindă ține în mîna dreaptă și femeia din tapiseria care, în ciclul de la muzeul Cluny al Doamnei cu licornul reprezintă Văzul. Simbolismul acestei imagini pare limpede. Întregul joc al seducției, ilustrat de cele
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
cronici toată viața. între Cronicile optimistului, destule sînt cronici literare. Specia l-a preocupat de la început sub raport teoretic. Primele articole din Viața literară conțin deja în germene opinia din Principiile de estetică de peste un deceniu. Acolo sînt și primele portrete ale unor critici, din care se vede destul de clar ce credea Călinescu despre meseria lui. Ele merită a fi citate cu atît mai mult cu cît, excepționale fiind, n-au fost reluate niciodată de autor: "Dl. Mihail Dragomirescu este un
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
ca deobicei netă: D. Lovinescu e un spirit minor. Dacă prin grație înțelegem lenea sufletului care nu zboară și nu se afundă, d. Lovinescu e un grațios". Nu mai ține de critica, dar de psihologia criticului, felul în care, după portretul departe de a fi elogios, totuși plin de intuiții extraordinare din Istorie, Călinescu se revizuiește (este aproape o abjurare) într-un text scris la un an după moartea lui Lovinescu, schițînd un portret aproape patetic: ,...E. Lovinescu avea structura unui
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
de psihologia criticului, felul în care, după portretul departe de a fi elogios, totuși plin de intuiții extraordinare din Istorie, Călinescu se revizuiește (este aproape o abjurare) într-un text scris la un an după moartea lui Lovinescu, schițînd un portret aproape patetic: ,...E. Lovinescu avea structura unui credincios normal, fără mistică. Credea în viața literară, în permanența valorilor, într-un depozit etern al tuturor evenimentelor ș...ț După moartea fizică, presupunea cu fermitate o existență literară de veci ș...ț
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Arghezi (dar observațiile fundamentale sînt de pe acum la acesta din urmă), ba chiar despre Crainic (prima cronică începe prin a relata o călătorie cu trenul, repetată cuvînt cu cuvînt în romanul Cartea nunții), detestat apoi cu tot atîta înaripare stilistică. Portretul mitologic al lui C. Stere din Adevărul literar și artistic e abandonat în Istorie. în schimb, lunga introducere epico-etnografică din capitolul Goga, nu există în cronica la volumul antologic din 1938. în general, în Istorie Călinescu își va reteza elanurile
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Rodica Stănoiu, ca să nu mai vorbesc de dl Alin Teodorescu, cel care a recunoscut că a fost interogat de Securitate și a dat declarații, după care a fost primit în PCR, dar și ei au fost guralivi și nesiguri, potrivit portretului robot realizat mai zilele trecute de Ilie Merce?
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
poate spune că exilul lui Ovidiu este mai degrabă un exil într-o Românie eternă și fascinantă, decât unul în lumea mult prea misterioasă pentru noi a geto-dacilor. Poetul însuși are alura tristă și meditativă a statuii sale din Constanța, portret seducător, dar nu știu în ce măsură foarte realist. Nimic nu garantează că mentalul lui Ovidiu, așa cum este el imaginat de Marin Mincu, are vreo legătură cu realitatea. Partea mai proastă este că, în afară de acest presupus univers interior al poetului exilat în
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
cuceritor aer de generalitate. Măruntul, medianul După cum se poate constata cu ușurință, gradele și scopurile auto-ficționalizării diferă, metoda rămânând însă funcțională. Fie că avem de a face cu rebela traducere de sine a fracturiștilor, fie că ne aflăm în fața unor portrete mai elaborate epic, nucleul rămâne reflectarea privatului în oglinda discursivă. Personajele care se scriu și se spun sunt perfect conștiente de importanța alterității pentru propria dezvoltare. De multe ori, Celălalt nu va apărea sub forma controversată a unui partener: el
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
liniște tombală se simțea dumnezeiește. Decât la cursuri, mai bine în acel refugiu unde, dacă nu-l fura somnul, citea Romanul comic al lui Scarron. Și totuși, studentul nostru un curs tot frecventa, și anume cel despre elite și revoluții. Portretul respectivului profesor este printre puținele personaje scăpate de vitriolul menippean al autorului, simpatizat pentru figura sa de intelectual decepționat de filosof distins, sceptic și aproape rănit, un anticomunist "cu vagi referințe sonjenițniene" și cu o părere execrabilă despre mase și
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
rețete și proceduri tip telefonul fără fir, dada barochist sau măști din commedia dell^arte (cules greșit comedia della arte). Stilistic vorbind, autorul dă bune probe de oralitate indignată, vocabularul liberalizat, slobod la gură fiind la mare cinste. Nu lipsește portretul sau analiza (vezi femeia de 30 de ani lovită mortal de un camion, șoferul ucigaș, familia de hangii și balaoacheșele lor cliente-cocote de sub Podul Băneasa). Trecându-și pe curat și comentându-și fișele de lectură și idiosincraziile, prozatorul nu uită
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
