5,132 matches
-
și desfășurat pe parcursul a trei luni de zile, a avut drept obiectiv Îmbunătățirea unor aspecte ale comportamentului și personalității acestor copii. Faptul că s-a realizat o bună coeziune a grupului și că acesta a funcționat după niște reguli clar precizate a oferit copiilor posibilitatea realizării unei experiențe comune de transfigurare, de maturizare afectivă, cognitivă și comportamentală. Activitatea terapeutică desfășurată În acest grup a reprezentat pentru copii o adevărată aventură, care a provocat insighturi și restructurări la nivelul personalității. Tehnicile expresive
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
încă un clivaj propriu Europei: cel dintre Ortodoxie și Occident. Deci, începutul este făcut. Sorin BOCANCEA INTRODUCERE Două constatări se impun observatorului interesat să analizeze fenomenul partizan: imposibilitatea ignorării acestuia și caracterul său european dominant. Un fapt este astăzi bine precizat: partidele politice constituie condiția sine qua non a democrației. Pluralismul partidelor și lupta lor pentru cucerirea puterii, prin procesul electoral, sînt pîinea cea de toate zilele a democrației liberale. Fie că o lăudăm, fie că o contestăm, viața politică nu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Europei Central-Răsăritene. GENEZA PARTIDELOR DIN EUROPA CENTRAL-RĂSĂRITEANĂ Pentru a putea fi adaptată realității noilor democrații occidentale rezultate în urma prăbușirii socialismului real, paradigma lui Rokkan trebuie transformată, dar de o manieră conformă logicii sale interioare, și de aceea trebuie mai întîi precizată logica sa. I. Influența modelului Fideli paradigmei lui Rokkan, îi limităm influen˛a la Europa Occidentală. Adică, în cazul vechilor țări ce au cunoscut "un socialism real", după expresia lui Fernando Claudin, pînă la Țările Baltice și cele din Europa
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cum să se afirme continuu reflecția, • cum să se micșoreze subiectivitatea, • cum să fie găsite alternative, • ce elemente pot produce dereglări, • cum se reconstruiește ș.a. Pe acest teren, este util să ne raportăm și la (micro)paradigmele, cu modelele derivate, precizate mai sus, de interpretare ale acțiunii (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 11-14), pentru a identifica și consecințele asupra abordării metodologiei educației: ► Paradigma și modelul teleologic sprijină înțelegerea sensului acțiunilor educative, dacă sunt orientate spre scopuri și obiective, au o funcționalitate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
idei, întrebări, interpretări, modele, analogii, reflecții noi, maniere de a privi în sistem fapte, situații, probleme reale din complexitatea practicii educației, moduri de reducere a dezorganizării practicii, mai ales sub aspectul metodologiei ei. Sesizăm că cele patru caracteristici ale macroparadigmelor, precizate (J.Vankula, 1993) sunt acum reunite, putând defini și interpretarea unor aspecte ale realității problemei în cauză, prin microparadigme, dar și natura, specificul procesului de construcție progresivă a cunoașterii ei sau esența a cum are loc posibilitatea practică a utilizării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
incluse și efectele asupra domeniului afectiv, a metacogniției. Astfel două ar fi consecințele majore asupra proiectării: în stabilirea obiectivelor și în alegerea metodelor folosite de către educați, sub îndrumarea educatorului, ele devenind alternative de organizare, desfășurare. Fiind reluate în contextul paradigmei precizate, acum pot fi doar enunțate cele șapte categorii de teorii ale învățării care oferă câmp aplicativ alternanței metodologice: teoriile asupra înțelegerii, teoriile învățării prin rezolvarea de probleme, teorii ale construcției învățării în grup în situații formale sau nonformale, teorii asupra
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
câteva probleme practice se conturează în aplicarea schimbării de paradigmă în curriculum, fiind divergențe reale între baza teoretică și modul cum se poate ea respecta în construcția și realizarea unui curriculum: • articularea cunoștințelor (care rămân, deși altfel sunt selectate, organizate, precizate) și dezvoltarea competențelor, devenite intens solicitate (cum se transformă ele, cum are loc transpoziția lor didactică, cum se transformă înțelegerea cunoștințelor și în acțiuni practice, pentru demonstrarea și a ceea ce știi să faci), • armonizarea tendinței disciplinelor (cât de mult și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
competenței de bază și a subcompetențelor respective (întreaga arie de afirmare a lor în diferitele activități corelate). Peste aceste obiective directe, specific enunțate se pot suprapune și altele, care exprimă aspecte mai generale, fundamentale, comune pentru mai multe dintre cele precizate. Ele pot fi numite "competențe transversale": capacități de argumentare, de aranjare a unui text, de scriere interpretativă, de efectuare a unui rezumat, de folosire a elementelor grafice, de realizare de analize sau sinteze, de comparare, de observare, de coordonare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modifică similar și problematica evaluării (aspect reluat la capitolul afectat schimbărilor de paradigmă în evaluare). În primul rând însă, din categoriile de competențe rezultă și principii de evaluare: evaluare curentă pe obiectivele simple de diferite tipuri, evaluare pe diferitele axe precizate mai sus în definirea categoriilor de obiective, până la evaluarea sumativă, finală. Dar evaluarea va rămâne dependentă de nivelul obiectivului, al sarcinii, al conținutului, de poziția lor în matricea de definire a curriculumului, de unde și modificări în metodologia de concepere, realizare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
