2,756 matches
-
Domnești Postelnicu- Cetaș Constantin- Ohanic Vorbură- Cetaș Ursan- Vătaf de plăieși Niculai- Soripcă- Meșteri zidari Zidaru- Stolnici- Comis Dragomira- Viitoarea soție a lui Radu Alună Baatur Djahar- Trimisul lui Timur Lenk Iset Beg- Sol turc Sofronie-Starețul Mănăstirii Cozia ACTUL I POVESTITORUL ( Pe un fond muzical ce sugerează clipocitul apei. Valea Oltului.După lupta de la Rovine , din data de 17 mai 1395, Mircea cel Bătrân se retrage în munți, spre Brașov, unde se întâlnește cu regale Sigismund și încheie cu ungurii un
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
mica sa oștire, în momentul când boierul Vlad zis Uzurupatorul este recunoscut Domn de către turci. Mircea cel Bătrân face un popas pe malul Oltului în dreptul muntelui Cozia unde domnul Radu I începuse să construiască o biserică. TABLOUL I Scena 1. POVESTITORUL E seară. Ostașii sunt adunați în jurul focurilor. Vorbesc și fac glume.Unii cântă. Mihai I, fiul lui Mircea cel Bătrân stă pe un colț de stâncă de pe malul Oltului, înconjurat de doi oșteni și vorbesc despre fetele din satele vecine
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Doar voi îmi știți Al meu dor După un fecior De Domn bun ... Hei, hei, pădurilor În care s-a născut un dor După un fecior ... Hei, hei, Oltulr ... Doina mi-o ști Dorul mi-l vei mântui. Scena 2. POVESTITORUL Mihai, Postelnicul și Constantin privesc în direcția de unde vine cântecul. Toți văd pe malul Oltului o fată îmbrăcată în alb. Cozia se apropie de Olt cu calul ținut de dârlogi, și cântecul lasă calul să se adape. Mihai se ridică
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
semnalul de culcare. Mihai și Cozia rămân pe malul Oltului și apoi dispar în desișul pădurii ținându-se de mână. Fata cântă același cântec, care din ce în ce se aude tot mai departe, până se pierde.Liniște.). TABLOUL II POVESTITORUL E noapte. Cortul Domnesc este păzit de câțiva soldați.În celelalte planuri se desfășoară zecile de corturi ale oastei. În planul secund al scenei se văd apele Oltului învolburate și în spate contururile munților. Se văd contururile bisericii începute. Se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Dumnezeu am jurat să-ți fim părtaș Și la bine și la rău în luptele de pe imaș. CORUL PATRULEI ( Auzindu-se în depărtare.). În corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii! Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! POVESTITORUL Mircea cel Bătrân cercetează un hrisov, făcut sul ce se afla pe masa unde se văd o mulțime de alte hrisoave cu pecetea domnească. După ce citește stă pe gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
să-i zici Că-l aștept să vină aici, Degrabă în cortul meu! ( Cetașul Volbură se retrage cu făclia în mână. Mircea cel Bătrân rămâne singur stand pe gânduri, așezat pe marginea patului.Așa îl găsesc cei doi. Scena 3. POVESTITORUL În cortul Măriei sale intră cetașul Volbură cu făclia în mână și se postează lângă intrarea cortului, apoi pătrunde înclinându-se vătaful de plăieși Ursan. URSAN Măria-Ta! Domn uns de Dumnezeu, Vin de pe lunca Dâmboviței desfrunzită Să-ți spun că
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
MIRCEA CEL BĂTRÂN Surprins de prezența lui Volbură.). Mai ești aici? Crezusem ca-i plecat! Să-i spui Logofătului Neacșu că după ce hrisoavele primite Au fost în canțelarie deslușite 15 Să vină la mine negreșit. Că avem multe de vorovit. POVESTITORUL În acest timp cetașul Volbură se retrage.Mircea cel Bătrân rămâne gânditor privind pe fereastra cortului prin care se văd grupuri de oșteni ce s-au sculat.Pâlcuri, pâlcuri, dintre aceștia se îndreaptă spre Olt unde se îmbăiază. Veseli, glumesc
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
îmbăiază. Veseli, glumesc și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară și le cercetează.de o parte și alta a cortului
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată în alb.Se opresc la câțiva metri de ei. Meșterii își
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA CEL BĂTRÂN Atunci cu toții să mergem Locul să-l alegem! POVESTITORUL Voioși, dar preocupați, toți merg în frunte cu Mircea cel Bătrân spre malul Oltului.Domnitorul privește stânca din fața sa și tresărind își aduce aminte de vis. ( Glasul Coziei se aude în gândul lui Mircea cel Bătrân parcă venind din