tipurile de gândire și sistemele critice ale comentatorilor literari, aplicată la peisajul literar actual, ar părea o încercare utopică, inutilă, lipsită de vreo finalitate practică. Cum arată criticul literar ideal? În urmă cu douăzeci de ani, Mircea Martin îi schița portretul din câteva linii: "...aș admira mult pe criticul care ar avea tăria să nu-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile atunci când o operă literară autentică i-o cere. La noi, Lovinescu a fost mai
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
de-a scăpa dintr-un liceu particular cu reguli stricte, ca să ajungă la stat, în anonimatul de la Sf. Sava, de unde putea s-o "șteargă" spre libertatea lecturii și-a politicii. Ultima, presărată cu șoapte de alcov, îi prilejuiește lui Argetoianu portrete scăpărătoare, trase cu acuratețea unui tînăr care vede întîiași dată lumea mare și cu puterea de esențializare a unui cinic bătrîn. Bunăoară, Kogălniceanu: "Mihai Kogălniceanu a avut trei patimi în viața sa: țara lui, femeile altora și obiectele de artă
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
de același abuziv părinte. O întreagă galerie prinsă, ca-n- tr-un năvod, într-o plasă de destine. Cu fir tare, așa cum îl descurcă, peste ani, martorul lor, prietenul, cunoștința, într-o societate care parcă se aduna mai ușor, Constantin Argetoianu. Peste portretele lor, trase de colțuri din fototeca fundului de scrin, stă începutul acelei fraze pe care toate generațiile, cu clipit nostalgic, o lasă suspendată:
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
tipurile de gândire și sistemele critice ale comentatorilor literari, aplicată la peisajul literar actual, ar părea o încercare utopică, inutilă, lipsită de vreo finalitate practică. Cum arată criticul literar ideal? În urmă cu douăzeci de ani, Mircea Martin îi schița portretul din câteva linii: "...aș admira mult pe criticul care ar avea tăria să nu-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile atunci când o operă literară autentică i-o cere. La noi, Lovinescu a fost mai
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
pe care le aduce în sprijinul afirmației potrivit căreia "Stalin a fost un monstru, unul dintre cei mai mari monștri pe care i-a produs până acum civilizația" (p. 5) și pentru a extrage perspectiva generală în care se integrează portretul lui Stalin; altfel spus, pentru a vedea ce anume ilustrează, din punct de vedere categorial, modalitatea istoricului britanic de a zugravi viața lui Stalin. În această privință secundă aș vrea să prezint cartea lui Johnson, accentuând ideea că, în principal
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în sine, ci surprinde momente în care scriitorii sunt ei înșiși. Lipsește, din colecția sa de fotografii, senzaționalul ieftin (la modă în presa de azi), lipsește umorul batjocoritor (și el la modă). Dar nu lipsește expresivitatea (cu adevărat senzațională) a portretelor. Este vorba, bineînțeles, de instantanee, nu de fotografii luate unor oameni care își compun o atitudine în fața aparatului de fotografiat. Dar ce instantanee! Ce răbdare și ce fler de mare artist trebuie să ai ca să îl surprinzi pe Emil Botta
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
se calcă legea care interzice orice promovare a ideilor fasciste, antisemite, discriminante etc. Lege pe care instanța cu pricina trebuia s-o cunoască. Trebuiau să cunoască legea și cei care au aprobat mitingul recent al extremei-drepte de la București; la care portretul lui Corneliu Codreanu a fost purtat cu cinste și mîndrie ca pe vremuri, acela al celui mai iubit fiu al poporului. Despre ce se strigă pe stadioane, ce să mai spunem? în așteptarea unei infuzii de polemică Numărul al doilea
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
arghezian Omul cu ochii vineți (martie 1912), multe texte caustice, cu titluri și subtitluri frapante, incisive, incitante, ca Ploșnița - în țara regelui celui mai bogat din lume (cu figurarea pe copertă a unei mari ploșnițe negre cu coroană), Ploșnițele - Reflecții, Portretul unui rege - Câteva crâmpeie - Hohenzollern sau Păpușă-Vodă, Asasinul de la Castelul Peleș, Regele oligarhiei etc., etc., semnate cu pseudonime: Alex. Filimon, Block-Notes, Em. Argin, Lux, Proletar etc. 3. Că declarația inculpaților, citită de Tudor Arghezi (căruia-i aparține textul, reprodus după
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la tine anonim și mă povestesc. Mai eram eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul inimii. PORTRET Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
le-au încorporat doar... geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni, compozitori, sculptori. Adică, arte vizuale și arte scripturale! Altfel spus, Virgil Dumitrescu studiază portrete, tabieturi, ecouri în posteritate și că într-un puzzle de expoziție propune variante de limbaj adecvate sași poată înrăma fiecare dintre noile gânduri durabile, în consens sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate, prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stăruie în căutarea prin țară mărturisitorilor martiri și identifică tensiunea spirituală. Fără a face o recenzie asupra românului realist, căutăm să determinăm cititorul la o lectură participativa, al cărui rezultat va fi identificarea documentației despre câteva din mărturiile inedite și portrete remarcabile ale unor personalități isihaste. Nu lipsesc informațiile despre toți membrii Rugului Aprins. Revoltător va fi punctul în care descoperim că un poet bătrân - nimeni altul, decat Vasile Voiculescu - de aproape 74 ani este arestat și chinuit în închisori. Poetul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]