1,576 matches
-
Spre deosebire însă de Marx, Aristotel și Platon consideră că formele de guvernare se succed regresiv mai degrabă decât progresiv, ceea ce ne conduce la modelul regresiei sau decadenței permanente, esența gândirii filosofice a secolului al XIX-lea și a perspectivei postmoderniste asupra vieții. În Republica lui Platon, Socrate sugera că tipurile de guvernare merg înspre rău: "aristocrația", sau "guvernarea celor mai buni", se transformă în "timocrație", sau "guvernarea oamenilor de onoare", care, la rândul ei, devine "oligarhie", când prioritatea indivizilor este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să scape de etichetări. Imaginea Madonnei este controversată, spectacolele ei atrăgând nu numai atenția publicului, dar și a unor cercetători, mai ales în legătură cu calitățile ei de cântăreață și dansatoare, cu statutul ei de "monstru sacru 138" subcultural sau de eroină postmodernistă. Interesul nostru în acest capitol nu se îndreaptă nici spre talentul, discutabil de altfel, al Madonnei, nici spre mult comentata ei sexualitate, ci spre imaginea de subversiune pe care o creează față de modelul fe-cioarei-martir sau de figura sacrosantă a Fecioarei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
1984) și Like a Prayer (1989) sunt simulări de castitate și credință. Artista jonglează cu aceste noțiuni cum s-a jucat și cu sarcina la adolescente și cu ademenirea băieților tineri. Mesajul pe care îl transmite constă într-o răsturnare postmodernistă a realității, iar imaginea creată este o caricatură a credințelor și valorilor tradiționale. Imaginii "dezgolite" a Fecioarei, Madonna îi opune o nuditate carnavalescă, buze groase și mult fard, fuste scurte și sâni proeminenți. Considerând că acestea nu sunt îndeajuns s-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a submina polaritățile masculin / feminin, artă adevărată / artă pop, ficțiune / realitate, privat / public 143. Personalitatea ei schimbătoare și estetica seducției devin astfel "punctele de referință ale unei culturi postmoderne a comodificării, în care noțiunea de autenticitate a făcut loc constructului postmodernist 144". Este evident că Madonna este un produs "fabricat" al epocii noastre laice și postmoderne. În ciuda încercărilor ei vădite de a exprima "feminitatea" ca un concept cu multiple fa-țete și uneori agresiv, nu reușește de cele mai multe ori decât să o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Gaming and Commercial Entertainment: An Inquiry into Their Respective Natures and the Prospects for Their Marriage, UNLV, teză de doctorat, 1994. Claridge, Laura, Norman Rockwell (A Life), New York, Random House, 2001. Clark, Kenneth, Feminine Beauty, Londra, Routledge, 1980. Connor, Steven, Postmodernist Culture (An Introduction to the Theories of the Contemporary), ediția a II-a, Oxford, Blackwell, 1997. Cook, Deborah, The Culture Industry Revisited (Theodor W. Adorno on Mass Culture), Boston, Rowman & Littlefield Publishers, 1996. Counihan, Carole M., The Anthropology of Food
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mai putea naște un Creangă? Mediul literaturii actuale ar mai permite o asemenea apariție? Nu. Un Creangă nu, dar scriitori care scriu frumos, da. Prin a scrie frumos înțeleg tocmai acea plăcere a textului de care pomeneam anterior. Chiar dintre postmoderniști, un Mircea Cărtărescu, un Gheorghe Crăciun, Petru Cimpoeșu și alții. De la dumneavoastră am aflat că humuleșteanul nostru a fost tradus în Japonia. Ce-or fi înțelegând asiaticii din scrierile sale? Eu cred că toată lumea are nevoie de poveste... S-a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de avântul capitalismului liberal prin care a fost eliminată posibila impunere a alternativei comuniste în Occidentul individualist. Viziunea postmodernă are aici caracteristicile renunțării la ideea de "fir narativ" atotcuprinzător în care trecutul este bine definit și viitorul este predictibil. "Teza postmodernistă vizează [...] schimbările dramatice ale structurilor societății moderne târzii, deja consacrate, schimbări ce se distanțează în mod esențial de formele timpurii ale modernității" (id., p. 68). În acest context, este necesar să distingem între modernitate și modernism și, implicit, între postmodernitate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
constituie, într-o descriere sintetică, un ansamblu de manifestări artistice, care ar putea fi încadrate într-o diversitate de tendințe tradiționale și novatoare, în ansamblu, putând fi identificate, în mod simultan, expresiile culturale ale unei direcții moderniste și ale uneia postmoderniste. Având la dispoziție diferite posibilități de afirmare, "creatorul postmodern și artistul conservator nu reprezintă decât extremele frontului creator al artei contemporane: între aceste extreme există numeroase nuanțe ale concepției creatoare în artă, îmbinând în proporții variate lecția marilor maeștri de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