facilitării, îndrumării, stimulării de către educator. Față de premisele create anterior, acum educatorii au nevoie de programe adaptate astfel de dezvoltare profesională, noul mod de învățare solicitând abordare interdisciplinară, noi instrumente de integrare și a altor achiziții sau experiențe nonformale în curriculumul precizat, raportare a cunoașterii la contextul în care ea se face, de utilizare a gândirii critice și reflexive. Dacă educatorul înțelege esența abordării centrării pe educat, prin recursul la constructivism, atunci își va reconsidera poziția sa centrală anterioară, va vedea nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inițial, dar și monitorizarea pe parcurs și verificarea finală. Ele oferă importante informații asupra proceselor, influențelor, dinamicii, dificultăților procesului învățării, a realizării scopurilor și le analizează, adaptează noile soluții oportune, resurse, sarcini, relații folosind feedbackul. Standardele arată atingerea așteptărilor sociale precizate, la anumite etape, în termeni de performanțe, dar particular interesează realizarea progresului în raport cu acestea și consecințele acționale diferențiate. Ca urmare, autorii propun un model LCM (Learner-Centered Model) bazat pe aceste 14 principii și pe consecințele pedagogice rezultate, care să evidențieze
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
regrupare, resistematizare, reinterpretare, modelare și remodelare reorganizare, restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare. •Cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale, puncte de sprijin, elemente ale contextului fixate, exemple afectiv-cognitive, spații de referință precizate. Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente Rezolvarea constructivistă a problemelor: • Nu se confundă cu rezolvarea prin algoritmi, modele cunoscute, date, • Privește problemele slab/rău structurate, situațiile-problemă care generează conflict cognitiv, • Căutare a soluției prin construire progresivă, cu depășirea obstacolelor cognitive • Prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă: • conturarea contextului pedagogic adecvat elementelor precizate anterior, • menționarea rutei/rutelor de bază ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea oportună a alternativelor metodologice adecvate acestora și a situațiilor-problemă. ► Urmărirea criteriilor de eficiență prin apelul la principiile managementului și leadershipului de succes implică: organizare, gestionare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ales începător Portofoliul proiectării (Joița, 2006, pp. 265-266). El cuprinde rezultate ale întregii pregătiri, elaborări, aplicații, reflecții privind respectiva proiectare: • variate analize asupra elementelor antrenate în activitate, • instrumente aplicate pentru evaluarea inițială, • materiale-suport pentru construcția cunoașterii, • lista obiectivelor selectate și precizate, • prezentări ale resurselor utilizate, • precizări asupra alegerii strategiilor didactice constructiviste, • variante de situații și sarcini de lucru, • alternative metodologice de rezervă, • scheme și hărți conceptuale, • pregătirea proiectului-prototip, • ipoteze de verificat, • experiențe anterioare de continuat sau dezvoltat, • corelații intrași interdisciplinare, • lista
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
oferă informații utile asupra evoluției educatului în timpul programului educațional (cu efecte asupra îndrumării sau a adecvării proiectului conceput anterior), pe când cea sumativ-integrativă oferă judecăți asupra valorii performanțelor obținute prin afirmarea finală a competențelor și a valorii programului desfășurat, în raport cu criteriile precizate. Potrivit lui Ph. Perrenoud (1999, pp. 5-6), evaluarea nu este "o tortură medievală", ci o invenție mai târzie, în secolul XVII, aplicată pentru școala de masă și apoi în secolul XIX, în învățământul obligatoriu. La fel au evoluat modurile de concepere
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a performanței, a reușitei, în argumentarea a cât s-a îndeplinit din criteriile de apreciere, cantitativă sau calitativă, prin constatarea și interpretarea rezultatelor obținute în situațiile, sarcinile complexe date. Ceea ce înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea finalizării obiectivelor, proceselor. Dacă criteriul se referă la competența de evaluat, în anume context problematizat conceput ca sarcină, indicatorii detaliați reprezintă referențialele concrete de apreciere. Problema referențialelor arată că în majoritatea sistemelor educaționale, dacă s-a acceptat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reușitei, cu o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte calitative prin judecare, apreciere. Și este valabilă pentru obiective specifice, enunțate, descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative și integrative, de esență calitativă, nu mai poate fi raportată prioritar doar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
