2,203 matches
-
examenul lor de licență, iar alții sunt prezențe consistente, unii cu trei-patru reprezentații. Recordul absolut la număr de cronici îl deține însă Alexa Visarion. El e comentat cu opt premiere. Uluitor, nu? Și toate acestea, fără să includ și Cartofi prăjiți la orice, au fost realizate în doar trei stagiuni și au însemnat, la vremea respectivă, momente spectacologice-eveniment, cu o arhitectură meticulos elaborată, cu un mesaj anticomunist provocator, cu soluții de o originalitate șocantă, apte să sugereze o problematică dificil de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
calitative între actori și publicul chemat să reacționeze la provocarea directă... (Mira Iosif) Adevărat! Rebelii nu mai protestează, Drumul spre înalta societate a fost greu, însă răsplătit pe deplin. Furios, ca și Wesker sau Osborne, Pip Thomson (eroul din Cartofi prăjiți la orice) sfârșește prin a accepta. [...] Am revăzut succint numai unul din subtextele pe care Alexa Visarion, student regizor în clasa prof. Radu Penciulescu, le-a pus în evidență prin intermediul unei excelente suite de imagini scenice. Sala, în concepția regizorului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
țară, ci, cum s-a văzut, și în Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Italia, Elveția, Austria, Portugalia, Germania, Ungaria, el fiind astăzi, fără îndoială, liderul tinerei generații de regizori români, unul din reprezentanții importanți ai artei regizorale europene. După Cartofi prăjiți la orice de Arnold Wesker, cu care a absolvit Institutul de Teatru "magna cum laudae", Alexa Visarion a montat un spectacol Shakespeare, apoi unul Caragiale, pentru ca să se înfățișeze cu un admirabil spectacol scurt, drama Vinovatul (Teatrul "Nottara" din București) a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
economică "împingînd la consum", și îl citează pe Henri Laborit: Dacă un om din paleolitic ar fi fost întrebat de ce are nevoie, fără îndoială că ar fi răspuns: cîte un urs la fiecare masă și puțin foc pentru a-l prăji. N-ar fi cerut o mașină cu anvelope R16. De fapt, noțiunea de stare de bine e strîns legată de noțiunea de nevoi". Dar cea din urmă, cînd nevoile fundamentale sînt satisfăcute, e obligatoriu legată de cunoașterea a ceea ce am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel rău. Liliacul este un șoarece pedepsit să nu vadă lumina soarelui. Să prinzi un liliac, să-l despoi de piele, pe care să o prăjești, să o faci praf; bînd acest praf cu apă neîncepută, te vindeci de orice boală. Limbar Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar. Cînd cineva mănîncă cu coada lingurii face limbariță sub limbă. Limbă Cînd îți muști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scuipește și zice: „Acum să piară!“ - ceea ce trebuie să se facă de trei ori. Limbrici Să nu lăsați pe copii să mănînce lut, că fac limbrici. Cine preface mămăliga rău face, că-i rău de limbrici. Lin Cînd frigi sau prăjești lin, să nu-l curăți de solzi, că-i rău de belitură. Lindini Să nu te speli cu apă rece pe cap, căci faci lindini. Lingură Lingura să nu ți-o schimbi la mîncare, că nu te mai saturi. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Au mîncat varză cu cîrnați oare mîncau așa în fiecare seară sau acum s-au pregătit pe fugă special pentru oaspetele neprevăzut? De cînd era mama acasă, Radu a fost obișnuit să mănînce puțin seara, cam trei felii de pîine prăjită cu brînză sau unt sau chestii din astea. Bătrîna ținea la siluetă și spunea că, dacă mănînci seara, depui grăsime pe tine de care nu mai scapi. Poate la fel s-a întîmplat și cu cei trei, cu toate că ei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pe tine de care nu mai scapi. Poate la fel s-a întîmplat și cu cei trei, cu toate că ei nu-și dau seama. Dacă ești prea greu, nu poți fugi cînd e nevoie. Cînd n-avea putere pentru altceva, bătrînul prăjea ochiuri, chiar dacă mîncaseră și la prînz ochiuri. Pe Radu îl enerva la culme ritualul ăsta tîmpit al mîncării. Timp pierdut și după aia nu mai ești bun de nimic o vreme. Odată îl întrebase pe bătrîn de ce omului îi este
