1,061 matches
-
naștere copilul poseda doar o anumita potențialitate creativă, evidențiată de o anumită flexibilitate, fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos În general). Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată (flexibilitatea, fluența, expresivitatea, sensitivitatea) desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de acces inteligentă la cunoștințele epocii noastre. A Învăța să faci semnifică, desigur, dobândirea unei specializări și a cunoștințelor teoretice și practice asociate acesteia. A Învăța să fii semnifică edificarea unei adevărate persoane și asigurarea condițiilor de realizare maximă a potențialităților sale creatoare. A Învăța să trăiești Împreună cu ceilalți semnifică, Înainte de toate, respectarea normelor ce reglementează raporturile dintre ființele ce formează o colectivitate. Realizarea acestor obiective strategice are la bază Însăși metodele de transfer a cunoștințelor de la profesor la elev sau
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de acces inteligentă la cunoștințele epocii noastre. A Învăța să faci semnifică, desigur, dobândirea unei specializări și a cunoștințelor teoretice și practice asociate acesteia. A Învăța să fii semnifică edificarea unei adevărate persoane și asigurarea condițiilor de realizare maximă a potențialităților sale creatoare. A Învăța să trăiești Împreună cu ceilalți semnifică, Înainte de toate, respectarea normelor ce reglementează raporturile dintre ființele ce formează o colectivitate. Realizarea acestor obiective strategice are la bază Însăși metodele de transfer a cunoștințelor de la profesor la elev sau
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
determinată genetic, competența de comunicare este un produs al învățării și se dobândește în cadrul societății, prin educație. în cazul sinonimiei competență - capacitate, AlinaPamfil realizează diferențierea acestora prin raportare la context și resurse. Astfel, capacitățile de comunicare sunt definite ca potențialități independente de context, iar competența presupune contextualizarea capacităților, relaționarea între ele și corelarea cu alte resurse, în categoria cărora specialiștii așază, alături de capacități, cunoștințele. - Capacitatea, definită prin: necontextualizare; categorie integrată în resurse. - Competența, definită prin: contextualizare; categorie supraordonată. În acest
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dezvoltarea personalității. Stadiile dezvoltării psihosociale sunt considerate etape identitare distincte. În fiecare dintre aceste etape de viață apar achiziții noi, provocate de prezența unor crize de dezvoltare, înțelese ca perioade cu resurse formative deosebite, care au la bază confruntările dintre potențialitățile individuale și solicitările graduale tot mai complexe ale mediului sociocultural. În fiecare stadiu de dezvoltare există un conflict central care solicită un tip de adaptare - bună sau nuprivind modul de tratare al problemelor specifice acelei perioade. Eșecul adaptativ într-un
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
existenței unei atmosfere favorabile de cooperare determinată de relații preferențiale motivate multilateral și variat, de la formele cele mai simple de manifestare ale vieții afective - ca simpatie, până la cele ale cunoașterii profunde, indivizii malformați se pot desfășura la nivelul maxim al potențialității psihologice și se perfecționează caracterial sub influența unei asemenea atmosfere. Este desigur dificil și pretențios ca în colectivele în care există asemenea indivizi să nu predomine o atmosferă repulsivă în care individul malformat se complexează, se ermetizează și întreaga sa
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
110. Această separație permite perfecțiunea omului la nivel axiologic regăsită și în imperativul din Noul Testament " Voi fiți, dar, desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit"111. Prin aceasta omul este responsabilizat și se constituie concepția etică din perspectiva potențialității reprezentată de calea pe care o poate urma. A doua problemă identificată este ontologică încercând să descrie locul omului în univers, pornind de la calitățile și rolurile sale. "Dumnezeu a făcut pe om inocent drept virtuos, lipsit de supărare, fără de grijă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
te înfățișezi în forma pe care însuți o preferi, ca și cum prin voia ta ai fi propriu-ți sculptor și plăsmuitor de cinste""114. Prin acesta plasare a omului în centrul universului se stabilește statutul său ontologic, dar se subliniază și potențialitățile ce-i sunt specifice datorită liberului arbitru. Chiar dacă Ioan Damaschinul subliniază că teleologic omul este îndreptat spre Dumnezeu, prin liberul arbitru el își poate decide calea. Geocentrismul întărește această concepție prin plasarea pământului în centrul universului și a omului pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
