2,230 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂND FRIGE ORGOLIUL Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Când frige orgoliul, de-un crivăț sedus, La marginea vântului, ce se prelinge Din ochiul de lună, preaplin și obtuz, Privește-ți viața, clădind ce te-nvinge. Când cerul te lasă prin stele-n trecut, Ca un cuvânt, tot stilizându-și fața, Veni-vei în iureșul, din care-ai început- Cu suflet să
CÂND FRIGE ORGOLIUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357816_a_359145]
-
un jăratec- Tortura lașă , însă, nu e calea lui de înviere, Când frige orgoliul, imens și noptatec, Ești costul a tot ce ai în creier și-n putere. Privește-ți viața, clădind ce te-nvinge, La marginea vântului ce se prelinge Din ochiul de lună, preaplin și obtuz, Când frige orgoliul, de-un crivăț sedus... Frumos îți e sufletul, ca și-nainte!.. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: CÂND FRIGE ORGOLIUL / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03
CÂND FRIGE ORGOLIUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357816_a_359145]
-
îndepărtându-și hainele, rând pe rând, a rămas complet goală. A pășit cu grijă în cădița de duș, tresărind la atingerea stropilor de apă. Obișnuindu-se repede cu temperatura, s-a abandonat jetului de apă ce-i biciuia umerii încordați, prelingându-se pe tot corpul. Era ca o binecuvântare. A stat așa minute în șir, cu ochii închiși, urmărind cu gândul dansul râulețelor de apă. Alterna temperatura apei de la rece la fierbinte, de la fierbinte la rece, ușor, tot mai ușor, simțind
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
nimănui, numai Domnul să știe!”. Îmi face la revedere cu mâna și o ia încet pe drumeagul ce duce spre dealul Olarilor. O privesc până ce rămâne doar o dâră... Mi-a mai revenit sufletul la loc. Amintirea preotului Marinescu se prelinge încă în altarul Bisericii Olari și în sufletele oamenilor.... Las în urmă bătrâna bisericuță, singuratică și tăcută. Pornesc spre Domnești cu inima bătând ceva mai rar ca de obicei, fiindcă văzusem că proverbul „omul sfințește locul” are o semnificație sublimă
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
un îndrăgostit. Ești trestia care râde pe genunchii obosiți ai emoției din sânul toamnei sătulă de iubit. SE URCĂ IARNA ÎN COPACI Se urcă iarna în copaci și ninge, îngheață timpul amețit pe-un vânt, sub muchia nopții luna își prelinge surâsul părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, trosnesc pe buze resturi de cuvânt, te-mbrățișez cu un colind ce-și plânge sonata părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, la tine-n vise un e-mail
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
a făcut lumină... Peste-a noastră lume, s-a făcut lumină Și s-a rupt în zare al tristeții șal, Bucuria curge și pe om alină Hai, veniți cu toții, la al vieții bal! Tot ce-a fost durere, s-a prelins pe ape, S-a spălat de ură și de nenoroc, Lumea cântă azi pe-ale iubirii clape Și-a stropit cărarea-n flori de busuioc. Iată, ceru-albastru ne picură rouă Sfântă, să curețe al nostru cuvânt, Ne oferă șansa la
S-A FĂCUT LUMINĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357931_a_359260]
-
Cu lama ruginită-ntr-un hambar Cuțitul temei în zadar tintește Stârnind furtuni în taincul pahar Din care sorbi, tăcut, nădejdi târzii. Când se-nfioară melcii-cochilii Vrăjiți de valsul macilor de jar Găsești dreptate-n picuri mici și strâmbi Ce se preling, târâș, printre ruine Și în cuvânt sau zborul de porumbi. Căci lumea-i năpădită de suspine Iar libertatea-i smulsă de tălâmbi Ce-ncarcerează-ngenunchind destine. Limassol, Cipru, 16 mai 2012 Referință Bibliografică: Lucirea din cuvânt / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LUCIREA DIN CUVÂNT de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358448_a_359777]
-
cât altă dată ne-a durut. Am ajuns din nou să cred că din asta nu se moare Și nu eu sunt aceea care am avut un destin învins, N-o să mă plâng că anii prea în grabă s-au prelins În lacrimi de foc precum un blestem trimis din soare! Mai ard și-acum în foc nestins purificându-mi soarta Privind spre alte zări, acolo, rostul vreau să îl găsesc, Nu cred să am destin atât de crud și nici
TU ESTI DOAR UMBRA! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358486_a_359815]
-
se strecoară și-n noapte argintul Lunii îl transformă-n poleială. Ajunge o zi-nsorită să se subțieze gheața și prin margini dantelate să pătrundă-n apă viața. Sălciile arcuite spre oglinda de cleștar, lasă gheța ce le-mbracă să prelingă stropi de apă. Cade acum o picătură și alta se pregătește, gheața râului în raze și cristale-ncet pleznește. Zăresc peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii in valoare, fluturând din aripioare. Susur duios se aude, „Simfonii de