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ce-ați mai făcut la școală, v-ați mai făcut noi prieteni, ce s-a mai întîmplat în episodul ăsta etc., apoi uita că le-a pus și le punea din nou. Din bucătărie venea un miros plăcut de carne prăjită la grătar, care provoca foamea, mai ales cînd n-ai pus nimic în gură de cîteva ore. Marcu mînca de obicei seara chestii mai ușurele, pîine prăjită cu unt sau cu pate condimentat din porc sau cu brînză sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și le punea din nou. Din bucătărie venea un miros plăcut de carne prăjită la grătar, care provoca foamea, mai ales cînd n-ai pus nimic în gură de cîteva ore. Marcu mînca de obicei seara chestii mai ușurele, pîine prăjită cu unt sau cu pate condimentat din porc sau cu brînză sau cu gem sau lapte cu cacao cu biscuiți care se scăldau și se topeau în, sau o parte dintr-un baton de brînză topită unsă pe un baton
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
monitorizat acustic iar în paralel unii participanți să fie "ciripitori" având un "Obiectiv" de ascultat. Printre ei se aflau și specialiști în declanșarea combustiei, astfel încât cel predispus să se aprindă pe o temă să nu rateze ocazia de a "se prăji". A-ți apăra pielea de orice risc de atingere este o iluzie pe care o capeți doar edificând în centrul EULUI arhaic întreaga construcție a Statului, apoteoza celui instituit prin legi, decrete, norme. Nu poți evita contactul, trebuie să fii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
perfecțiune grea pe care este dispus să o vadă ochiul său lăuntric: "O, vechi și dragi bucătării de vară,/ Simt iar în gură gust suav de-amiază/ Și în tristețea care mă-nconjoară/ Din nou copilăria mea visează:/ Ienibahar, piper prăjit pe plită, / Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte,/ Curcani păstrați în zeama lor o noapte/ Spre o delicatețe infinită,/ Ciuperci cât canapeaua, în dantele,/ Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască/ Aluaturi tapisate crescând grele/ Într-o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-mi răspunsul sper să nu reacționați cum am reacționat eu de mult, când am citit în jurnalul Virginiei Wolf, și încă într-una din ultimele lui pagini de dinaintea dispariției, cum se întrerupe din scris pentru că trebuie să se ducă să prăjească un pește pentru cină... Dar, ca să revin la intrebarea Dvs, cred că răspunsul corect este: în spatele poeziei, este Dumnezeu sau dacă nu, neantul. Toate celelalte întâmplări ale existenței celui ce scrie se petrec în vieți paralele, aproape străine între ele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
european. Pe plan european și mondial, consumul de cartofi crește într-un ritm mult mai lent decât consumul de legume. Compoziția chimică medie: 78% apă, 2% protide, 18 % glucide, amidon 15% la cartofii de salată și 18% la cartofii de prăjit și piure, dar peste 20% la cartofii pentru industrie. Fibre constituie 1% (celuloză 0,7%). Substanțe minerale reprezintă 1%, din care K 450 mg%, Mg 25 mg%, Ca 11 mg%, P 49 mg%, Fe 1 mg%. Conținutul în vitamine este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
chips, pommes frites, fulgi, bucăți deshidratate, făină, sau pentru congelare, conserve și diverse alte preparate/semipreparate, aparțin unor soiuri care corespund calitativ acestor întrebuințări. După Catelly, T. (1988), soiurile Cati, Colina, Eba, Muncel, Mureșan, Nicola și Super sunt specifice pentru prăjit, chips și pommes frites, iar Adretta, Manuela și Sucevița sunt foarte bune pentru această specializare. Pentru piure și patiserie sunt menționate ca specifice Adretta, Colina, Eba, Manuela, Nicola, Procura și Super, iar foarte bune sunt considerate soiurile Desirée, Mureșan, Semenic
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nu cred că e cazul, amintesc, totuși, despre Academia din Atena ca despre o instituție și idee, funcționale, În același timp, chiar și pe vremea când, pentru o nouă carte, trebuia să treci marea, până În Egipt, sau să te lași prăjit de arșița soarelui, până departe, pe drumuri pustiite, spre școlile zidite În Îndepărtata Ionie. Asta e! Nimic, de când lumea, nu a cerut un mai mare sacrificiu decât setea de cunoaștere, de cultură, de civilizație! Mă Întreb Însă (firește, având În
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