filosofiei și implicit al metafizicii omul. Nu trebuie uitată lucrarea lui Giovani Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului care resemnifică relația om - cosmos în spațiul filosofiei occidentale. Interpretarea Genezei pe care o realizează filosoful plasează omul în centrul lumii cu potențialități nelimitate ce pot să-l ducă de la statutul de înger până la cel de fiară. Omul are drept de judecată asupra existenței și posibilitatea să "cerceteze cu atenție înțelesul unei atât de mari înfăptuiri, să-i îndrăgească frumusețea, să-i admire
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-i îndrăgească frumusețea, să-i admire măreția"105, fiind singura făptură terestră capabilă de o astfel de cunoaștere. El mai trebuie să-și stabilească propriul său statut, să-și organizeze singur propria existență. Plasat în centrul universului, omul deține toate potențialitățile: "Omului însă, Tatăl i-a dat la naștere semințe ce produc de toate, și germeni ai vieții de toate felurile; astfel pe oricare din ele le va îngriji, acelea să se dezvolte și să poarte în sine rodul lor. Dacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideea de Dumnezeu are mai multă realitate decât percepțiile ego-ului. Relația ego - Dumnezeu este privită din perspectiva relației potență - act. Dacă ego-ul ar avea atributele lui Dumnezeu doar în potență atunci ideea de Dumnezeu nu a putut fi creată de potențialitățile desăvârșirilor sale. Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar aceste potențialități nu există pentru că în multitudinea potențialităților nici una nu se referă la ideea de Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dacă ego-ul ar avea atributele lui Dumnezeu doar în potență atunci ideea de Dumnezeu nu a putut fi creată de potențialitățile desăvârșirilor sale. Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar aceste potențialități nu există pentru că în multitudinea potențialităților nici una nu se referă la ideea de Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi în mine potența Lui atunci aceasta ar avea drept puncte de reper ideea de transformare spre mai bine. Dumnezeu nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dumnezeu doar în potență atunci ideea de Dumnezeu nu a putut fi creată de potențialitățile desăvârșirilor sale. Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar aceste potențialități nu există pentru că în multitudinea potențialităților nici una nu se referă la ideea de Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi în mine potența Lui atunci aceasta ar avea drept puncte de reper ideea de transformare spre mai bine. Dumnezeu nu poate fi privit ca potențialitate, el
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
multitudinea potențialităților nici una nu se referă la ideea de Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi în mine potența Lui atunci aceasta ar avea drept puncte de reper ideea de transformare spre mai bine. Dumnezeu nu poate fi privit ca potențialitate, el nu este devenire, transformare, în curs de desăvârșire. Acesta se manifestă în act ca infinit. Nu mai poate fi adăugat nimic desăvârșirii sale, așa că ideea de Dumnezeu nu provine din ego cum nu putem să naștem ceva infinit din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și puritate metodică, perioade de dezvoltare ale unei componente raționale a acestuia și perioade în care imaginarul pulsional domină. După o astfel de perioadă este necesară o nouă cenzură astfel încât să se realizeze o reîntoarcere spre simplitatea imaginii și a potențialității maxime. În această lucrare am încercat să surprindem un astfel de ciclu imaginar, început odată cu decăderea Imperiului Roman, descriind în detaliu perioada de cenzură a vechiului imaginar, cel renascentist și construcția de după aceasta, la începutul modernității. În perioada de început
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tensiunilor contradictorii, este contradicția însăși, fără nici o conciliere. Această dialectică este lipsită de cel de-al treilea termen hegelian; Lupașcu reproșează filosofului german aristotelismul său, fiind artizanul logicii non contradicției. Eroarea logicii rezidă în incapacitatea sa de a integra ideea potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care generează conștiința obiectului. În fenomenul psihic al imaginii, obiectul păstrează ceva din funcția subiectului. Obiectivitatea imaginii nu mai este avansată, nefiind o consecință a conștiinței. O altă caracteristică a imaginii implică libertatea sa. Subiectul este liber să-și actualizeze potențialitățile. Exterioritatea subiectului către obiect și a obiectului către subiect tinde să se estompeze pentru a se nuanța într-o interioritate proprie. Specificitatea fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
