985 matches
-
că sunt pe cale să-și piardă oportunitățile comerciale, și au încercat să-l atragă pe liderul hindus de partea lor împotriva portughezilor. Portughezii și arabii se priveau unii pe alții cu foarte multă suspiciune. Istoricul William Greenlee a afirmat că portughezii și-au dat seama că „erau puțini la număr și că cei ce vor veni în viitor în India vor fi mereu în dezavantaj numeric; și că această trădare trebuie pedepsită într-o manieră atât de decisivă încât portughezii să
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
că portughezii și-au dat seama că „erau puțini la număr și că cei ce vor veni în viitor în India vor fi mereu în dezavantaj numeric; și că această trădare trebuie pedepsită într-o manieră atât de decisivă încât portughezii să fie în viitor temuți și respectați. Artileria lor superioară avea să le permită să-și îndeplinească acest scop.” Astfel, ei au creat un precedent pentru comportamentul europenilor în Asia de-a lungul următoarelor secole. Avertismentele din rapoartele călătoriei lui
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
Calicut unde putea face comerț. Acest oraș era Kochi și flota a ridicat pânzele, ajungând acolo la 24 decembrie. Kochi era oficial vasal al Calicutului, și era dominat de alte orașe indiene. Kochi însă încerca să-și cucerească independența, iar portughezii erau dispuși să exploateze dezbinarea indienilor—așa cum aveau să facă britanicii trei sute de ani mai târziu. Această tactică a asigurat într-un final hegemonia portugheză asupra regiunii. Cabral a făcut o alianță cu conducătorul orașului Kochi, precum și cu liderii altor
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
Orientul Îndepărtat și, în cele din urmă, la un imperiu pe uscat în Brazilia. La întoarcerea lui Cabral, regele Manuel I a început să pregătească o nouă flotă pentru o călătorie în India și pentru a răzbuna pierderile suferite de portughezi la Calicut. Cabral a fost ales pentru a comanda această așa-zisă „Flotă a Răzbunării”. Timp de opt luni Cabral a făcut toate pregătirile, dar din motive încă neclare, a fost înlocuit la comanda flotei. Se pare că s-ar
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
astăzi "Asylo de Săo Antonio") din Santarém, într-o capelă mică aparținând bisericii mănăstirii. Prima așezare portugheză permanentă din țara ce avea să devină Brazilia a fost Săo Vicente, înființată în 1532 de Martim Afonso de Sousa. Cu trecerea anilor, portughezii aveau să-și extindă încet frontierele către vest, cucerind mai multe pământuri de la indigenii americani și de la spanioli. Brazilia își asigurase deja mare parte din frontierele de astăzi încă din 1750 și era considerată de Portugalia cea mai importantă parte
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
rămâne mereu în istorie, ca principalul, dacă nu primul descoperitor al Braziliei.” Mulți istorici s-au implicat într-o controversă privind întrebarea dacă descoperirea lui Cabral a fost întâmplătoare sau intenționată. Dacă a fost intenționată, atunci aceasta ar însemna că portughezii aveau cel puțin unele indicii că ar exista pământ spre vest. Chestiunea a fost ridicată pentru prima oară de împăratul Pedro al II-lea în 1854 la o ședință a Institutului Istoric și Geografic al Braziliei, când a întrebat dacă
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
titular la Schalke 04 în prima jumătate a sezonului 2006-07, impunându-se în fața titularului de drept Frank Rost, care căzuse în dizgrație. La 5 martie 2008 Neuer a făcut un meci fantastic în optimile de finală ale Ligii Campionilor împotriva portughezilor de la FC Porto, cu câteva salvări magice, și a trimis meciul în prelungiri, unde a parat o minge trimisă de Quaresma care scăpase singur cu el. Apoi la loviturile de departajare, Neuer a apărat două șuturi, ale lui Lisandro Lopez
Manuel Neuer () [Corola-website/Science/316871_a_318200]
-
de Xavier a ajuns în Japonia, unde prozelitismul său a avut un oarecare succes, cu toate că bariera limbii a fost o problemă la început. Domnitorii locali i-au acceptat la început pe misionari, pe care îi asociau cu comerțul lucrativ cu portughezii. Mai ales sudul țării, și în special Nagasaki, era centrul activității misionarilor europeni. În 1563, Sumitada Ōmura a fost primul domnitor local care s-a lăsat botezat, iar până în 1579 6 daimyo convertiseră la creștinism. În 1579 iezuitul Alessandro Valignano
Creștinismul în Japonia () [Corola-website/Science/316910_a_318239]
-
misionari străini la Nagasaki. La acest moment se consideră că cca. 300,000 de japonezi converiseră la creștinism. Ieyasu Tokugawa, care a devenit conducătorul de fapt al Japoniei în 1600, era dispus să îi accepte pe misionari de dragul comerțului cu portughezii, dar odată cu sosirea comercianților englezi și olandezi, a ordonat expulzarea misionarilor creștini în 1614. Anii următori au fost ani de persecutare grea pentru creștinii japonezi. În 1622, 55 de creștini din Nagasaki au fost executați, iar în total se crede
