5,162 matches
-
reflexive, știe să-și înzestreze definițiile lirice suculente, figurările imaginative și arsenalul acribiei perceptive cu armătură alegorico-parabolică ce merită a fi menționată, apelează fără intermitențe contraproductive la fulgurațiile expresivității și valențele de precisă circumscriere a anticalofiliei limitate, iar asintaxismul său postmodern se relevă, din capul locului, ca teribil(ist)ă aglutinare de imagini expresionist-simpatetice mulate pe vectorii sintagmelor nominale cu predicativitate «extirpată» - sau numai «înjumătățită» - prin interactive funcționalizări dinamice ale modurilor nepersonale.“ Dincolo însă de lungimea frazelor, rămâne de neuitat stilul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un meniu special. Ce ziceți de Crab and Shrimp Mayo King, M Size, la doar 2400 de yeni? Vă surâde, poate, Demiglace Beef, la același preț? În fond, nu trebuie să uităm că și aici, în Japonia, a venit Crăciunul postmodern (care, oricum, se sărbătorește pe la începutul lui decembrie, ca nu cumva să se plieze peste vechea și fastuoasa shogatsu, ceremonia Noului An). Dacă imaginea lui Iisus-copil s-a estompat pretutindeni, vă garantez că, în Tokyo, veteranul anarhist înveșmântat în roșu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu mai face, nici el, față aglomerației. Broboane de sudoare mi se strâng inestetic pe frunte, regret (tardiv și inutil) că nu mi-am prins părul în coadă, rucsacul bombat ca burta unei gravide îmi apasă umerii, sunt un Atlas postmodern, cuprins subit de vertij, simț enorm și văz monstruos... În fine, ajungem la destinație. Ne năpustim pur și simplu pe ușa larg deschisă a autocarului, facem un pas, chiar doi, când, zâmbitor, dar ferm, precum sadicii din filmele de groază
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mai tulburătoare decât orice realitate? că adastă, pierdut, la colțul gurii de altfel încremenite, totul este menit să recompună, cu instrumentele unui artist al transcendentului, ideea pură, Urbild-ul feminității japoneze. Și totuși, dacă acceptăm această premisă, loc comun al studiilor postmoderne de gender cu tematică japoneză, se naște întrebarea: ce ne dezvăluie atunci, despre bărbatul japonez, această nevoie obsesivă de a portretiza femeia în acești termeni? Răspunsul pare să fie conținut tot în piesele clasice de kabuki: de cele mai multe ori, copila
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
marijuana ori să declare, în fața colegilor dați pe spate, că și-a pierdut de ani buni virginitatea. Personal, consider că blogul îi oferă fiecărui om iluzia prestigiului și a notorietății. Într-o lume din ce în ce mai obsedată de imagini și de icoane postmoderne, toți vor să devină celebri, să atragă atenția, să iasă, într-un fel sau altul, din masa amorfă de limfă muritoare în care nu se includ, desigur, niciodată. Însă tare mă tem că tocmai din cauza accesibilității blogul anulează din start
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
religioasă. De un singur lucru nu are nevoie: de fanatism. Seculariștii fanatici greșesc la fel de mult ca și fundamentaliștii religioși. Desigur, știu că astăzi nu se poate reflecta la etică fără a lua în considerare individualismul și pluralismul, două procese specific postmoderne ce se desfășoară în același timp în societate. Nu este un obicei al meu să dau acestor procese o interpretare în mod exclusiv negativă și să le consider simboluri ale decăderii sau decreștinizării, precum fac unii oameni ai Bisericii. Individualismul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și a diferitelor genuri de relatări biblice. Chiar și în prezent, mulți nu au cunoștințele de bază de altfel disponibile tuturor despre mesajul și tradiția creștină. Astfel au fost lăsate la mâna autorilor de thriller sacru și al infotainment-ului societății postmoderne. Mă întreb dacă în interiorul Bisericilor creștine nu a venit în sfârșit momentul să reflectăm critic și în același timp autocritic asupra fundamentului spiritualității creștine. O reflecție care are scopul de a contrasta pierderea enorma de încredere înregistrată de Biserici, despre
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
există în toate lucrurile. Creația va fi mai comprehensibilă ca "explicare a lui Dumnezeu" (explicatio Dei a lui Cusanus), decât ca o limitare a lui. Din perspectiva celor întâmplate la Auschwitz (dar și în Arhipelagul Gulag și la Hiroshima) înțelegerea postmodernă a lui Dumnezeu de către evrei și creștini mi se pare în acord asupra a două puncte importante: pe de-o parte, atât unii, cât și ceilalți neagă un Dumnezeu indiferent, astoric, apatic, crud, nemilos; iar pe de altă parte, ambii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unde toți ies învingători. Desigur, odată cu această nouă paradigmă a face politică nu a devenit mai ușor: politica rămâne mereu "arta posibilității", dar cel puțin acum este eliberată de violență. Pentru a funcționa, nu se poate baza pe un pluralism "postmodern", un pluralism pe măsura așa-zisului anything goes. Presupune mai curând un consens social orientat către anumite valori drepturi și datorii fundamentale. Consensul de fond trebuie împărtășit de toate grupurile sociale, credincioși și necredincioși, sau de cei ce aparțin diverselor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
