1,214 matches
-
Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) 5. Formulați enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin pronumele nehotărât oricine; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; (d) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent substantivul dorință. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi trebuit să ducă mai departe visul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
5. Formulați enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin pronumele nehotărât oricine; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; (d) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent substantivul dorință. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi trebuit să ducă mai departe visul pe care-l proiectase
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantivul viață să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival genitival; b) adjectivul optimist să fie la gradul comparativ de egalitate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua plural); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție onomatopeică având valoare predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul nominativ; (g) atributul să fie exprimat prin adverb + prepoziție; (h) verbul a părea să aibă valoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la gradul comparativ de egalitate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua plural); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție onomatopeică având valoare predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul nominativ; (g) atributul să fie exprimat prin adverb + prepoziție; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Și se simțea foarte nefericit. Floarea lui îi povestise că era, în univers, singura în felul ei." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) 5. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin adverbul relativ cum; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent o expresie verbală impersonală; (d) o propoziție predicativă introdusă prin pronumele relativ care; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin adverbul relativ cum; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent o expresie verbală impersonală; (d) o propoziție predicativă introdusă prin pronumele relativ care; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent pronumele toți. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Nu se știe niciodată dacă acela este drumul care-ți este cel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c) verbul a rămâne să aibă valoare copulativă; (d) o locuțiune verbală să aibă funcția sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în genitiv) să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de loc; f) verbul a ajunge să aibă valoare predicativă; (g) să existe un adjectiv pronominal demonstrativ de diferențiere de depărtare; (h) un verb predicativ la modul gerunziu să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. 4. (1 p.) Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul mă să fie pronume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în genitiv) să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de loc; f) verbul a ajunge să aibă valoare predicativă; (g) să existe un adjectiv pronominal demonstrativ de diferențiere de depărtare; (h) un verb predicativ la modul gerunziu să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. 4. (1 p.) Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul mă să fie pronume personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb predicativ aflat la un mod nepersonal, nepredicativ Testul nr. 21 1. Se dă textul: "Făt-Frumos luă fata în brațe și punând-o pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb predicativ aflat la un mod nepersonal, nepredicativ Testul nr. 21 1. Se dă textul: "Făt-Frumos luă fata în brațe și punând-o pe cal, zburau amândoi prin pustiul lungului mării ca două abia văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om înalt
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
d) un substantiv articulat cu articol posesiv-genitival și cu articol nehotărât; e) un pronume demonstrativ de apropiere cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana întâi, plural); g) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; h) o propoziție circumstanțială de loc având ca termen regent adverbul acolo; i) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă valori
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiect inclus (persoana întâi, plural); g) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; h) o propoziție circumstanțială de loc având ca termen regent adverbul acolo; i) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: la l-a; al a-l; (b) perechile de omografe: hăi hăi; haină
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: iau i-au, ne-am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de naturalism r]mân intacte. Deci, naturalismul ar putea avea dreptate, în ciuda teoriilor lui Hume și G.E. Moore. Astfel, nu este deloc necesar că naturaliștii s] dep]șeasc] argumentele lui Moore și Hume susținând c] acel trebuie moral și binele predicativ (trebuie al lui Hume și binele al lui Moore) sunt lipsite de sens. (Este ceea ce încearc] s] fac] Anscombe în Modern moral philosophy [Filosofia moral] modern]] și Geach în Good and evil [Binele și r]ul]. Atât timp cât argumentele lui Hume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