Creștinismul în Japonia () [Corola-website/Science/316910_a_318239]
-
se afla amplasat castelul cu mai multe caturi, erau "teribile la vedere", adevărate fortarețe, dar greoaie și foarte dificil de manevrat, mai ales în condițiile grele impuse de navigația oceanică. Echipajele lor, eterogene, formate în mare parte din mercenari spanioli, portughezi, italieni, erau în mult mai mare măsură interesate de câștigurile proprii decât de a lupta pentru victoria Spaniei și gloria regelui ei. În plus, beneficiau de o experiență a luptei pe mare mult redusă comparativ cu aceea a advesarilor englezi
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
și regele Ioan al VI-lea primise informații conform cărora corpul diplomatic francez și o serie de politicieni francezi ar fi coruptibili și pregătiți să îl convingă pe Napoleon să accepte un compromis. Drept urmare, dincolo de orice intenții de a brava, portughezii nu au făcut decât să tatoneze și să tergiverseze, punând sume importante de bani la dispoziția ambasadorului francez. Fără a ceda, portughezii au făcut totuși o serie de gesturi formale de bună credință, cum ar fi să pună bateriile de
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
și pregătiți să îl convingă pe Napoleon să accepte un compromis. Drept urmare, dincolo de orice intenții de a brava, portughezii nu au făcut decât să tatoneze și să tergiverseze, punând sume importante de bani la dispoziția ambasadorului francez. Fără a ceda, portughezii au făcut totuși o serie de gesturi formale de bună credință, cum ar fi să pună bateriile de coastă ale Lisabonei în stare de apărare și 6 000 de oameni au fost plasați în fortăreața de la Peniche. În acest timp
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
Corp de observație al Girondei”, 25 000 de oameni, sub comanda generalului Dupont, intră la rândul lor în Spania, cu destinația Vitoria (13 noiembrie), iar Junot intră cu oamenii săi în Portugalia la 19 noiembrie. Convinși de iminența intervenției franceze, portughezii au încercat să negocieze și, la jumătatea lui noiembrie, acceptaseră toate condițiile franceze, sub condiția menținerii pe tron a Casei Bragança. Era însă prea târziu pentru o negociere și zece zile mai târziu (29 noiembrie), familia regală portugheză, Curtea și
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
două grupuri: vorbitori de afrikaans - "Afrikaneri" și "Angloafricani" vorbitori de engleză. Istoria populației albe din Africa de Sud a început cu mijlocul secolului al XVII-lea și a trecut prin mai multe etape, inclusiv conflicte. Primii exploratori albi în Africa de Sud au fost portughezii, procesul de populare planificată a fost începută însă de către olandezi în regiunea de astăzi a orașului Kaapstad. Fondatorul orașului a fost olandezul Jan van Riebeeck (1652), nou fondata colonie a susținut o politică de atragere a coloniștilor albi din Europa
Sud-africani albi () [Corola-website/Science/325423_a_326752]
-
nivelul de înlocuire a populației, în timp ce toate celelalte grupuri rasiale (negri, "colorați" și asiatici) au menținut o creștere ridicată a populației. Încurajarea imigrației albilor din alte țari a avut, de asemenea, un efect pe termen scurt (de exemplu, prin atragerea portughezilor din Angola și Mozambic după obținerea independenței celor două în 1975). Câteva decenii și această situație a dus la un colaps al populației albe. Până la anii 1940, procentajul albilor din Africa de Sud a crescut constant, atingând un maxim de 21,7
Sud-africani albi () [Corola-website/Science/325423_a_326752]
-
rechemat aproape întreaga distribuție a serialului de televiziune filmat cu an mai înainte (cu excepția lui Carole André), de la Kabir Bedi, folosindu-se de popularitatea căpătată de acesta, Adolfo Celi în rolul rajahului englez James Brooke și Philippe Leroy în rolul portughezului Yanez de Gomera, un prieten apropiat al lui Sandokan. Succesul obținut de "Sandokan, tigrul Malaeziei" i-a convins pe cei de la Rizzoli să întreprindă pre-producția unui nou film. Sollima a decis, totuși, să se dedice noului său proiect "Corsarul negru
Sandokan rebelul () [Corola-website/Science/325971_a_327300]
-
gravimetrice și magnetice, poziția navei, adâncimea apei etc. Navele de cercetare marină pot fi: Călătoriile întreprinse de Cristofor Columb (1492-1502), Vasco da Gama (1497-1524), Magellan (1519-1522) aduc contribuții însemnate la cunoașterea oceanelor, sunt continuate de navigatorii englezi, olandezi, spanioli, ruși, portughezi etc. În secolul al XVIII-lea cele mai importante, au fost cercetările întreprinse de James Cook cu nava "Endeavour" (1768-1779, de frații Lapteev (1739-1742) în zona arctică, Celeuskin care a explorat țărmul de vest al Peninsulei Taimîr (1741) și a
