2,294 matches
-
episodului, dar și că mentalitatea care a generat motivul și apoi a justificat supraviețuirea lui a fost vie și operantă până nu demult, căci altfel nici o rațiune nu l-ar fi salvat de la „aruncarea peste bord”, ca să rămânem în domeniul potopului. Dacă prima întrebare a fost doar legitimă, în schimb a doua este obligatorie. Care este semnificația acestui episod ? în primul rând, voi menționa prestigiul de care se bucură fierul în mentali- tatea magică. El are valențe apotropaice : duhurile rele, stihiile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amenințător, un gest de reiterare a actului primordial cosmogonic, din momentul zero al istoriei mitice a Universului, când Demiurgul a învins/ordonat Haosul cu arma sa (reprezentată de regulă prin fulger). Orice dezechilibru provocat de o nouă manifestare a Haosului (potop, grindină, furtună, eclipsă, cutremur, molimă etc.) trebuie amendat pe loc pentru restabilirea ordinii cosmice. Or, pentru populațiile arhaice cu o anumită mentalitate magică, omul nu este un simplu spectator pasiv la înfruntarea zeului cu stihia, ci un participant activ, solidar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etc.], când văd săcurea, ori cuțitul, ori sapa, ori coasa și orice obiect de fier ascuțit, se abat în alte părți de teamă ca să nu fie străpunși” (9, p. 126). Gestul magic înfăptuit de Noe - conform variantelor românești ale legendei potopului - este în perfect acord cu riturile 78 Ordine și Haos magice antifurtună practicate de țăranii români din vechime până în urmă cu doar câteva decenii : „Când ploile nu mai încetează - spune un informator din Oltenia - sau când se pornesc cu furie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în același scop magic. După ce am trecut în revistă câteva credințe și practici atestate de-a lungul a două milenii și jumătate pe teritoriul carpato-dună- rean, se va înțelege mai bine că inserția în discuție, produsă în mitul biblic al potopului, nu este gratuită, ci simptomatică și definitorie. Legământul prin care Dumnezeul veterotestamentar îi promitea lui Noe că va scăpa de urgia potopului nu era suficient pentru dacoromâni, care se simțeau solidari cu întreaga natură și participanți activi la toate evenimentele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe teritoriul carpato-dună- rean, se va înțelege mai bine că inserția în discuție, produsă în mitul biblic al potopului, nu este gratuită, ci simptomatică și definitorie. Legământul prin care Dumnezeul veterotestamentar îi promitea lui Noe că va scăpa de urgia potopului nu era suficient pentru dacoromâni, care se simțeau solidari cu întreaga natură și participanți activi la toate evenimentele cosmice. Ei nu-și puteau imagina că cineva ar fi putut scăpa (împreună cu familia, casa/ arca și animalele sale) de o stihie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
primul rând a îndrăgi o casă superlativă, întrucât e iremediabil închisă [...] nava, înainte de a fi un mijloc de transport, e un fapt care ține de habitat ” (11). De altfel, acest lăcaș al mântuirii este plutitor doar atunci când și doar pentru că potopul este de natură acvatică. Ba chiar și în caz de potop acvatic, regele Nimrod clădește „un turn atât de înalt încât apele revărsate să nu poată urca până la el” (Josephus Flavius, Antichități iudaice, I, 3, 2 ; cf. 120). Atunci când stihia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nava, înainte de a fi un mijloc de transport, e un fapt care ține de habitat ” (11). De altfel, acest lăcaș al mântuirii este plutitor doar atunci când și doar pentru că potopul este de natură acvatică. Ba chiar și în caz de potop acvatic, regele Nimrod clădește „un turn atât de înalt încât apele revărsate să nu poată urca până la el” (Josephus Flavius, Antichități iudaice, I, 3, 2 ; cf. 120). Atunci când stihia distrugătoare este de altă natură (foc, zăpadă etc.), ființele supra- viețuiesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Atunci când stihia distrugătoare este de altă natură (foc, zăpadă etc.), ființele supra- viețuiesc dezastrului în „case” primitive (peșteră, scorbură ; vezi 34, motivele A 1021-1025) sau în case zidite, ca într-un mit iranian unde Yima (omul primordial), pentru a supraviețui potopului de zăpadă, își construiește o casă-cetate, numită Vara = „loc înzidit” (12). Mai amintesc doar faptul că, în ambele variante ale legendei babiloniene a potopului, corabia mântuitoare este făcută după dărâmarea casei