această rezistență? “Care sunt temerile și dorințele acestui elev? Schimbarea atitudinii elevilor apare numai dacă profesorul are empatie și Începe să vadă problemele prin ochii elevilor. III. Fiți concis și la obiect. Pentru a solicita o schimbare de comportament, trebuie precizată extrem de clar problema, având În vedere următoarele etape: Se comunică elevului ce eveniment sau comportament este greșit, I se explică elevului de ce comportamentul său constituie o problemă, I se spune elevul ce părere au cei din jur despre această situație
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
tehnologică accentuându-se forma figurală. Fluiditatea constă în bogăția, ușurința, rapiditatea stabilirii de asociații, debit verbal, ideațional, expresional. Fluiditatea asigură cantitatea mare de răspunsuri bune. Ea poate fi: Fluiditate ideațională - cantitatea de idei, cuvinte, titluri, fraze, raspunsuri, elaborate de individ Precizați cât mai multe titluri și cât mai ingenioase pentru lucrarea, desenul realizat; Enumerați cât mai multe obiecte care să îndeplinească următoarele condiții: să fie lungi /rotunde, moi /dure și mici /mari. testul cercului - Uitati o formă rotunjită. Gândiți-vă la
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
specifice folosite (portofoliul) evaluarea nu trebuie să urmărească altceva, decât să pună în valoare elevii, cu precădere cei talentați, să-i încurajeze și să i stimuleze. Dacă în clasele întâi și a doua, liniile și formele nu sunt destul de bine precizate, iar lucrările apar încă cu defecțiuni, la clasele a treia și a patra lucrările capătă contururi reale, sunt proporționate, apar numai elemente esențiale și necesare, lucrările se îmbogățesc în privința aspectului estetic. În clasa a patra elevii deja sunt capabili să
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de probe Clubul oamenilor ingenioși Să presupunem că în școală aceasta se va înființa un club al oamenilor ingenioși. Vă rugăm să propuneți organizatorilor câteva probe pentru selecția viitorilor membri ai cluburilor.Nu vă limitați la un enunț general, ci precizați și datele probelor. Probele pot fi teoretice, practice ori sub formă de întrebări. Durata: 15 minute. Proba 5 - Desene Semidiscul Urmează o probă de desene, dar pentru care nu aveți nevoie de talent la desen. Faceți desene cât mai multe
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
exercițiului nostru: textele se supun unor reguli nescrise și sunt un bogat suport pentru valori. Aceste texte sunt adesea împodobite cu o cruce, cu o stea a lui David, cu un însemn al liberei conștiințe, precedate de o deviză; este precizată natura ceremoniei de înmormântare, dacă dorința defunctului a fost să fie îngropat, incinerat sau dacă a dorit să își doneze corpul în folosul medicinei. O scurtă cercetare asupra contextului personal al lui DJR ne spune că a fost un discipol
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Colindul, Sorcova, Plugușorul ș.a. Subiecte cum ar fi obiceiurile legate de cele mai importante evenimente din viața unui om (botezul, nunta, înmormântarea) nu au fost aduse în discuție de nici unul din cei intervievați. Sărbătorile noi, nespecifice, sunt ușor recunoscute și precizate: Haloween, Valentine's Day, Thanksgiving Day. Atitudinile față de ele variază de la: Există o infuzie de asemenea sărbători... eu am rețineri vizavi de ele" (S5) sau "Sunt niște prostii, sunt distracții de dragul distracției!!" (S13) observate mai degrabă la bărbați la "Sunt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de acord, trec cu ușurință peste natura și funcțiunile instituțiilor europene, într-o Uniune care nu poate fi percepută ca fiind al 28-lea stat membru. Asupra acestor aspecte vom însista în secțiunea a treia, dedicată Parlamentului European. Trebuie însă precizat că alegerile pentru Parlamentul European din 2009 s-au desfășurat într-un context internațional și intern care poate fi înțeles printr-o serie de trăsături importante: * criza economică a lovit întreaga societate universală, efectele sale sunt globale, iar pesimismul și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dacă principiul mimetic-pictural guverna arta vechiului roman, îndatorată doar "memoriei voluntare", noul roman se revendică în schimb de la procedeul "muzical" al memoriei involuntare și de la o structură deschisă, dinamică, modelată de "imaginea ascunsă" a timpului îngropat în pagina scrisă. Trebuie precizat acum că, deși se numără printre primii exegeți care au semnalat amestecul de elemente bergsoniene și husserliene în romanul lui Proust 24, Camil Petrescu îl interpretează pe scriitorul francez numai prin grila filosofiei lui Bergson și a "noii structuri", fără
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]