față este o construcție științifică clară, rezultat al unei munci susținute de analiză și prelucrare a unor date de mare diversitate privind adopția ca fenomen social multidimensional. Familia adoptivă este parte a largului spectru de familii neconvenționale denumite în era postmodernă de unii sociologi, precum Giddens, ca fiind "postfamiliale". Îndărătul aprecierii conceptului trebuie să recunoaștem schimbările contemporane în privința instituției familiei, manifestate prin forme, aranjamente, roluri și negocieri de o mare varietate. Cercetătoarea își propune explorarea adopției, ca formă de organizare familială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
însă nu era nimic vesel. Observând că pachetul de țigări ajunsese pe dușumele, își săltă cu un vădit efort, din scaunul cu rotile, trupu-i lung și deșirat, numai piele și os, care-i dădea un aer de Don Quijote al timpurilor postmoderne claustrat de bună voie între pereții propriei locuințe, și făcând o veritabilă genuflexiune recuperă pachetul căzut și-l așeză cu gesturi încete, dar totuși sigure, înapoi pe birou, apoi se reașeză în scaunul său fără nici un sprijin. Arm îi urmări
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
așa nu știu ce șaman... Păi nu ți-am spus despre flash-urile mele? replică Arm, iar Bart admise că parcă îi pomenise odată de așa ceva, dar fără să rețină detaliile, pentru că nu dăduse o atenție deosebită faptelor, socotindu-le variante mitologice postmoderne. A, păi sigur că n-ai ținut minte, domnule Rațiune, că tu nu crezi decât în ce vezi cu ochii, precum Toma necredinciosul! îl certă Arm surâzând și îl prinse ușor de plete, în chip de mustrare. El își aplecă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
amintește de? veselul Alecsandri sau de Coșbuc, maeștri incontestabili ai contemplației și descrierii unor scene și fenomene din natură, cu pete de culoare bucolice, pitorești, idilice, oleografice, anacreontice ș.a.m.d. Nicolaie Stoie (născut prin părțile Sibiului) este un poet postmodern care a asimilat lecțiile unor Goga, Blaga, Arghezi, Vinea, Gellu Naum, Bacovia, Marin Sorescu și scrie ca atare, în spiritul propriilor obsesii și viziuni, monografiind în versuri, de pildă, Ocna Sibiului (unde poetul a copilărit), un colț aproape anonim de
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
text shakespearian târziu. Reprezentația de la Palatul Cotroceni atinge acest ultim palier de interpretare a piesei, întrucât reduce, denudează și diluează întreaga anecdotică a textului, țesătura de coincidențe ori opoziții romanțioase a sa, pentru a ajunge la scheletul minimalist, modern sau postmodern al lui Shaekespeare. Deși spectacolul respiră dintr-o simplificare a anecdoticii structurii piesei, el adâncește înțelegerea universalului uman spre care țintește de-a dreptul didactic oricare din ultimele texte teatrale ale lui Shakespeare. Toate romanțurile târzii, Poveste de iarnă, Cymbeline
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
efectele și afectează literatura, oriunde în lume. Așezat în proximitatea (mai degrabă conjuncturală și conjecturală, cred eu) a lui A. Marino, doar pentru aplecarea spre critica ideilor literare ori militantismul liberal-occidental, I. B. Lefter este acreditat pentru că aduce o perspectivă postmodernă asupra modernismului românesc, dar discreditat pentru că nu se decide între teorie și istorie literară. Ion Simuț ia foarte în serios ideea de "mare miză" a prozei, susținută de prozatorul Mihai Sin într-o teză de doctorat cu scop preponderent didactic
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
ar putea adăuga reciclarea trecutului și revizitarea lui, pastișa, parodia și ludicul. Amintește de Iubita locotenentului francez și de Daniel Martin, dar împinge și mai departe demontarea și remontarea convențiilor literare decât a făcut-o John Fowles. Ca majoritatea romanelor postmoderne, i se aplică și acestuia prima regulă dintre cele formulate de Umberto Eco: "Firește, un manuscris". Acțiunea are ca punct de plecare un manuscris găsit de un tânăr cercetător, Roland Michell, într-o bibliotecă. Acesta investiga sursele unui poem al
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
romance, un fals strălucit. Arta narativă, o posesie rară Bogăția epică a romanului are strategii narative și registre stilistice pe măsură, ieșite și unele și altele din-tr-o imaginație debordantă și o fantezie a livrescului cum puține există într-o vârstă postmodernă a literaturii ce nu duce lipsă de scriitori inventivi și erudiți în egală măsură. Un amalgam al genurilor și al speciilor, un mozaic al stilului dă romanului o încărcătură halucinantă, urmărind parcă să pună la încercare nesațul unui cititor dornic
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
ultimelor trei sferturi de veac. Cazul Nikos Kazantzakis este departe de a fi clasat. Deschiderea arhivei și publicarea operelor inedite vor readuce în atenția cititorilor de azi un autor ideal, prin multitudinea genurilor pe care le-a abordat, pentru epoca postmodernă.
