994 matches
-
tactici care să treacă prin politicile de identitate, să treacă prin politicile regionale, ale diferențelor de sex, rasă și clasă. Clasa își impune încă prezența deși a fost incapabilă să-și constituie o identitate care să aibă și importanța și potența celorlalte identități. Iar noi trebuie să încercăm să medităm în legătură cu modul în care să creăm și să susținem organizații care să conștientizeze acest lucru. Deoarece ne aflăm în această situație fără ieșire în mare parte pentru că am fost incapabili să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
and Educational Treatment for Autistic Spectrum Disorders" (Advocate, Vol. 33, Nr. 6) consideră că în conceperea programului trebuie să se țină seama de fiecare simptom legat de dificultățile de învățare, întrucât acestea constituie bariere în înțelegere. Pornindu-se de la evaluarea potențelor fizice și intelectuale ale copilului autist, se stabilește tipul de tulburare cognitivă, după care are loc alcătuirea programului pe baza profilului unic al persoanei autiste. O importanță deosebită o are și stabilirea abilităților copilului Ăde exemplu unii pot asimila informațiile
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
valori, • instruirea centrată pe educat, • afirmarea rolului educatorului de facilitator, • formarea pentru autoeducație, autonomie, autoevaluare, autodeterminare prin dezvoltarea învățării experiențiale directe, motivate, • dezvoltarea prin cooperare și promovarea competiției cu evitarea izolării, • asigurarea materialelor, a instrumentelor, a oportunităților care să satisfacă potențele individuale prin inclusiv elaborarea de lucrări individuale de exprimare proprie, • diversificarea situațiilor și a experiențelor directe de învățare, • revederea relației autoritate-libertate, • folosirea intensivă a evaluării formative, • valorificarea spontaneității și a creativității în activități, • adaptarea folosirii noilor tehnologii pentru stimularea învățării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în care a fost exersată (în ce contexte, situații, cuplarea cu altele), • nu poate fi evaluată precis, măsurabilă exact, ci apreciată prin raportare la etapă, context. Deci nu este o mare diferență între capacități și competențe, fiind aici raportul între potență și afirmare efectivă, capacitatea precedând competența, sunt abordate complementar, ambele fiind purtătoare de sens. Apoi este corectarea înțelegerii greșite a termenului de competență, care se asociază cu cunoștințele procedurale (a ști să faci), generale sau transversale (argumentare, structurare a gândirii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evoluează în timp și în cultura dată. • Fiecare poate cunoaște, are o experiență cognitivă. • Cunoașterea se construiește, se creează. • Învățarea prin studiu individual sau prin colaborare. • Centrarea pe educat și pe autocontrol. • Învățarea prin cooperare, colaborare, suportiv. • Bazată pe valorificarea potențelor, abilităților. Prevede instruirea, transferul cunoștințelor la educați, limitate la cursuri și programe, cu accesul limitat al diverșilor educați la calitate. • Se bazează pe acumularea de informații și cunoștințe, oferind răspunsuri la întrebările educatorului. • Cunoștințele sunt achiziții fără legătură cu contextul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cazul problemelor delincvenței juvenile) ș.a. În acest context, autocunoașterea nu este scop în sine, ci mijloc, condiție pentru autoeducație, o pregătește, o însoțește și apoi o evaluează. Dar trebuie să fie obiectivă, raportată la context și situație, la rezultatele și potențele anterioare verificate, la nivelul aspirațiilor și a posibilităților de realizare, la lacunele și la formarea incorectă a unor dimensiuni ale personalității, la așteptările celorlalți, la efectele în rezultatele activității, la stările afective proprii manifeste, la gradul de evitare a conflictelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
liniște și siguranță? Poate că ideal ar fi să-i șochez cu un chip neașteptat, care e în același timp al meu și al lor. În definitiv orice jurnal ascunde o speranță de comuniune, de regăsire a altora (măcar ca potență) în modurile personale de-a fi, așteptând parcă de la cititori confirmarea apartenenței autorului la umanitate. O teamă de singurătate, transfigurată cotidian sub forma unui recul față de societate, a izolării într-o "lume proprie". A dori gloria de scriitor e o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cei care au promovat un nou model uman, boala în general fiind considerată o „problemă umană”, fiecare individ pe parcursul vieții sale confruntându-se cu diferite probleme. De aceea, procesul de consiliere ajută la „depășirea” acestor dificultăți, mobilizând toate resursele și potențele sănătoase ale personalității și contribuind la refacerea acelei stări de bine. La ce se referă această stare de bine? Organizația Mondială a Sănătății consideră că „sănătatea nu este condiționată doar de absența bolii și a disfuncției, ci se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a rolului școlii (o școală internat, care să-l protejeze pe copil de influența societății și care să-i ofere mai mult decît celelalte școli posibilitatea de a desfășura unele activități manuale) și noi tehnici de instruire (tehnici care stimulează potențele și interesele latente ale elevului). Pentru ca între aceste școli să se mențină o permanentă legătură, pentru ca experiența uneia să se poată comunica și celorlalte, pentru a se sprijini propagarea spiritului novator, un foarte tînăr adept al mișcării ce abia se