există teama de eșec. Produsele nu sunt "fabricate" de un bucătar în sensul clasic al cuvântului, ci de un sistem de producție automatizat și robotizat. Chiflele ajung la McDonald's gata tăiate, iar hamburgerii gata pregătiți, urmând doar să fie prăjiți în mașini speciale și ambalați. Automatele de băuturi sunt și ele prevăzute cu senzori care asigură oprirea în momentul în care paharul de carton sau plastic este plin, prevenindu-se astfel orice risipă. Casele de marcat sunt computerizate, iar angajații
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un loc de distracție în ocazii speciale pentru copiii ai căror părinți par să ignore toată propaganda despre cât de nesănătoasă este mâncarea. Frecventarea ocazională a McDonald's-ului este motivată și de prețurile foarte mari ale hamburgerilor și cartofilor prăjiți în Europa de Est în comparație cu salariul mediu al oamenilor obișnuiți. Mai există un motiv pentru care părinții preferă să-și trateze copiii la McDonald's: este un loc curat, cu aer condiționat. Contrar McDonald's-uri-lor americane, care sunt locuri liniștite unde oamenii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
turnirurile medievale, care sunt mult apreciate de curtenii reginei Elizabeta. În acest "balon ambiental", turiștii sunt acceptați numai dacă poartă costume (pe care le pot închiria), fiind încurajați să își imagineze și să experimenteze ospețele medievale, mâncând pulpe de curcan prăjit cu mâna și bând Coca Cola din pahare de metal, copii ale celor medievale. În perioada carnavalului, participanții încearcă să se comporte ca și când ar trăi în acele epoci, fie în Roma antică, fie în Evul Mediu sau în Renaștere. Asistă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Ba pune-ți pofta-n cuiu, măi babă!” răzbunarea, plata cu aceeași monedă a răului făcut; dovadă indirectă a principiului proverbial „ce ție nu-ți place, altuia nu face”; 49 r. 39 40 : „De-acu ăi mai mânca și răbdări prăjite în loc de ouă”sentință ce vine ca o pedeapsă pentru faptele de avariție ale babei; o reîntoarcere a roții destinului, un efect al legii compensației; p. 26, r. 4 6 : „pe babă, de milă, a pus-o găinăriță, iară pe cucoș
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
rondele, mărunțește fructe și legume, taie în bucăți și toacă carnea și peștele, strivește cartofii pentru piure, mărunțește ceapa, zarzavaturile, nucile și alunele, amestecă sosurile, mixează deserturile și cocteilurile, bate frișca, frămîntă aluatul și taie la mărime potrivită cartofii pentru prăjit toate aceste operațiuni într-un singur recipient. De această dată este vorba de a descrie PROPRIETĂȚILE ("comportamentul") unui robot de bucătărie. Înainte de a numi diversele componente ale aparatului, se încearcă să se demonstreze că are calitățile mai multor roboți pentru că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se ouau în niște cuibare înjghebate de ele ad-hoc, adică pe unde apucau; oricum, le cunoșteam locurile și când ne trimitea pe câte unul să adunăm ouăle, știam precis care sunt ale noastre. Erau vremurile de aur ale copilăriei. Când prăjea tata cafeaua, umplea toată mahalaua cu aromă. Făcea în curte, într-o groapă, un foc și introducea în el un fel de instrument de prăjit cafeaua boabe. Era o tijă lungă de metal care străpungea o cutie cilindrică lunguiață, prevăzută
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
adunăm ouăle, știam precis care sunt ale noastre. Erau vremurile de aur ale copilăriei. Când prăjea tata cafeaua, umplea toată mahalaua cu aromă. Făcea în curte, într-o groapă, un foc și introducea în el un fel de instrument de prăjit cafeaua boabe. Era o tijă lungă de metal care străpungea o cutie cilindrică lunguiață, prevăzută cu o portiță pe unde se introducea cafeaua crudă. Tija era lungă de vreo doi metri, la capătul de sus având o îndoitură pentru a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
crudă. Tija era lungă de vreo doi metri, la capătul de sus având o îndoitură pentru a se putea învârti. O băga în foc și învârtea de mâner. Asta era tot. Când parfumul cafelei se răspândea în jur, cafeaua era prăjită și se scotea din prăjitoare. Din bucătăria noastră urca o scară de lemn până la pod. Acolo, părinții adunau în fiecare an de toate. Saci cu făină de grâu și de porumb, un butoiaș cam de vreo cincizeci de litri cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]