1,812 matches
-
în timp ce Gălbioru este un heliodromus. Apollo, Mithra, Helios, Ilie sunt cu toții reprezentați în memoria mitologică în care trase de cai uranieni. Textul popular exemplifică clar atributele solare: „Calul calcă-n piatră seacă,/ Piatră seacă poleiește,/ Boeri caii-și potcovește,/ Cu potcoave de argint-î/ Calul calcă-n piatră seacă/ Piatra seacă poleiește/ Boeri caii s-adăpară”. Alchimia nefirească a pietrei și descoperirea apei, asemenea lui Pegas, sunt precedate de un efect vizual. Dicționarul limbii române (DLR) atestă pentru verbul a polei capacitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
raportul dintre natura superioară a calului și mediul în care pătrunde și, în același timp, poartă marca apartenenței animalului la o anumită dimensiune. Într-un basm cules în secolul al XlX-lea, ascensiunea în planul sacru este posibilă numai datorită potcoavelor cu o formă nefirească, ce forțează accesul pe muntele de sticlă. Dificultatea cățărării este dată de mărimea cuielor din potcoave, ce cresc de la o palmă, în cazul calului de aramă, până la un stânjen, la calul de aur. Potcoavele de argint
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o anumită dimensiune. Într-un basm cules în secolul al XlX-lea, ascensiunea în planul sacru este posibilă numai datorită potcoavelor cu o formă nefirească, ce forțează accesul pe muntele de sticlă. Dificultatea cățărării este dată de mărimea cuielor din potcoave, ce cresc de la o palmă, în cazul calului de aramă, până la un stânjen, la calul de aur. Potcoavele de argint protejează trapul eroic, în timp ce absența potcoavelor indică natura sălbatică, ce scapă erodării fenomenale. Copita transformată în armă are o putere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
numai datorită potcoavelor cu o formă nefirească, ce forțează accesul pe muntele de sticlă. Dificultatea cățărării este dată de mărimea cuielor din potcoave, ce cresc de la o palmă, în cazul calului de aramă, până la un stânjen, la calul de aur. Potcoavele de argint protejează trapul eroic, în timp ce absența potcoavelor indică natura sălbatică, ce scapă erodării fenomenale. Copita transformată în armă are o putere modelatoare asupra lumii și invocă elementele primordiale care i se supun, fiindcă armăsarul conține în ființa sa atât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forțează accesul pe muntele de sticlă. Dificultatea cățărării este dată de mărimea cuielor din potcoave, ce cresc de la o palmă, în cazul calului de aramă, până la un stânjen, la calul de aur. Potcoavele de argint protejează trapul eroic, în timp ce absența potcoavelor indică natura sălbatică, ce scapă erodării fenomenale. Copita transformată în armă are o putere modelatoare asupra lumii și invocă elementele primordiale care i se supun, fiindcă armăsarul conține în ființa sa atât principiul acvatic, cât și energia focului. Copita face
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
i se supun, fiindcă armăsarul conține în ființa sa atât principiul acvatic, cât și energia focului. Copita face legătura nu numai cu spațiul în care se află, dar și cu tărâmul sacru, având funcție de ochean: „Și i-a zis: Uităte-n potcoava mea!- Șî-i râdică calu copita din urmă. - Ce se vede-acolo? - Ce să se vază, căluțu meu? Să vede un bostan de pepeni copți, [în] pârgă și pe marginea lui numa’ struguri copți” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Membrele inferioare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
marginea lui numa’ struguri copți” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Membrele inferioare ale calului reflectă imaginea tărâmului mitic, ca sugestie a corporalității mixte, ce permite armăsarului să se integreze în ambele dimensiuni. Pe jumătate sacru, animalul mijlocește accesul vizual în rama potcoavei, cunoscută pentru funcția sa augurală. Chiar el indică acest ochean care surprinde un sacru în pârg, ca moment ideal al ființei, spre care aspiră întregul univers. Alteori, canalul vizual către lumea mitică se deschide prin urechea calului, ca simbol al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