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
mea! CORUL MEȘTERILOR ( Pe un fundal musical. Am înțeles Măria-Ta! Aici vom ridica Sfânta monăstire Să fie pomenire Peste veacuri să se știe De prea Sfinția Ta Mărire Și în suflete cu dor Să cânte întregul popor! TABLOUL IV POVESTITORUL Mircea cel Bătrân și logofătul Neacșu se află între zidurile, pe terminate, ale Bisericii începute de domnitorul Radu I. Discută calm și cu voce domoală despre planul mănăstirii. În depărtare se văd venind un mare pâlc de cai cu călăreți
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
nostru bun, Ei și Dragomira dorim să ne fiți nun! MIRCEA CEL BĂTRÂN Primesc cu dragă inimă, copii mei! Și vă doresc, de pe acum, ca anii grei Să nu-i cunoașteți niciodată! LOGOFĂTUL NEACȘU Dar, ce se aude dinspre ceată!? POVESTITORUL Surprinși, membrii suitei Domnitorului se uită înspre tabără de unde apar doi oșteni înpingând și lovind un om îmbrăcat în zdrențe care se văita întro limbă necunoscută. Scena 2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
-i cunoașteți niciodată! LOGOFĂTUL NEACȘU Dar, ce se aude dinspre ceată!? POVESTITORUL Surprinși, membrii suitei Domnitorului se uită înspre tabără de unde apar doi oșteni înpingând și lovind un om îmbrăcat în zdrențe care se văita întro limbă necunoscută. Scena 2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă conovețelii cailor un tătar. Crezând că-i o iscoadă îmbrăcată în haine de cerșetor. CETAȘUL VOLBURĂ ( Înclinându-se. ). Măria-Ta! L-am prins stand la pândă! CETAȘUL POSTELNICUL O
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Manciuc Toma Publicat în: Ediția nr. 799 din 09 martie 2013 Toate Articolele Autorului Niceenilor și celorlalți creatori de... dogme MOTTOUL MEU: Știu că sunt prost, uneori... de-ngheață apele! Acest lucru l-a înțeles și Ion Creangă, Marele nostru Povestitor răspopit, și i-a prins chiar bine...) Dar, cât timp am rătăcit ca orbul pe drumurile damasciene ale acestei lumi, măcar am înțeles să nu mă mai fac și eu un apostol, ca să nu poată profita alții și de truda
ÎNŢELEPCIUNEA ŞI OMUL de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345622_a_346951]
-
câteva ori în viață. Unii ajungem răniți, alții zdrobiți, puțini sunt victorioși, dar mulți căzuți, chiar omorâți de acest păcat teribil de puternic, de sălbatic, universal: pofta.” „Cele șapte păcate cardinale”, o carte vie și atractivă Având certe calități de povestitor, Cristian Barbosu reușește să capteze atenția și să o mențină de-a lungul întregii cărți, cu o adresabilitate maximă în rândul potențialului public cititor. Din acest punct de vedere, putem spune că nu avem de-a face cu o carte
NORME SOCIALE ŞI VALORI MORALE ÎN SOCIETATEA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352150_a_353479]
-
din tainele lui. Când Doamna s-a dat în mâinile morții a cerut mai întâi încuviințarea Fiului Domnului și, după aceea a spus: Facă-se voia ta, Doamne, căci trupul meu nu mai poate fi de folos, și a căzut”. Povestitorul meu se opri să își tragă răsuflarea timp în care urmă o întrebare de a mea plină de curiozitate: Cine era acel urmaș al Doamnei lui Vlad Țepeș și de ce cronicile timpului nu vorbesc despre acest fapt? Ridică mâna dreaptă
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
poezie “Rănită, umbra mea”, editura Singur, Târgoviște, 2011. Prefața poartă semnătura poetului Ștefan Doru Dăncuș. Redau un scurt fragment: “ sculptorii dau la o parte materia moartă, pictorii înveșmântează în culori această muncă istovitoare, cântăreții asigură melodiile acestui efort de neînțeles, povestitorii scriu cărți în care dau amănunte despre mersul lucrării comune și numai când aurul a fost scos din materia inertă, apare Poetul; el dă certificatul de garanție, legitimația - în definitiv, actul de naștere al Cuvântului.”... Disecându-și lăuntrul, expunându-l
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
