2,403 matches
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CRUCE DE LEMN Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului CRUCE DE LEMN Puneți-mi la cap cruce de lemn, Căci copacul nu vrea să crească, Să rămână posterității un semn, Am trecut prin viața pământească. Nu mă tem de acel inevitabil sfârșit, Căci mi-a garantat asta chiar statul, Că mai am încă foarte mult de trăit, Până la un final în anul 2054. Referință Bibliografică: CRUCE DE LEMN
CRUCE DE LEMN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359000_a_360329]
-
din adâncul ființei sale, răscolind, cu tristețe, sufletul cititorului și îndemnându-l la meditație. Domnul Nicu Cismaru în prefața acestui volum afirmă pe bună dreptate că: „Perlele uitării este ea însăși o perlă valoroasă care, peste timp, va primi botezul posterității. Această lucrare, pe care n-o poți citi fără să meditezi, definește portretul autorului Constantin Geantă și rămâne amprentă valoroasă în biografia lui” Ion Nălbitoru - membru al L.S.R. Referință Bibliografică: Drama poetului în „Perlele uitării” / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aldine De întrebați cu gânduri tot senine Ce vis de înălțare mă străbate Prin zile multe necronometate: Înșir sonoritățile-n aldine. Scriu poezii pentru posteritate, Știu eu? Ori poate numai pentru mine, În versuri transparente cristaline, Când aripa visării-n geam îmi bate. Să le citim și să le dăm uitării, Să reluăm după un timp lectura, Cum valuri vin mereu din largul mării, Iar
ALDINE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359496_a_360825]
-
basoreliefurile, coloanele, cariatidele și porțile triumfale ating apogeul. Norocul Vienei de a fi scăpat nevătămată de bombardamentele celui de-al doilea Război Mondial se vede la fiecare pas, iar austriecii știu să valorizeze la justa sa valoare acest cadou făcut posterității. Dar nu numai arhitectura Vienei face să lase gura apă multor amatori de frumos. Rezonanța muzicală a orașului e la tot pasul: Beethoven, Haydn, Mozart, Schubert, Schönberg sau Strauss pândesc ascunși în detalii, începând cu afișele concertelor și mergând până la
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
cercetare științifică pe care nu o va mai părăsi până la moarte. A parcurs toate treptele ierarhiei universitare predând la Univeitățile din Suceava, Sibiu, Spiru Haret a cărei filială o întemeiază la Câmpulung dar mai ales editează cărți și lucrări lăsând posterității o operă științifică și didactică importantă : peste 25 de cărți din domeniul geomorfologiei, geografiei, istorie, didactici și metodicii de profil , zeci și sute de lucrări publicate în revistele de specialitate, articole, ghiduri turistice, hărți și planuri, monografii, manuale didactice, unele
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
grăitor, alcătuită dintr-un șir întreg de evenimente, fapte, momente cruciale, de-a dreptul existențiale și determinante pentru eroii cărții, care, deși s-a urmărit acest lucru, nu au fost niciodată victime, ci întotdeauna vor fi consemnați (alături de ceilalți), de către posteritatea ce trebuie să fie cât mai obiectivă, drept eroii credinței, purtătorii Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... În încheiere, vreau să subliniez că lucrarea de față reprezintă meritul de
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
și exploatatori, care trebuiau amândoi eliminați din primul program genetic (PIG), nu numai Abel. În Gnozele dualiste ale Occidentului (Capitolul VII, 3. Crearea omului și în Capitolul IX, 4. Istoria rasei omenești), Ioan Petru Culianu ne dă amănunte importante asupra posterității Marelui Arhonte și a lui Adam. În Crearea omului aflăm, de pildă, acest păcat antecedent:” Arhontele, care este aici tatăl Evei, o dorește pe propria sa fiică și din acuplarea lor apare monstruosul Cain; la rândul lui, Cain se acuplează
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
și “neviim” -, ori sintagma “frații de predilecție” ai creștinilor, impusă simbolic de papa Ioan Paul al II-lea, mizând pe o Europă iudaică creștină, nu se mai “leagă” acum în Europa secolului XXI. Chestiunea este în primul rând de refacerea posterității Adam și Eva într-un nou “pat genetic” și stabilirea unui program genetic cu rigoare științifică, printr-un nou Program Terra - PIG. Fără Cain și Abel, am putea trăi fără comunism și capitalism, așa cum a fost în Iliada lui Homer
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
dă sânge fără să ia duh este la fel de sărac/săracă ca cel/cea care dă duh fără să ia sânge. Ceea ce justifică acum eliminarea lui Cain și Abel din noul program genetic (PIG), alungarea bestiilor triumfătoare dintre noi, și refacerea posterității perechii Adam-Eva, în varianta Adam și nouă Evă Diana Sancta Potentisima, într-un nou” pat genetic”. Prin urmare, aici este vorba de a schimba pe “scara creaturală” sensului întregii axe creștine cu noua axă creștin-feministă, în varianta Maica Domnului, Maria