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educație" punea întreaga dezvoltare a copilului pe seama influențelor externe, iar "noua educație" aștepta de la copil să se dezvolte prin propriile sale tendințe interne, J. Dewey consideră că dezvoltarea este imposibilă dacă nu se creează un mediu educativ care să permită potențelor și intereselor valoroase să se manifeste. Prin corelarea condițiilor externe cu cele interne, Dewey credea că a depășit opoziția dintre concepția sociologică și cea psihologică a educației. În realitate, pedagogul american n-a trecut dincolo de aceste tendințe, ci le-a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu 1924, de către ALEXANDER SUTHERLAND NEILL (1883-1973), despre care Ad. Ferrière spunea că este "copilul teribil al pedagogiei extremiste din Anglia". Astfel de "inovații", ca și diversele modalități de a realiza selfgovernment-ul cu puternice influențe ale "educației libere" au supraapreciat potențele copilului, interesele sale spontane, nesocotind vîrsta la care apar tendințele spre cooperare; în consecință, ele au dus la eșec. Asemenea încercări, care nu erau toate integrate în spiritul educației noi, n-au dus, totuși, la scăderea prestigiului acestui curent pedagogic
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
producă o schimbare fundamentală în viața materială și spirituală a României o constituia școala muncii. Pentru ca învățătura de carte să fie rodnică era necesar ca școala să se întoarcă cu fața spre muncă. Prin muncă se dezvăluie și se dezvoltă potențele intelectuale ale copilului; în procesul muncii apare nevoia de cunoștințe, instrucția devenind astfel o modalitate de satisfacere a nevoii de a cunoaște pentru trebuințele activității practice. Tot munca este condiția fundamentală pentru educația morală, mai ales pentru formarea caracterului: Numai
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
FRIEDRICH BOLLNOW consideră că ființa umană nu se dezvoltă spontan, nu poate ieși singură din starea confuză în care se afla atît în primii ani ai existenței sale, cît și în momentele cruciale ale vieții. Este necesară trezirea forțelor, a potențelor sale active de către educator. "Trezirea" provocată din exterior se produce brusc, marcînd trecerea la forme noi de viață (23, pp. 51-52). Pentru VAN CLEVE MORRIS, momentul existențial al "trezirii" și conștientizării de sine se produce în jurul vîrstei de 12 ani
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un caracter întîmplător, și numai un număr restrîns de elevi sînt cuprinși de "raza fulgerului" său (23, pp. 111-128). Deși teoreticienii existențialiști nu explicitează relația "întîlnire" "trezire", se poate aprecia că "întîlnirea" este o formă de "trezire", ea dezvăluind noi potențe, spre a căror valorificare este îndreptat cel ce se educă. Nu se poate contesta faptul că, în decursul perioadei de instruire, unii tineri sînt în mod deosebit atrași de anumite personalități ale culturii, de operele acestora! Nu înseamnă să subordonăm
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fine, fără să fie o enumerare exhaustivă a situațiilor de defectare a pieței din funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi, atât de zornăiți de speculațiile neomonetare, trec ca o turmă de vite lovite de streche peste potențele pieței pentru a-și valida irațional virtuțile de bogăție reală. Străpungerile midasiene ale ingineriei financiare au oare nevoie de semnalele pieței pentru a nu împinge lumea în frenezia câștigului imediat și fără efort? Mă îndoiesc că piața reglează ceva în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
din nimic în spațiul virtual. Virtualitatea, ca formă sofisticată a artificialului produs de economie, servește iluziei că ipoteza fondatoare nu are nevoie de perspectiva antropică deoarece câștigul este nelimitat creat de hologramele spațiului virtual, în care este subtil reîncărcat de potență și de geniu faberian homo œconomicus. E drept că se întâmplă și altceva, mult mai periculos, conexând omul viu la iluzia câștigului fără contribuție sau cu contribuția minimală a conectării la niște aparate (mecanisme, totuși) sau la angajarea în lumea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de esența absolută din gândirea hindusă. Dar, pe aceste culmi nu trăiește decât spiritul pur, nelumesc în sens fizic. Perspectiva integratoare de natură metateoretică creează sisteme la fel de perfecte ca și metafizica lui Immanuel Kant, locuite de categorii abstracte a căror potență nu are legătură cu omul concret, fixat în cadrul fizic, ci este liber în contextul luminat de spirit (Kant, 1985). Metafizica lui Kant este gândirea care pleacă de la și se întoarce la om, este chiar lumea spiritului care asigură prin explicație