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
Nu ai putere asupra mea! Al doilea copil, ținea în palma-i mică, o plantă albă. -Sunt Viața. Te voi învinge de-a pururi! O fetiță cu părul lung, a sărutat un trandafir roșu. A lăsat o lacrimă, să se prelingă în petalele lui catifelate: -Iubirea este nemuritoare! Ea rupe toate barierele, inclusiv pe cea dintre viață și moarte. Trece dincolo de infinit, cea mai puternică forță din Univers! A depus floarea pe pieptul regelui. Ultimul copil își ridică ochii albaștri, netemători
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
dezintegrează te transformă în pasărea Phoenix renaște din propria cenușă și se purifică în lacrima ta ... iți cotropește mintea ochii tăi văd lumea magică prin ochii timpului o bucată de gheață pe piele se topește în picături de rouă se prelinge pe trupul diafan al pasiunii învăluit în aburul dulce al dimineților de primăvară scăldat în razele de aur ale soarelui de vara... te răcorește cu stropii de ploaie ai serilor de toamna te duce pe culmile tăcute și tainice din
GHEAŢĂ ŞI FOC.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357997_a_359326]
-
socratică a Daimonului revoltat de patul biologic al ispitei materiei care suferă. Există, totuși, o rădăcină a haosului pe care orice om o cuprinde în vidul său statistic al gândirii prin interjecție. *** Sunt carnea uscată a Ideii prin care se prelinge complotul de dinaintea zicerii. Am mucegăit pe tăcerea tâmplei cu suspin de rugăciune și mi-am subțiat metafizicul în ridul senzației. Compasiunea lucrurilor mi-a știrbit marginea ca pe-o vitalitate a întâmplării supusă urletului devenirii ... Libertatea din oase tușește romanul
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]
-
bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , scârțâi într-un cântec din tine căzut. O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, oftând într-un val prelins pe obrazul cerului. Mâine, pe strada desculță, pierdută în tropotul trăsurilor, voi trece ca un gând, cu degetu-n gură, indiferent. În geamantanul din tâmple, iarna își va pune resturile, viscolind fraza inimii mânjite de obișnuința lucrurilor. Iar tu, iubito, proverbul
PRIMA FILA DIN JURNAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358022_a_359351]
-
după mersul soarelui. Nimic nu este limpede, nici apa de izvor. Izvorul e tatăl. Prea târziu ne cunoaștem pe noi înșine. Prea târziu sorbim din izvorul primordial. Stau cu iubita de mână în fața unui mormânt nevăzut. O lacrimă mi se prelinge pe obraz, Limpede ca apa de izvor. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Fapte diverse / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul II, 21 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FAPTE DIVERSE de BORIS MEHR în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358047_a_359376]
-
gândit-am - și-a bătut întâmplător. Doar atât, un trecător. [ ... ] Și de-atunci, pe totdeauna, Corbul stă, și stă întruna,/ Sus, pe albul bust, deasupra ușii mele, pânditor,/ Ochii veșnic stau de pază, ochi de demon ce visează,/ Lampa își prelinge-o rază de pe pana-i pe covor;/ Știu, eu n-am să scap din umbra-i nemișcată pe covor./ Niciodată - Nevermore! Am privit, da, și mi-am spus că voi încerca să povestesc și altora, frumusețile văzute, grandoarea acestui loc
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
ORGANIZATE DE FILIALĂ TIMIȘOARA A LIGI SCRIITORILOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului Evenimente culturale organizate de Liga Scriitorilor Filiala Banat Timișoara DOINA DRAGAN: TIMIȘOARA, LA 16 IUNIE 2012. Se prelinge peste lume, peste timp și pește spații, Cântecul ieșit din matcă zeilor de generații. (Poetul-Mariana Strunga) Întâlnirea lunară din iunie a avut ca temă prezentarea volumului coordonat de Armând și Constantin Sperlea:”Eminescu,Zeul Tutelar al Neamului Românesc”, apărut la
EVENIMENTE CULTURALE ORGANIZATE DE FILIALA TIMIŞOARA A LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358101_a_359430]
-
unică într-un goblen la care lucrează în continuare, adăugând sau îndepărtând alte și alte elemente. Uneori, rar, dar sigur nu din greșeală, Părintele Vieții Se înțeapă cu acul, cu care împunge în miraculosul Lui gherghef. Din arătătorul Lui se prelinge atunci o picătură fierbinte de sânge. Ea ajunge ca un altfel de Duh Sfânt, pe Pământ, germinând Poetul Adevărat. Referință Bibliografică: Picătura de sânge a lui Dumnezeu, de Ion Iancu Vale / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PICĂTURA DE SÂNGE A LUI DUMNEZEU, DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358139_a_359468]