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
pentru a da naștere la cinci perechi de Fecioare de lumină. Prințul Consort al acestei Regine matca, descinde din Eve-Nor, din Primul Bărbat, numit și A-Da-Mas. Regina și Prințul Consort vor fi atestați ca prima pereche nouă Adam-Eva; după refacerea posterității genetice, Regina va locui în Orașul Coroanelor - Atlantisul din Crasta Anilor, și va fi numită Marea Mama a Zeilor Atlanți, descendenți dintr-un monarh de la gurile Dunării și din Regina Mamă a Greciei, singura regină creștină ortodoxă din lume. România
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
unii „cel Viteaz”, de alții „cel Cumplit”, ori „Armeanul” - s-a scris destul de mult, de-a lungul timpului. Personalitatea domnitorului a fost una puternică, iar domnia sa, deși scurtă, de aproape doi ani și jumătate, a lăsat o pildă însemnată pentru posteritate (din păcate, de mulți înțeleasă, dar de foarte puțini urmată), atât prin ceea ce s-a înfăptuit pe parcursul ei din punct de vedere economic și militar, cât și prin ceea ce s-ar fi putut să însemne ea pentru Europa secolului al
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
de către doamna Maria RĂDĂȘANU, născută AILINCĂI, dumneaei într-o lucrare de grad în învățământ a scris foarte bine documentat istoricul satului nostru, cu trimiteri la alte lucrări ale altor înaintași ce au fost preocupați să lase ceva în urma lor pentru posteritate. Consider că au niște merite deosebite pentru acele vremuri, dar iată că azi mulți trec prin lume fără a lăsa nimic în urma lor cu toate că funcțiile și pregătirea lor îi obligă. MONOGRAFIA SATULUI PETIA Am primit în aceste zile volumul: PETIA
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
pământ Gândurile mele țipă Să se-audă și-n mormânt Gândurile plâng și țipă În singurătatea lor Uneori, doar pentru-o clipă, Nu mai strigă, nu mai dor! LA RĂSCRUCE La răscruce de vânturi Uragane de gânduri Întocmesc umanității Sentința posterității. La răscrucea unui veac Ni se spune-n zodiac Cum sfârșesc arhiereii Ce se cred egali cu zeii. La răspântie de ani, Supravegheat de zăgani, Din cuvinte rostuite Condamn scrieri ipocrite. La hotare de pământ Caut să vorbesc c-un
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
de mari dimensiuni, sau volum. Este vorba de o clădire mare în care se află Muzeul Național al Cinematografiei italiene. Torinezii se mândresc cu această clădire care-i poartă numele arhitectului. - Vezi ce avantaj au arhitecții? Le rămân numele pentru posteritate când construiesc ceva grandios cum este această clădire. - Da, îl chema Alessandro Antonelli, iar construcția a fost ridicată pe la mijlocul secolului XIX. El a proiectat-o ca sinagogă evreiască. În prezent adăpostește Muzeul Național de Cinema și se crede a fi
ROMAN IN LUCRU, CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359077_a_360406]
-
Un tip aparte de scriitor este epistolierul care nu are în vedere un public, stabilind un raport unic bilateral între sine și destinatar. El respect cât mai puțin regulile, este mai autentic și de aceea cu atât mai prețuit în posteritate. Având înzestrări naturale, epistolierul realizează fără un efort anume propriul său roman, cu o artă ingenuă ce izvorăște mai degrabă din puterea instinctului, decît din școală sau studii. Unul din aceștia este Voltaire, considerat de francezi cel mai mare scriitor
GENUL EPISTOLAR CA LITERATURĂ POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359148_a_360477]
-
de moravuri. Astăzi datorită acestui mijloc modern de trasmitere a gândurilor, dispare comunicarea impresiilor, judecățile de valoare, dialogul de idei.Chiar dacă în unele e-mail-uri sau SMS-uri descoperim unele din enumeratele caracteristici, acestea dispar după un timp, nu rămân pentru posteritate. Corespondența lui Flaubert ni se relevă ca un veritabil tratat de estetică literară, scrisorile pașoptiștilor noștri, mai cu seamă cele ale lui I.H.Rădulescu, I.Ghica, N. Bălcescu, compun prima istorie a revoluției și în același timp ideologia ei, întrucât
GENUL EPISTOLAR CA LITERATURĂ POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359148_a_360477]
-
cu elicopterul ... ” Am rîs cu lacrimi. CrisLi avea umor. Negru, e drept. Îi luase un interviu unui ministru secretar de stat, pe care, cu o naivitate studiată și cu emoție, îl întrebase ce mai scrie, ce eseuri îi pregătește Domnia Sa posterității, dar insul, grav, sacerdotal, semianalfabet, dar “tare”, plin de lovele, marafeți și verzișori, i-a ținut un discurs emoționant despre cavalerii de Curlanda. Doamne, zicea CrisLi, a trebuit să inventez tot interviul. O pagină de ziar. Am muncit două ore