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
succesive între exemplarele acestor rase. În linii mari, pechinezul este diferit de mops în primul rând prin lungimea părului, între aceste rase existând multe similitudini. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, când marinarii olandezi, portughezi, spanioli și englezi au inițiat primele schimburi comerciale în zonă, câinii de tip mops au fost remarcați pentru aspectul lor deosebit, nemaiîntâlnit în Europa. Olanda a fost prima țară europeană care i-a adoptat cu entuziasm, mopșii devenind repede favoriții
Mops () [Corola-website/Science/323712_a_325041]
-
regele Solomon, despre cum a ajuns Chivotul Legământului în Etiopia prin intermediul lui Menelik I dar și despre cum a fost creștinat poporul etiopian care la începuturi credea în soare, lună, stele. În secolele Xv-Xvi cartea a pătruns în Europa prin intermediul portughezilor, realizându-se și traduceri în unele limbi europene. "Cartea Slavei Regilor Etiopiei" este alcătuită din 117 capitole, iar unele dintre subiectele menționate se regăsesc și în alte cărți religioase. Documentul se prezintă ca o dezbatere a 318 preoți ortodocși în
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
adopta o Constituție și începând de atunci națiunea trebuia condusă de un "Kaptein" ales direct de popor și de un mic parlament - Volkraad - format din trei cetățeni aleși direct. Primul european care a pus piciorul pe solul namibian a fost portughezul Diogo Căo în 1485 care în misiunea lui de explorare a coastei de vest a Africii a oprit pe Coasta Scheletelor și a ridicat o cruce de calcar. Următorul a fost tot portughez, Bartolomeu Diaz, care în drumul său spre
Istoria Namibiei () [Corola-website/Science/324079_a_325408]
-
pus piciorul pe solul namibian a fost portughezul Diogo Căo în 1485 care în misiunea lui de explorare a coastei de vest a Africii a oprit pe Coasta Scheletelor și a ridicat o cruce de calcar. Următorul a fost tot portughez, Bartolomeu Diaz, care în drumul său spre Capul Bunei Speranțe, a oprit în ceea ce azi numim Golful Walvis și Lüderitz, pe care el l-a numit Angra Pequena. Inospitalierul Deșert Namib constituie o bariera formidabila și nici un explorator portughez nu
Istoria Namibiei () [Corola-website/Science/324079_a_325408]
-
cuceresc Kliwa. Construcția fortului Jesus în Mombasa în 1953 a venit să întărească hegemonia portugheză în zonă, dar influența lor va scădea odată incursiunile englezilor, olandezilor și arabilor oman în sec. XVII. Arabii oman reprezintă cea mai mare amenințare la adresa portughezilor ei, asediind fortărețele acestora, atacând deschis navele lor ca într-un final să îi scoată din Kenya și Tanzania în 1730. La acea vreme portughezii își pierduseră oricum interesul pentru ruta maritimă a 'mirodeniilor' datorită profitabilității tot mai scăzute. Teritorii
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
olandezilor și arabilor oman în sec. XVII. Arabii oman reprezintă cea mai mare amenințare la adresa portughezilor ei, asediind fortărețele acestora, atacând deschis navele lor ca într-un final să îi scoată din Kenya și Tanzania în 1730. La acea vreme portughezii își pierduseră oricum interesul pentru ruta maritimă a 'mirodeniilor' datorită profitabilității tot mai scăzute. Teritorii, porturi și așezări portugheze rămân active la sud, în Mozanbic, până în 1975. Influența și dominația străină s-a desfășurat cu precădere în regiunile de coastă
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
Oricum, problemele lor coincid cu venirea europenilor, care, într-un final vor deține controlul asupra regiunii. Arabii din Oman colonizează coastele Kenyei și Tanzaniei aducând fostele, cândva independente, orașe-state sub un control și o dominație mai strânse decât pe vremea portughezilor. Ca și predecesorii lor, omanezii au fost capabili doar de controlul asupra zonei de coastă, nu și a interiorului. Oricum, crearea plantațiilor de usturoi, intensificarea comerțului cu sclavi și relocarea capitalei în Zanzibar la 1839 de către Seyyid Said a avut
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
înaintea descoperirii coșenilei în Lumea Nouă. Unele surse identifică cuvântul spaniol pentru cochineal ca coșenila "ar pierde" (un diminutiv din cuvântul spaniol înrudit, cerdo și chancho, într-un ultim cuvântul francez cochon, adică "porc" în semnsul de "cocină", sau cuvâtul portughez cochonilha, pronunțat "cocionilha")." Colorantul cârmâz închis este opținut prin extracția apoasă a copului uscat al insectei coșenilei femele (/Coccus cacti). Principiul colorant al coșenilei este acidul carminic (10% din corpul uscat al insectei). Coșenila este și numele unui produs de
Dactylopius coccus () [Corola-website/Science/326687_a_328016]