59 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare și corespondență. Observație despre întrebare / 68 1.3. Schița unei probleme judicative fundamentale: logicul ca sinteză între ontic și lingvistic / 78 1.4. Cercetare formală a relației predicative în ipostaza sa cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discuție a tezei privind preeminența ființării umane / 311 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" / 317 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice / 322 4.9. Fenomenul în-ființării / 333 4.10. Cercul reducției judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și mai departe fiecare "individual-copac"; parcursul valoric al unei funcții este similar extensiunii unui concept. Pe de altă parte, nesaturația conceptului asemenea nesaturației funcției se exprimă în predicativitatea conceptului, anume în faptul că acesta cere o "întregire", posibilă în relația predicativă (așa cum funcția cere o întregire prin argument). Cum argumentul nu se confundă cu funcția, nici obiectul care cade sub un concept nu poate fi confundat cu însuși conceptul. Din perspectivă logică (judicativ-constitutivă, am putea spune), conceptul este un predicat (în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ordine istorică, prima construcție a acesteia din sistemul logicii simbolice se întemeiază pe identitatea formală dintre concept și funcție și pe ideea de predicativitate, după care conceptul, nesaturat, cum am văzut, se întregește prin preluarea unei "poziții" în relația predicativă. Pentru noi este însă important faptul că există o cale inteligibilă ba și legitimă din punct de vedere logic-judicativ-constitutiv, potrivit ideilor formulate mai sus de a regândi reelația de adecvare dintre lucru și cuvânt. Desigur, ceea ce Frege numește "obiect" (Gegenstand
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
decât argumentarea (demonstrarea, exemplificarea etc.). Nu iau ideile lui Frege decât în sensul unei alternative la relația de adecvare dintre lucru și cuvânt. Obiectul fregean "cade" sub un concept; faptul acesta exprimă o adecvare; potrivit filosofului german, exprimarea, în structură predicativă, a acestei relații constituie o afirmație, a cărei valoare de adevăr este Adevăratul. În alți termeni, obiectul respectiv este adecvat conceptului; sau lucrul respectiv este adecvat cuvântului. Substituțiile propuse aici, precum și similaritatea chiar identitatea formală dintre adecvarea lucrului la cuvânt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eveniment încă cercetat, dată fiind importanța sa logică și filosofică, chiar și astăzi. Care este semnificația propriu-zis judicativă a teoriei lui Frege despre analogia conceptului cu funcția? Nu o putem gândi pe aceasta decât în raza ideii lui despre nesaturația "predicativă" a conceptului. Ceea ce înseamnă că singurul sistem de referință în care pot fi formulate, tematizate și soluționate astfel de probleme, privind relațiile dintre ontic și lingvistic, este predicația, altfel spus, judicativul constitutiv. Ajungem, cu această teorie a lui Frege despre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și apartenența lor la dictatura judicativului. Reconstrucția propriu-zis fenomenologică a diferenței dintre cele două "logici", precum și a identității lor constitutive, va fi operată în contextul tematizării fenomenului reformalizării logos-ului, temă aparținând reducției judicative. 1.4. Cercetare formală a relației predicative în ipostaza sa cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității Modul cel mai simplu de (re)prezentare a relației predicative este următorul: A (un obiect oarecare) are (nu are
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aparținând reducției judicative. 1.4. Cercetare formală a relației predicative în ipostaza sa cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității Modul cel mai simplu de (re)prezentare a relației predicative este următorul: A (un obiect oarecare) are (nu are) proprietatea P; A (subiectul) este (nu este) P (predicatul); formal, A este (nu este) P; și întrucât termenul A preia funcția de subiect, putem nota astfel relația de mai sus: S
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ontologia presocratică (în bună parte); și, desigur, ideologia din toate timpurile. Chiar teologia negativă, de la bun început refractară față de orice "formulă" a cunoștinței, doctrinele agnostice încifrate în "maxime" ale înțelepciunii, exprimările de natură simbolic-metaforică ce refuză sistematic intrarea în forme predicative (cele poetice, de exemplu), toate depășind, prin programul lor, spațiul judicativului, devin "inteligibile" (pot fi înțelese și cuminecate), pentru cei mai mulți dintre noi, doar prin raportare la acest enunț, la judicativul a cărui marcă este. Așa încât, cel puțin comunicarea "experiențelor" de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai în virtutea corespondenței despre care am vorbit; apoi, pentru că datorită "activării" sale, locul-de-deschidere al Dasein-ului se poate "umple" cu ființarea-simplu-prezentă. Ceea ce înseamnă că, în acord cu exigențele facticității acestuia, "ca" asigură trecerea de la ființarea-la-îndemână la ființarea- simplu-prezentă, de la antepredicativ la predicativ, de la structura intențională ceva-ca-ceva la enunț. Sunt, așadar, trei ordini de lucruri în care operează "ca": existențial-ontologică (este vorba despre constituirea și "umplerea" locului-de-deschidere al Dasein-ului), ontic-factică (unde are loc trecerea de la ființarea-la-îndemână la ființarea-simplu-prezentă) și logică (în care se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a operațiilor de predicare și a predicatelor corespunzătoare. În plus, întrucât predicarea, care constă în alăturarea (legarea) "predicatului" la un "subiect", reprezintă o funcțiune pur formală (S și P pot primi fel de fel de interpretări, iar P se raportează, predicativ, în același mod al alăturării, sau legării, cum spune Aristotel, însă amândoi termenii sunt, în primă instanță, disponibili pentru a primi "valori"), pentru P va fi intensificat statutul funcțional, așa încât este necesară și o compensare "ontologică", așadar o compensare obiectuală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]