munți se urca,/ Pe cerb că vedea” (București), în orațiile de nuntă traseul iese din neant și intră pe tărâmul uman, social: „Ș-am pornit la vânătoare./ Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoavele au căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele” (Albele-Bacău). În domeniul „țării de sus” ar putea fi întrezărit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spațiul inițiatic din colinde, balade și basme, „pustiu”, cu vegetație abundentă, unde a avut loc inițierea. Faptul că țara este spre vest subliniază o dată în plus solaritatea protagonistului, căci acesta a urmat astrul în călătoria sa zilnică. Oprirea cailor și potcoavele care au căzut pot fi interpretate drept semn al drumului lung, al căutării prelungi a miresei, însă implică și o inițiere completă. Ca animal psihopomp și expresie a vitejiei flăcăului, calul dă semn că ritualul s-a încheiat. Stihiile au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de nuntă protagonistul, „mirelul”, este împărat și că basmele se încheie cu domnia lui. Natura flăcăului este superioară, dovedită prin succesul în confruntarea cu haosul, iar „împărăția” flăcăului o constituie lumea care s-a renăscut din gestul său ordonator. Căderea potcoavelor ar sugera, în aceeași schemă simbolică, mutilarea inițiatică. Calul își pierde caracterul de animal domestic, ieșind odată cu flăcăul din condiția firescului. Nepotcovit, armăsarul devine o ființă nesupusă și aparține libertății sacre, „sălbăticiei”. „Lăsarea” mai jos, în geografia umană, face să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin aceasta gravida este absorbită în mit. Alăturarea cu perfectul simplu conturează un basorelief temporal, printr-o sugestie a anterioritații față de un eveniment important la nivel ritual: „Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoavele-au căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele./ Dar când dădu/ Soarele-ndesearî,/ Ieșirăm la drumu cel mare/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele./ Dar când dădu/ Soarele-ndesearî,/ Ieșirăm la drumu cel mare/ Și detem peste o urmă de fiară”. Punctul de cotitură este marcat de căderea potcoavelor cailor, ca semnal al pătrunderii într-un spațiu sacru, în care acțiunile nu se înfăptuiesc sub puterea hazardului, ci ca urmare a unui scenariu ce trebuie îndeplinit punct cu punct. Același scenariu inițiatic este urmat în balada celor trei fete
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o oprire pe "dealul frumos", pentru a ne bucura cu toții de priveliștea minunată a întregii depresiuni. Acolo, oaspetele, ministrul rus, a făcut o apreciere care mie mi-a mers la inimă. Cred că acestei depresiuni ar trebui să-i spuneți "Potcoava Branului". Din câte știu eu, și am văzut aproape toată lumea, există ceva asemănător, renumita "potcoavă a Caucazului", care este mai mare, dar nu are bogăția de vegetație și varietatea de culori a acestei potcoave. În Caucaz, configurația reliefului este mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
depresiuni. Acolo, oaspetele, ministrul rus, a făcut o apreciere care mie mi-a mers la inimă. Cred că acestei depresiuni ar trebui să-i spuneți "Potcoava Branului". Din câte știu eu, și am văzut aproape toată lumea, există ceva asemănător, renumita "potcoavă a Caucazului", care este mai mare, dar nu are bogăția de vegetație și varietatea de culori a acestei potcoave. În Caucaz, configurația reliefului este mai pronunțată, mai abruptă, văile mai adânci, dar acolo totul este foarte sălbatic și aproape de nelocuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
depresiuni ar trebui să-i spuneți "Potcoava Branului". Din câte știu eu, și am văzut aproape toată lumea, există ceva asemănător, renumita "potcoavă a Caucazului", care este mai mare, dar nu are bogăția de vegetație și varietatea de culori a acestei potcoave. În Caucaz, configurația reliefului este mai pronunțată, mai abruptă, văile mai adânci, dar acolo totul este foarte sălbatic și aproape de nelocuit, pe câtă vreme aici zona este plină de viață, nuanțele de verde sunt atât de variate că aproape ai senzația irealului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
era învinsă, prin trădare, la Iezerul Cahulului, iar după ce s-a predat turcilor în tabăra de la Roșcani, este ucis de turci, în ciuda promisiunilor. Domnia și moartea voievodului au fost extrem de sugestiv descrise de Mihail Sadoveanu în cunoscutul roman istoric Nicoară Potcoavă. Drept recompensă, tătarii primeau acordul sultanului de a prăda iarăși Țara Moldovei. Petru Șchiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591) a fost ultimul domn care a avut curte domnească la Huși. La 3 octombrie 1588, el scria regelui Poloniei, Sigismund al III-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
germane, dar, încheind, a crezut de cuviință să-i adauge(Toate amănuntele ocupării Bucureștilor sunt povestite în memoriile lui Emil Petrescu. (N.a.)): „Wird sind nicht Gäste, sondern Sieger“.(„Noi nu suntem oaspeți, ci învingători“ (germ.).) De aici înainte suntem sub potcoava lor. Doi ani va ține acest chin și acest întuneric. Vorba strămoșească: „Ne-a călcat vrăjmașul“, atunci am înțeles-o în toată oroarea ei. Când le auzeam tropotul pe stradă, când zăream pe unul din ei, parcă simțeam o durere