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
scria despre magie că este o formă de impunere a voinței, fapt care se concretizează în acțiune. Din acest punct de vedere, divinația este în primul rând o formă de cunoaștere (contemplativă sau nu) care conține și acțiunea, doar ca potență. Cât privește raportul magiei și divinației cu știința, am încercat să văd dacă putem vorbi de obiect, metodă și legi în cazul divinației. Bazându-mă pe un material faptic am descoperit că, cel puțin în cazul divinației experimentale, cele trei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
capacitatea de adaptare și supraviețuire. Teoria fractalică 194 enunțată și folosită de Ioan Petru Culianu în scrierile sale arată că atât cunoașterea magică, cât și cea științifică funcționează pe baza jocului combinatoric al unor invarianți. Versiunile cognitive au existat ca potență în toate timpurile și epocile. Prezența uneia nu o exclude pe cealaltă. Totuși, anumite condiții de generare ce țin ce contexte social-politice concrete fac ca ele să primească anumite interpretări și să survină în lume. Astfel, în societățile care se
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ioan Petru Culianu ar numi acest set de reguli invarianți. Din perspectiva teoriei lui Culianu, nenumăratele forme de ficțio-nalizare a realității nu sunt altceva decât jocuri combinatorice ale minții umane care îmbracă în reprezentări diferite mereu aceleași date prime. Ca potență, ele există într-o infinitate de variante. Doar datele istorice, concrete fac cu putință întruparea unora în istorie. Practic, acest mecanism de generare a reziduurilor este continuu și nelimitat. Unele se pot transforma în sisteme și doctrine religioase, altele rămân
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o naturalizează) și idealul ca model (ceea ce o de-naturalizează). Inițial, modelul personalității se află "în afară", iar în suflet se găsește, la început, o materie amorfă, care așteaptă să fie cioplită după model. Pentru această împlinire, pentru trecerea de la potență la act, intervin condiționări care se vor transforma în constituenți ai personalității. De altminteri, modelul configurat prin ideal și normă nu este ceva abstract, ceva desprins de realitatea vieții, ci însăși personalitatea poporului în mijlocul căruia trăiește individul; și, mai mult
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
constituenți ai personalității. De altminteri, modelul configurat prin ideal și normă nu este ceva abstract, ceva desprins de realitatea vieții, ci însăși personalitatea poporului în mijlocul căruia trăiește individul; și, mai mult decât atât, modelul corespunde sufletului individual. Personalitatea trece de la potență la act atunci când este activat acordul dintre ideal și sufletul individului. Conceptul personalității energetice cuprinde ca notă a sa afirmarea continuității dintre cultură și individ și, prin aceasta, a celei dintre ideal (normativ) și condiționatul natural. La începutul evoluției personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
întreaga existență. De aceea destinul vocației se consumă istoric, dar lucrarea sa se înfăptuiește după "planuri" cosmice. Ordinea de finalitate pe care o instituie este îndreptățită la scară universală. Așa încât, omul de vocație este, în act și nu doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului său antropologic în forma ontologiei umanului. Conceptul vocației leagă între ele operele personalismului energetic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
român, care socotea că noul survine prin schimbarea felului muncii, Nietzsche gândește că acesta vine prin cultura înnoită, ca reevaluare a tuturor valorilor. Actul cultural înnoitor, în esența sa reevaluator, nu rămâne la suprafața vieții, ci angajează înseși resursele ei, potențele ei regeneratoare. Într-un fel și C. Rădulescu-Motru socotea actul vocațional ca unul profund motivat de viață, numai că viața omenească înseamnă la el conviețuire, personalizare prin acord între dispozițiile sufletești ale individului și cele ale poporului din care acesta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu își are originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui potență își trage sevele din inconștient, avându-și "rădăcini împlântate în cuiburi dincolo de lumină" (ibidem). Prin intermediul mecanismului "personanței", "inconștientul răzbate cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței", producând efecte dăinuitoare și incalculabile asupra acesteia din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]