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
ori ulterior morții acestuia, documente păstrate în Biblioteca Academiei Române, în Muzeul Literaturii Române-fondul Al. Macedonski, date extrase de pe Wikipedia, articole scrise și publicate de însuși Macedonski, ș.a.m.d. Romanicierul reconstituie din documente ale epocii (printre care și fotografiile rămase posterității - una dintre acestea, poate cea mai interesantă, fiind tipărită pe coperta principală a cărții, copertă realizată grafic de către cunoscutul om de cultură George Roca), aspectul fizic al subiectului biografiei:” Poetul, fiind înalt, privea de sus tinerii, negricios, cu o față
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
radiografie, mărturisire, rememorare și căutare, după ce, singura implacabila moarte, a despărțit trupuri ce se însoțeau mereu. Nu și suflete, căci acelea sunt veșnice. Dante-Beatrice, Petrarca-Laura, Eminescu-Veronica sunt cupluri celebre, care rămân neclintite în eternitate. Precum iluștrii predecesori, va rămâne în posteritate, legat pentru totdeauna de Olimpia, poetul Eugen Dorcescu, care și-a pus sub lupa iubirea de după moartea singurei femei din viața lui, în poeme a caror valoare sunt un omagiu sincer, unic și elevat, pentru distinsa Doamna a unui anacronic
EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340345_a_341674]
-
scrisori ale lui Eminescu către Veronica și și 15 scrisori ale Veronicăi către Eminescu). Unde stătuseră aceste scrisori până acum? Nu cumva fusese dorința Veronică ca să se dea publicității cât mai târziu sau deloc? Lungul drum al acestor scrisori către posteritate a început în anul 1937 când o tânără profesoară de limbi clasice, fusese invitată la o întrevedere cu ambasadorul Vasile Grigorcea și cu soția acestuia Graziella, nepoata de frate a Adele Nanu, pentru a o încredința pe fiica lor ,Ana
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
cerul și soarele, apa și pâinea. Pământul întreg. Azi nu mai am nimic. Nimic, în afară de o haină de blană.” (Lena Constante) Dacă Leonid Andreev ar fi putut parcurge, mai întâi, cărțile Lenei Constante, cu siguranță că propria sa amprentare pentru posteritate nu se mai lega sub nicio formă de titulatura aspră de ilustru „apostol al autodistrugerii”, iar „Valsul câinilor” ar fi fost în genere reformulat. Din păcate însă, întâlnirea spirituală Andreev-Constante nu a avut loc niciodată, din cauza poziționării celor doi scriitori
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
devenit cu repeziciune uimitoare o cvasicontrolabilă ființă-număr (de astă dată împinsă nu într-un lagăr de exterminare nazist, ci într-unul cu facies globalizant) lipsită de fundament cognitiv și religios concret, dar și de o multitudine de creații memorabile destinate posterității. Este și motivul pentru care am ales a supranumi omul contemporaneității cadavrul din deșert, deșertul fiind reprezentat de însăși lumea lui lăuntrică la care nu poate să se întoarcă vreodată, tocmai pentru că ea, această lume identitară, nu mai există, și-
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
al unui capitol din Schopenhauer (Despre geniu), cu trimitere bibliografica inexacta... Tot ce scrie Simion despre archaeus este „parafrază inadecvată“ (ca să nu zic plagiat) din Călinescu. Ar fi bine să deschidă măcar traducerea lui Eminescu din Kant, ca să nu zică posteritatea că a murit prost fără să știe ce e Ding an sich și cu e cu spațiul și timpul... Desigur, niciodată n-a spus Eugen Simion că Immanuel Kant ar fi punctul lui forțe. Eugen Simion se preface că e
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
să le trateze cu stima și respect, căci ele reprezintă continuitatea poporului nostru, tradiția, sufletul și simțirea, națiunii noastre, recunoașterea ei, dreptul de aliniere și egalitate cu alte state cu tradiție bine-dezvoltată, cât și pentru păstrarea imaginii poporului român pentru posteritate. Cine are simțire si respect pentru însemnele naționale, înseamnă că aparține unei nații, înseamnă că nu este singur și la nevoie se poate sprijini și baza pe ajutorul acesteia. Cu cât națiunea este mai omogenă, mai închegată și mai înțelegătoare
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
Anca Sîrghie lărgesc perspectiva, adăugând experiența generației din care noi amândouă facem parte, aceea începută odată cu instalarea comunismului în România, pe care, ca profesoare de literatura română, l-am văzut -Slavă Domnului!- și abolit. Așadar, apare în carte și proiectarea posterității poetului-filosof, cu anotimpul reabilitării sale, când în licee și facultăți se predă cu mare entuziasm opera lui, astfel Lucian Blaga intrând în conștiința noilor generații ca un Eminescu al secolului al XX-lea. Sunt evocate în carte și retrăite câteva
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]