a povestit de câțiva dintre ei, care nu pot fi uitați, chiar dacă de-atunci au trecut mulți, mulți ani.” Octavian Curpaș nu face altceva decât radiografiază destine pornind de la fapte reale în stil reporterier, adăugând caratele talentului său de neîntrecut povestitor și interlocutor iscusit care știe să „smulgă” extraordinarul din faptul banal, fantasticul din real și chintesența din orice întâmplare, nu fără tâlc, pentru cei care citesc ori ascultă. Istorisirile sunt antrenante, bine întocmite, iar cadrul de desfășurare este narat cu
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor. Dumitru Sinu, nea Mitică - așa cum m-am obișnuit să-i spun și cum de altfel îi spun toți cei apropiați -, nestăvilit povestitor al unor întâmplări din vremuri demult trecute, a știut să-și drămuiască fiecare bucățică de suflet, umplând-o cu amintiri despre oameni și locuri, orânduite după bunul său plac într-un document special pe care nu cred că greșesc dacă
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
totodată și nostalgia acelor vremuri... Istorisirea vieții lui nea Mitică, ce începea să prindă contur, în discuțiile purtate cu el, incitantă și plină de personaje și personalități captivante, îmi stârnea curiozitatea la fiecare întâlnire pe care o aveam cu neobositul povestitor al întâmplărilor adevărate și pline de inedit. Astfel, m-a determinat ca zile și nopți în șir să-i răsfoiesc însemnările ce mi le încredințase. Și din ele se putea observa cât de mult iubea cărțile, prietenul meu octogenar! Am
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
profundă în parfumul de cetina, si narcisele crescute prin curțile gospodarilor, cu mirosul lor ales. Datinile din sărbători cu cântece frumoase și straie parcă unice în această lume. „ Mircea Motrici a lăsat în lăsând în memoria mea, talentul unui mare povestitor.Tot ce spunea ,o făcea cu o mare tărie de suflet. Mi-aduc aminte, de o altă expoziție personală din octombrie 2005, deschisă la Complexul Muzeal Bucovina. Expoziția s-a numit „Omagiu lui Enescu „ Prezent aici cu soția sa Rozalia
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
știință acestei asceze. Este admirabilă în acest caz voința de construcție, fiindcă pare incomparabil mai dificil să ordonezi un vast material decât să strunești telegarii fanteziei. Autorul îmbracă, în funcție de nevoile eposului, când hainele protocolare ale istoricului, când straiele familiale ale povestitorului. Dinamismul poveștii provine din mișcările interioare/ exterioare ale personajului ( ... ). Apoi intervine procesul devenirii interioare a personajului așa cum se reflectă în oglinda timpului. Însăși dispunerea secțiunilor romanului învederează etapele mișcării insesizabile în raport cu istoria. (...) Atare procedură este decelabilă, la rigoare, și în
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
MOTTOUL MEU:„Știu că sunt prost, uneori... de-ngheață apele! Acest lucru l-a înțeles și Ion Creangă, Marele nostru Povestitor răspopit, și i-a prins chiar bine...) Dar, cât timp am rătăcit ca orbul pe drumurile damasciene ale acestei lumi, măcar am înțeles să nu mă mai fac și eu un apostol, ca să nu poată profita alții și de truda
ALEXANDRU TOMA [Corola-blog/BlogPost/355050_a_356379]
-
poate înscrie într-un curent, conștient find că, procedînd astfel, dacă va înnota împotriva curentului, va fi ejectat în abisurile credinței unor critici ce cred că datorită lor se învîrte soarele în jurul cîmpiilor pe care strălucesc florile toamnei ! Mari cititori/povestitori de literatură au fost G. Călinescu, Al.Piru, Ion Rotaru, care aveau un farmec absolut al scriiturii, farmec pe care îl regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi critic !) Constantin Trandafir ! Ce nuanțe... ce plăcere de
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
analiză temeinică piesei de teatru, subliniind printre altele calitățile epice și dramaturgice ale Ioanei Stuparu: “Înzestrată cu o capacitate dumnezeiască de armonizare a cuvintelor, Ioana Stuparu și-a ocupat locul printre cei aleși, cucerindu-ne inimile prin harul său de povestitor, astfel că, după ce realizezi lectura măcar parțială a unora dintre creațiile sale: Clipa de lumină, Editura Miracol, 2001 (romanul de debut), trilogia Oameni de nisip, Editura Amurg Sentimental, 2006 sau Grădina care s-a suit la cer, Editura Florile Dalbe
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]