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
timpul lumânările stinse, o maică citea cazaniile, mormăind atât de încet, încât nu înțelegeam nimic; [aproape toate călugărițele, cu starița în cap, mo țăiau în strane. Din când în când numai, se deșteptau auzind un zgomot și mârâiau; „Asta are potcoave la picioare, nu pantofi. Umblă mai ușor!“ sau „Curge lumânarea, îndreptează mucul! 25 lei kilo“. Popa Cristea era beat; când toca de biserică, s-a dus la arhondărie de a băut cu soldații. Totuși era un tablou straniu de artă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
schinduf, sau patricienii pe care, când Îi Înțepai cu furculița, săreai, măi vere, Într-o parte, ca să nu te stropeas că cu zeama lor fierbinte, astfel de mititei și de patricieni gă seai la Ploiești, În cârciuma vestită a lui Potcoavă, starostele cârnățarilor și al grataragiilor, sau La Steag, cârciuma din Dealul Filaretului, sau pe Calea Dudești, unde ți așteptai rân dul la grătarul din ușa cârciumii, cu coltucul de pâine caldă la subțioară și mușcând din mititeii luați de pe grătar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cele cu care vă asemă nați „ca două picături de apă“ În gusturi, sentimente și vederi!), se completează cu necesitate. [...] șugubățul de Aristofan povestește filozofilor bețivani și homosexuali tolăniți, la ospățul celebrat de Platon, pe paturile lor din jurul mesei În potcoavă despre acel neam de oameni dispărut, al hermafrodiților, bărbat și femeie la un loc [...]. Le genda nu este chiar atât de neverosimilă. Noțiunea și expresia vagă de „soț“ și „soție“, ca și cea de „jumătatea“ mea când se vorbește de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de multe ca să tresară când auzea de Lucrețiu, de Hegel sau de Blaga și să se trezească vorbind într-un fel de transă de budist revelat: „Aha, Hegel, cum să nu? Avem: Fenomenologia spiritului, Știința logicii, Estetica...“. Publicitate mascată Doamna Potcoavă are un amant pe care-l primește miercurea, de la 16:00 la 18:00, când domnul Potcoavă pleacă la reconversie profesională. Într-o miercuri, domnul Potcoavă termină orele mai devreme și doamna e nevoită să-l vâre la repezeală pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
vorbind într-un fel de transă de budist revelat: „Aha, Hegel, cum să nu? Avem: Fenomenologia spiritului, Știința logicii, Estetica...“. Publicitate mascată Doamna Potcoavă are un amant pe care-l primește miercurea, de la 16:00 la 18:00, când domnul Potcoavă pleacă la reconversie profesională. Într-o miercuri, domnul Potcoavă termină orele mai devreme și doamna e nevoită să-l vâre la repezeală pe amant în șifonier. Asta se întâmplă la 17:08, oră la care administratorul sună la ușă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Aha, Hegel, cum să nu? Avem: Fenomenologia spiritului, Știința logicii, Estetica...“. Publicitate mascată Doamna Potcoavă are un amant pe care-l primește miercurea, de la 16:00 la 18:00, când domnul Potcoavă pleacă la reconversie profesională. Într-o miercuri, domnul Potcoavă termină orele mai devreme și doamna e nevoită să-l vâre la repezeală pe amant în șifonier. Asta se întâmplă la 17:08, oră la care administratorul sună la ușă și vrea să discute cu soțul problema restanțelor. De emoție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
repezeală pe amant în șifonier. Asta se întâmplă la 17:08, oră la care administratorul sună la ușă și vrea să discute cu soțul problema restanțelor. De emoție fiindcă nu a plătit întreținerea de la revoluție, doamna îl bagă pe reconversionatul Potcoavă în șifonier și-l invită insistent pe administrator să se convingă și singur că acesta e plecat la culesul căpșunilor, în Spania. În timp ce administratorul gustă mai mult din politețe una dintre cele unsprezece căpșuni rămase de la amant, soția lui, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
singur că acesta e plecat la culesul căpșunilor, în Spania. În timp ce administratorul gustă mai mult din politețe una dintre cele unsprezece căpșuni rămase de la amant, soția lui, o scorpie recunoscută pentru accesele sale de gelozie, dă buzna în apartamentul soților Potcoavă, iar administratorul abia mai are tip să se pitească în șifonier. S-a făcut, prin urmare, ora 17:32, iar în farfuria de pe masă au mai rămas zece căpșuni. Pe neașteptate, o mașină a Poliției oprește în fața blocului și trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]