și, probabil, din materialele ei : „Dărâmă-ți [această] casă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau în case zidite, ca într-un mit iranian unde Yima (omul primordial), pentru a supraviețui potopului de zăpadă, își construiește o casă-cetate, numită Vara = „loc înzidit” (12). Mai amintesc doar faptul că, în ambele variante ale legendei babiloniene a potopului, corabia mântuitoare este făcută după dărâmarea casei și, probabil, din materialele ei : „Dărâmă-ți [această] casă, construiește-ți o corabie !” (21, pp. 95 și 166). Arca este mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-ți [această] casă, construiește-ți o corabie !” (21, pp. 95 și 166). Arca este mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința și după planurile sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința și după planurile sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos), amândouă fiind lăcașuri ale mântuirii, sunt doar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ea este un depozit de date genetice, o biotecă (gr. bio = „viață”, théké = „ladă, depozit”), un receptacul ermetic care conține (conservă) germenii lumii și trebuie să supraviețuiască sfârșitului acesteia, pentru a face posibil un nou început (în mitul babilonian al potopului, arca este numită „Păstrătoarea vieții” - 21, pp. 95-96). Menirea arcei nu este aceea de a transporta în spațiu, ci de a transporta în timp, de a conserva deci, de a feri de distrugere, de a păstra închisă tainica sămânță, pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arcei nu este aceea de a transporta în spațiu, ci de a transporta în timp, de a conserva deci, de a feri de distrugere, de a păstra închisă tainica sămânță, pentru a permite noua germinație cosmică. ARCA ARCANUM ARCET (96). Potopul - apa stihială care distruge vechea lume, dar și apa primordială din care se naște una nouă - este un „răgaz” necesar între o formă de manifestare și alta a Creat-ului (în ebr. Noah = „odihnă, refacere”). în miturile potopului, arca - insulă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ARCET (96). Potopul - apa stihială care distruge vechea lume, dar și apa primordială din care se naște una nouă - este un „răgaz” necesar între o formă de manifestare și alta a Creat-ului (în ebr. Noah = „odihnă, refacere”). în miturile potopului, arca - insulă plutitoare pe Oceanul primordial - acostează pe cel mai înalt munte (Axa și Centrul Lumii), de unde Cosmosul va fi repopulat. Desigur, repopularea este doar o formă (diminuată) a recreării Cosmosului. Dar, din perspectivă mito-simbolică, cele două forme de regenerare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formă (diminuată) a recreării Cosmosului. Dar, din perspectivă mito-simbolică, cele două forme de regenerare pot fi perfect asemănate. Această analogie explică și justifică un fenomen de identificare și de suprapunere a celor două teme mitice, într-o legendă românească a potopului. După ce corbul - trimis în căutarea pământului - se întoarce fără rezultat (motiv biblic cu rădăcini în mitologia sumero-akkadiană), Noe trimite broasca, în același scop. Parcursul acesteia nu mai este însă orizontal, în căutarea „vechiului pământ” (ca în cazul corbului), ci vertical
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
149-150). Vezi legende similare, propriu-zis cosmogonice, cu același „scufundător”, broasca, la 3, p. 24 ; 23, pp. 971-972 ; 24, pp. 143-144 ; 25, p. 79. Interpolarea motivului „a doua zidire a lumii” (3, p. 149) în arhitectura epică a legendei românești a potopului este doar aparent insolită. Semnificația cosmogonică a legendei diluviului justifică din plin acest fenomen. Nu pot încheia trecerea în revistă a coordonatelor simbolice ale arcei diluviene fără să observ că la aceeași sferă de semnifi- cații mito-simbolice se raportează și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Exodul, II, 3) ; Sargon pe Eufrat, într- un coș de trestie ceruit (Sargon este întemeietorul legendar al marelui imperiu akkadian de la sfârșitul mileniului III î.e.n.) ; Romulus și Remus, într-o albie de lemn, pe apele revărsate ale Tibrului (imagine a potopului) ; Perseu, pe valurile mării, într-o ladă de lemn ; fondatorul legendar al dinastiei tibetane, pe Gange, într-o ladă de aramă (26) ; Horus, în delta Nilului, într-un „cuib de papirus” (27) ; Amirani - omologul caucazian al lui Prometeu -, într-un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Noe (Geneza, VI, 14) și coșul lui Moise (Exodul, II, 3) sunt desemnate în Vechiul Testament prin unul și același cuvânt ebraic : tebah. 3. Ce ziua clădea, noaptea se surpa Atât în mitul biblic, cât și în celelalte mituri ale potopului luate în discuție, după episodul legământului dintre zeu și „omul ales” (Noe, Deucalion, Manu, Utnapiștim, Ziusudra) și după cel al construirii arcei se trece la episodul „lansării la apă” și al începerii potopului. În timpul edificării arcei nu survine nici o contradicție