visătoare cu o activitate ideatică pentru a produce o operă poetică. Arta ține de o natură grefată". Pentru filosoful francez opera artistică a fost totdeauna sinonimă cu bucuriile nemijlocite ale uimirii. Irina Mavrodin, după o sumară trecere în revistă a potențialităților din opera filosofului, concluzionează, întemeiată pe următoarea evidență: "pentru Bachelard - cîteva texte o spun explicit, întreaga sa operă o spune implicit - nu există creație fără uimire, uimirea declanșează creația, face parte din însuși actul creator și, integrată în operă, se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
modificarea personalității în alcoolism; Considerații clinico-sintetice privind alcoolismul patologic invalidant; Mortalitatea prin delirium tremens într-un serviciu de psihiatrie; Semnificația clinică a factorului S.H2 în alcoolo- dependență; Considerații privind dinamica și implicațiile medico-sociale ale alcoolismului;Unele tendințe, fapte și potențialități în evoluția familiei contemporane; Predispoziția și atracția patologică a consumului de alcoolice, implicațiile sale socio-familiare și asistența profilactică. Și multe alte studii publicate și nepublicate, însă preluate în diverse studii și sinteze din domeniul medicinii. O caracteristică a activității sale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
conferă o dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce la birocrație) și prin valorificarea diferitelor tipuri de competențe. Instituționalizarea pozițiilor de putere asociate acestor două realități face să crească nevoia de justificare a inegalităților. Noile inegalități sunt legitimate atât prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Acesta a fost concluzia centrală a discursului Comisarului European pentru Educație, Cultură și Tineret, Jean Figel în cadrul conferinței: „Creativity and Innovation- Best practices from EU programmes” din 2-3 Martie 2009 de la Bruxelles. O perspectivă sintetică definește creativitatea ca: produs, proces, potențialitate, dimensiune complexă a personalității, noutate, originalitate, valoare socială, gândire divergentă. O viziune religioasă pune creativitatea în sfera harului, a darului divin, ca atitudine de oferire a disponibilității. Adăugând acestor coordonate aspectele psihologice, rezultate din studiile asupra creativității, se poate concluziona
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
istorie. Analizând rolul dialectic al literaturii, criticul constată că alienarea, dispersarea și descentralizarea sunt componente ale secundarului, dar că centralitatea poate trăi numai în și prin secundar 60. Marginalitatea este mai amplă decât centralitatea, diversitatea mai amplă decât claritatea, și potențialitatea mai amplă decât actualitatea. Literatura însăși este secundară în preocupările umane care gravitează în jurul ideii de dreptate socială, progres economic, mediu, mântuire, sexualitate, foamete, cunoaștere etc.61. Dar, principalul și secundarul coexistă. Primul domină pe al doilea, iar la un
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
LA DRUM Prof. Ionela Lepărdă, Liceul Teoretic „Emil Racoviță’” Vaslui Nu ne putem însingura când trebuie să vorbim despre menirea noastră de dascăli . Găsim, în fiecare elev și în fiecare generație, o cărămidă ce construiește, ne construiește. Rutina zilnică presupune potențialitate în a explora enigmele Universului uman. Chiar dacă băutura este amară, nu putem renunța la setea nesfârșită pentru ea. De oricând , Profesorul, de oriunde ar fi, pe orice cale ar colinda, este Ființa care acordă sens lumii . Primordial este să cultivi
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
exemplară, Omul universal este Relația ca persoană, Mediatorul în care totalitatea lumii e raportată la Principiu. Numindu-l pe acest mediator Om, doctrinele spirituale îl așază pe omul concret în orizontul maxim al destinului său, îl concep ca avînd, în potențialitate, statura de om universal și libertatea lui. A-ți împlini destinul de om revine la a trece în act, potrivit unei variante personale, posibilitățile Omului Universal. înseamnă, mai precis, a participa activ la modelul care te locuiește. Cînd vorbește despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în poezii", cum rostește într-unul din versuri. Rădăcinile spiritului eminescian plecau din straturile depunerilor sau ale plămădirilor culturale, iar asimilarea organică nu era altceva decît racordul la acel sincretic loc geometric al originarului, al arhetipului, al începuturilor încărcate de potențialitate. Sinteza făcută de un autor ca Eminescu a fost astfel descifrată prin renunțarea justificată (și) la parti-pris-urile europo- și etnocentriste care au dominat multă vreme lumea, e drept nu fără un anumit spor ideatic, chiar dacă tendențios distorsionat, uneori. Numai că
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]