percepția vizuală, Editura Meridiane, București, 1979. Augustin, Ioan, Arhitectura sacră contemporană, Editura Noi Media Print, București, 2003. Bartos, M. J., Compoziția în pictură, Editura Polirom, Iași, 2009. Bartos, M. J., Structuri compoziționale, Editura Artes, Iași, 2005. Bastovoi, Savatie, Ortodoxia pentru postmoderniști, Editura Cathisma, București, 2007. Bejan, Petru, Hermeneutica prejudecăților, Editura Fundației AXIS, Iași, 2004. Bell, Julian, Oglinda lumii : o nouă istorie a artei, Editura Vellant, București, 2007. Belting, Hans, Image et culte, Une historie de l'art avant l'époque de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și reface constant pe parcursul lecturii. Dar manipularea sau chiar jocul cu cronologia evenimențială are diverse funcții în diverse tipuri de discursuri romanești exemplificate atît din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a succesiunii de fraze și cea a evenimentelor de la nivelul fabulei. Întreruperea acestei liniarități este un mijloc de subliniere, de intensificare a lecturii și, astfel, de realizare a unor efecte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
prin discutarea anacroniilor obiective și subiective, punctuale și durative, complete și incomplete, și detalierea analizei distanței în timp a anacroniilor și a duratei lor. Autoarea ilustrează de asemenea limitele analizei centrată pe aspectul temporal al evenimentelor, mai ales în romanul postmodernist, oprindu-se asupra efectelor elipsei și paralipsei. Ea explică de asemenea și conceptul de acronie: o deviere cronologică ce nu poate fi analizată din cauza lipsei sau insuficienței informaței, situată de obicei în interiorul unei figuri complexe precum anticiparea în interiorul unei retroversii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Jefferson, Ann 1983. Mise en abyme and the Prophetic in Narrative. In Style 17:2,196-208 Johnson, Barbara. 1987. A World of Difference. Baltimore: Johns Hopkins University Press Kakandas, Irene 1993. Are You in the Text?: The "Literary Performative" in Postmodernist Fiction. In Text and Performance Quarterly 13: 139-53 1996. Narrative Apostrophe: Reading, Rhetoric, Resistance in Michael Butor's La Modification and Julio Cortazar's Graffiti. In Style 28: 3, 329-49 Kittay, Jeffrey S., ed. 1982. Towards a Theory of Description
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în artă. Unele jurnale literare sunt mai mult denunțuri, decât artă. Muzica - această arhitectură a eterului. Vâna esențială a artei rămâne fiorul transcendental. Arta nu trebuie să râvnească la impactul mediatic al reclamelor. Este mai ușor să scrii un roman postmodernist, decât să - l citești. În artă, nu se poate miza pe o celebritate câștigată ca la loz în plic. În teatru și mucavaua are responsabilități artistice. Marii artiști știu să dozeze corespunzător alchimia dintre singurătate și zaiafet, dintre disperare și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sunt ucenici ori discipoli. Acum toți se nasc „ mari scriitori”. Când nu ne vom mai îndoi de cărți, nu vom avea motive să scriem altele. Inspirația este un fulger. Arderea poate fi întreținută numai de chinul care urmează după ea. Postmoderniștii sunt siguri că după ei va veni potopul. După ce vin în contact cu o capodoperă, te întrebi revoltat cum de ai putut trăi până atunci în ignoranță ? Arta nu va muri. Va supraviețui însă ca pedeapsă. Se vor da condamnări
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Cărțile valoroase își teleportează cititorii în spațiul și în timpul lor. Chiar dacă cititorii dispar precum dinozaurii, libertatea nu va cădea în paleozoic. O carte valoroasă e o lume. O bibliotecă - un univers. Când se apropie de pisc, arta devine rugăciune. Poezia postmodernistă a rămas tot un balet. Dar de elefanți. Când marii scriitori sunt la masa de scris, bodyguarzii cerului patrulează prin preajmă. Măreția creatorilor de artă e ca aura. Nu o văd decât specialiștii. Parcă prea mult sifon pun artiștii contemporani
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
noi. Supraomul a fost o himeră. Neomul o certitudine. Fără utopii am fi precum cârtițele. Succesul trebuie să se apere de multe. Dar mai ales de aroganță. E bine ca cei cu probleme cardiace să citească lucrări medicale, nu poezie postmodernistă. Avangarda vine mereu cu tot soiul de perversiuni estetice. Bogăției îi este aproape imposibil să nu disprețuiască ineficientul spirit. Reclamele răspândesc informații. Și frustrări. Citim mai puțin, dar mult mai epidermic. Cartea înseamnă deschidere. Nu și când stă închisă. Când
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Cu încetul, lumea filmului prinde contur. E o lume îngustă și artificială ca aceea produsă de oceanul gânditor din "Solaris", străbătută de șinele căruciorului de traveling și luminată de reflectoare. Naturalismul ei nu e genuin, ci sintetic, recreat la modul postmodernist, cu mare discreție însă. Câteva clădiri risipite pe maidane și legate prin drumuri clisoase. Paragină și mizerie de necrezut, în care se complace subumanitatea personajelor. Kitsch-ul interioarelor a fost cu grijă recompus după anume texte caragialiene ("Un artist", de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