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
biblic, cât și în celelalte mituri ale potopului luate în discuție, după episodul legământului dintre zeu și „omul ales” (Noe, Deucalion, Manu, Utnapiștim, Ziusudra) și după cel al construirii arcei se trece la episodul „lansării la apă” și al începerii potopului. În timpul edificării arcei nu survine nici o contradicție, nici un element epic neprevăzut. Totul se desfășoară conform planului dinainte stabilit și de sus orânduit. În toate cazurile, Cosmocratul este omnipotent și omniscient, iar omul (chiar dacă este „cel ales”) nu are de făcut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dinainte stabilit și de sus orânduit. În toate cazurile, Cosmocratul este omnipotent și omniscient, iar omul (chiar dacă este „cel ales”) nu are de făcut decât să urmeze întocmai indicațiile primite. Situația este esențial diferită în cazul variantelor românești ale legendei potopului. Pentru mentalitatea arhaică și tradițională, o construcție nu poate fi durată oricum și oriunde, mai ales una cu conotații simbolice atât de complexe cum este arca. Principiul Haosului se opune oricărei creații, fie a Cosmosului, fie a unui microcosmos (casă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scurs pe pământ crește călinul. Personaj inedit în economia mitului, Diavolul simte că se pregătește ceva și o convinge pe nevasta lui Noe să-l îmbete și să-l tragă de limbă pe acesta. Nevrând să mai scape cineva în urma potopului (regresiunea totală în Haos fiind o dorință firească a unei întrupări a acestuia), Diavolul - după ce află unde și ce face Noe - dezmembrează arca atunci când e gata. „Corabia se desface și lemnele sar în picioare pe la locurile lor, de unde au fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
faptul că, față de varianta biblică, acest episod este inedit (99). Sursa lui este o legendă apocrifă care apare, de exemplu, într-o redactare târzie în limba rusă a Revelațiilor lui Pseudo- Methodius din Patara (42) : „înainte ca Domnul să trimită potopul, i-a poruncit lui Noe să construiască pe ascuns o arcă și să nu spună nici nevestei lui despre ceea ce face. În timp ce Noe lucra în munți, în pădure, a venit diavolul și l-a întrebat ce face, dar Noe nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a bate scândura înainte de tragerea clopotelor. Se consideră aceasta ca un oracol divin (33, p. CLIX ; vezi și nota 116). 4. Legende ale construcțiilor Este evidentă asemănarea esențială dintre legenda consemnată de Bandinus în 1647 și legendele populare referitoare la potop culese la distanță de două secole și jumătate (circa 1900). În toate aceste variante (dar mai ales în cea consemnată de Bandinus) recu- noaștem unele motive ale legendei tip Meșterul Manole, și acest fapt nu trebuie să ne surprindă. Legenda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
culese la distanță de două secole și jumătate (circa 1900). În toate aceste variante (dar mai ales în cea consemnată de Bandinus) recu- noaștem unele motive ale legendei tip Meșterul Manole, și acest fapt nu trebuie să ne surprindă. Legenda potopului a fost adaptată conform credințelor și practicilor specifice mentali tății arhaice româ nești. Recunoaștem funcționarea aceluiași mecanism cultu- ral - comentat în capitolul anterior (cel cu „masa de fier”) -, doar că, de data aceasta, deși motivele interpolate sunt mult mai complexe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și mănăstirea) să mântuiască ființele. 2. Meșterul se apucă de lucru împreună cu 100 de ajutoare. Acest motiv epic este evident interpolat, fiind rezultatul unei contaminări, pentru că nici în textul biblic, nici în textul apocrif (și nici măcar în legendele populare ale potopului, culese în jurul anului 1900) nu se pomenește de meșteri care să îl ajute pe Noe. Mai mult decât atât, un astfel de topos nu ar fi putut apărea în legenda populară a potopului ca o dezvoltare firească a acesteia, pentru că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]