Nikos Kazantzakis și destinul operei sale by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7027_a_8352]
-
cu polemici frontale și colaterale, s-a vorbit mult, în siajul opiniilor lui Paul Cernat, despre mizele mari și mizele mici în literatura noastră "tânără". Prozatorii recenți, ai anilor 2000, n-ar avea memorie istorică și culturală, fiind niște bricoleuri postmoderni, cu toate deficiențele "optzeciștilor", dar fără meritele acestora. Lipsite de teme majore și de o elaborație pe măsură, cărțuliile lor, fără viziune și chiar fără suflu epic, apar ca niște produse de unică folosință. E suficient să parcurgem O pasăre
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
cărei beneficii te bucuri pe deplin. O revoltă veritabilă înseamnă să spui Nu minciunii, infamiei și persecuției, oriunde acestea se află la putere". Această concluzie a politologului american originar din România este partea cea mai viabilă astăzi -în lumea noastră postmodernă, dominată de pierderea reperelor și confuzia de valori, în care bipolarismul lumii în alb și negru tinde să se transforme într-un gri mult mai puțin seducător decât își imagina Adam Michnik la începutul anilor '90 - din exemplara lecție de
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
fost. Într-un fel, așa trebuia să fie. Căci și după ce citești cele zece povestiri din Cinema, tot cu aceeași senzație de vânare de vânt rămâi. Ce să spui despre ele? Că sunt configurate după un model compozit de decadentism postmodern? Mai bine lipsă. Să le contabilizezi meritele? N-ajunge o pagină de revistă. (Nu reușește asta nici Paul Cernat, în cele șase, pe cât se-ntinde prefața lui, intitulată cu umor Din alt film.) Să le repovestești cu de-amănuntul, strecurându
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
străină atât timp cât nu în exerciții de caligrafie stă miza poeziei ei. Un bun pandant al acestor concluzii intermediare îl oferă un Peisaj de iarnă la începutul căruia însăși o astfel de panică artificială e luată gros peste picior: „după expertizele postmoderne și rătăcitoare/ ale unui ale unui tânăr bâlbâit, stângaci/ și de nerecunoscut/ nebunia de a nu mai scrie poezie,/ niciodată de acum încolo, ar trebui să vină/ cu pași măsurați milimetric, iarna." (pag. 41) Cea mai interesantă descoperire a Problemelor
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
mamă, simt respirația ta, în ceafă./ sunt, într-un anumit fel, creația ta./ sunt, de fapt, sută la sută, creația ta./ ai fost o extraterestră/ ce m-ai determinat să fiu o intraterestră./ am penetrat, cu toată forța, orice./ poezia postmodernă, poezia ludică, poezia tehnică,/ poezia postcoitum, poezia catifelată și poezia absconsă/ a marilor minți îndopate cu informații abstracte/ venite sub formă de raze toxice și radioactive/ din zona crepusculară,/ mă lasă rece/ pentru că sunt handicapată/ ca tine./ am fost un
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
istorie a umbrei este în același timp o impresionantă istorie a imaginii, a imanenței și a transcendenței ei, și o lungă istorie a umanității, a ideilor, a mentalităților, a mitologiilor și a credințelor, de la primordiala fosă platonică și pînă la postmoderna bosă publicitară. Tot în felul acesta stau lucrurile și cu Instaurarea tabloului. Această sintagmă cu un sens atît de pregnant afirmativ este, în profunzimea ei, un fel de carte a genezei; la scară mică a genezei tabloului și a asumării
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
determină structuri, volume și tactilități, definesc spațiul și încorporează o sensibilitate frustă, însă refuză autonomizarea suprafețelor ca prezență în sine, bidimensională și opacă. Sub impactul noilor experiențe din spațiul artelor, mijlocite, în special, de tehnologiile noi, și în cadrul unei lecturi postmoderne a realului și, în particular, a expresiei în raport cu acesta, sculptorul și-a extins semnificativ interesul pentru materiale și tehnici, pe de o parte resemnificînd zona tradițională, pe de alta recurgînd la materiale compozite, de factură pur tehnologică. În prima categorie
Sculptura, de la materie la sens (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7921_a_9246]