opereze cu spațiul virtual oferind astfel o interactivitate continuă. Interactivitatea a crescut în rândul publicului new media care a determinat pe unii critici să sugereze și apariția fenomenului de "democratizare". Un exemplu curent este acela al "jurnalismului cetățenesc" pe care postmoderniștii l-au selectat pentru a ilustra capacitatea de implicare în "producția" mass-media a oamenilor. Interactivitatea este reprezentată și prin modul de interacționare între multiplele forme ale mass-mediei: text, muzica, grafică, fotografii, într-un cuvânt ceea ce formează multimedia. Internetul este cel
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
în eroare; totuși el va fi un mincinos prin faptul că s-ar da drept autorul acestora (cf. Comitetul Eticii Profesionale 1980:348). N-ar trebui să presupunem că adevărul și veridicitatea sînt noțiuni abstracte care nu ridică probleme. Curentele postmoderniste abia dacă amintesc existența acestei controversate teme. După cum s-a specificat anterior, nenumărate pagini de literatură au fost dedicate caracterului problematic al conceptului de adevăr; comparativ cu acesta, ideii de veridicitate i s-a acordat mult mai puțină atenție. Haviland
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mod retrospectiv cu pozitivismul, a fost atacată vehement, încă din 1970, de către cei care adoptau vreuna din versiunile postmodernismului. Adevărul rămîne un concept extrem de contestat și un subiect de discuție la modă. A explicita varietatea problemelor esențiale puse de scriitorii postmoderniști printr-un vocabular accesibil cititorilor care n-ar fi adepți ai acestui curent poate constitui un studiu exegetic captivant, chiar dacă s-ar axa numai pe tema minciunii. Însă eu unul nu voi încerca acest lucru (cf. Kermode 1991:10). Distincția
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aceeași categorie a minciunii primare (Bailey 1991:122). Această clasificare largă este, după părerea mea, neindicată. Criteriul înșelăciunii a dispărut; de asemenea, Bailey pare să fi pierdut din vedere definiția schițată inițial. Eu unul nu prea văd modul în care postmoderniștii, de exemplu, pot fi considerați complici în "a pretinde că împrejurările sînt altele decît cele reale". Aceeași problemă se pune și în cazul funcționaliștilor, structuraliștilor și adepților altor "curente mai puțin importante". Bailey nu face nici o referință la Nietzsche, însă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
profesioniști. Conform Manualului de pregătire a polițistului (English 1986:100) din Marea Britanie, un ofițer poate fi considerat "martor profesionist" și i se cere să prezinte faptele în mod "obiectiv, corect și imparțial". În poliție nu are ce căuta inexactitatea epistemologică postmodernistă. În general, procesul judiciar include, printre altele, descoperirea, reconstruirea și definirea adevărului. De aceea nu este de mirare că minciunile spuse în tribunal sînt considerate mai grave decît în alte locuri. Aceste minciuni sînt sancționate cu severitate. O trăsătură comună
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fel încît să spună adevărul. Atitudinea pozitivistă pe care Griaule și majoritatea antropologilor sociali ai generației sale (cf. Freilich 1970:564-565 ) au avut-o față de existența unui adevăr etnografic este respinsă de mulți dintre succesorii lor. Într-un climat intelectual postmodernist, popularismul epistemologic, după cum l-am numit eu (Barnes 1981:15, 22; 1990: 4-5), are tendința de a înflori, și afirmații pe care Griaule le considera minciuni au devenit nu obstacole, ci informații cu o semnificație anume. Diferite genuri de înșelăciuni
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
descriere convenabilă a romanului contemporan. Distincția făcută de el a fost, totuși, de curînd adoptată de A.S. Byatt (1990), care își numește cartea sa Posesie, poveste de dragoste. Contrastul între real și fictiv a fost diminuat nu numai de noțiunile postmoderniste asupra a ceea ce este clasificat (Barnes 1981:22) drept popularism epistemologic, însă și de apariția unui gen numit "facțiune", în care se pare că autorul spune: "Unele din lucrurile pe care le prezint sînt adevărate, iar altele sînt false, și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar să fie la modă, după cum arată și afirmația "Toți antropologii sînt mincinoși", din titlul unui articol de ziar, se pare, mai mult ca o retorică postmodernistă (Michaels 1987). Afirmația nu este detaliată de conținutul articolului (cf. Bailey 1991:103-114). Retorica lui Leach este în concordanță cu binecunoscuta remarcă a lui Lévi-Strauss (1970:6), că "această carte despre mituri este ea în sine un fel de mit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]