-
trec romantici, tineri îndrăgostiți, în ei poartă calde sclipiri-n priviri, trupurile-și tresaltă-n unduiri. Pe-o bancă stai, visătoare privești, de-o vârstă tânără îți amintești, dar în poală îți cade o minge... O retrimiți, ea lin se prelinge. Se scutură în bătrâna palmă flori de castan dintr-o clipă calmă, sunt amintiri... cu tandrețe le-aduni, ele-ți vorbesc despre vremuri de juni. Oftatu-ți lași pe banca pustie, pe o alee agale te pierzi, e drum-destin de viață
POATE ŞI MÂINE ... de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358186_a_359515]
-
salut. unii oameni povestesc fără șir... amănuntele taie și spânzură personajele. eu vreau să uit. am plecat de acasă. am amânat răspunsurile pregătite pentru personajul meu închipuit. mă așteaptă la fiecare răspântie. îmi calc umbra. ating zidurile pe care se prelinge. închei un pact cu ea pe timp scurt. mă înscriu zilnic în planul de atac al unei muște, asupra firimiturii de pâine... mâine când plec, las geamul deschis... Referință Bibliografică: trecute dimineți / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TRECUTE DIMINEŢI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358228_a_359557]
-
Acasa > Impact > Istorisire > IERTAȚI-MĂ CĂ-S FERICIT Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1337 din 29 august 2014 Toate Articolele Autorului Ziua se prelinge de pe marginile cerului direct în capul satului. Cum deja e luna august, și adevărata lună a lui cuptor amânată și recuperată din mers, fluturii albi ca zăpada cu picățele zboară nestingheriți de la o varză la alta. Puii de găină de
IERTAŢI-MĂ CĂ-S FERICIT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358250_a_359579]
-
din 14 decembrie 2011. Voi fi o singură dorința apoi o lumânare îngălbenita Nu vreau frunze căzute când se topesc culorile soarele plătește timid când amurgul își crește aripile Dânsul te răpește, te amețește până în stratul verde al irealului se prelinge scoarță vie pe creierul uman existența își face culcuș în interior tot mai conștient Frunzele în doliu galben își strigă în cor plânsul slăbește legătură se pregătește zborul kamikaze ... Citește mai mult Voi fi o singură dorințăapoi o lumânare îngălbenităNu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
cor plânsul slăbește legătură se pregătește zborul kamikaze ... Citește mai mult Voi fi o singură dorințăapoi o lumânare îngălbenităNu vreau frunze căzutecând se topesc culorilesoarele plătește timidcând amurgul își crește aripileDansul te răpește, te amețeștepână în stratul verde al irealuluise prelinge scoarță vie pe creierul umanexistența își face culcuș în interiortot mai conștient Frunzele în doliu gălbeniși strigă în cor plânsulslăbește legăturase pregătește zborul kamikaze... XVI. LECȚII DE VIAȚĂ PENTRU PRINȚESA CE ÎNSEAMNA CULORILE, ÎNVĂȚĂTORULE? PARTEA ÎI., de Suzana Deac , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
clape Mă scufund în râul din sunete Yiruma mă răscolește aș vrea să mă plimb mai blând pe câmpii cu iarba firava de verde pietrele din memorie se înscriu în ape în imperfecțiunea galbenă gestul se încolăcește în jurul meu se prelinge reflecția pe buze noapte bună care nu se mai spune se așează pe pieptul tău neted credință din fotografii Suzana Deac ... Citește mai mult Asculta cristalul din clapeMă scufund în râul din suneteYiruma mă răscoleșteaș vrea să mă plimb mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
Suzana Deac ... Citește mai mult Asculta cristalul din clapeMă scufund în râul din suneteYiruma mă răscoleșteaș vrea să mă plimb mai blândpe câmpii cu iarba firava de verdepietrele din memorie se înscriu în apeîn imperfecțiunea galbenăgestul se încolăcește în jurul meuse prelinge reflecția pe buzenoapte bună care nu se mai spunese așează pe pieptul tău netedcredința din fotografiiSuzana Deac... XXVII. PĂCĂLEALĂ VIEȚII, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011. Păcăleală vieții Viață este o ființă care moare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
cutremura în mângâieri soldurile ard sfârcuri electrocutate de zbor când picura universul din pași în albastrele și galbenele aleargă izvorul să prindă păstrăvi născuți vii și liberi matasea harpei se întinde peste lumi și ochi în căutare de sine se prelinge ploaia pe scările de umbra pe oasele dezbrăcate de lumini geamul nu se mai uita afară ... Citește mai mult Când picura universul din pașiFlăcările ating corpulsă incite să dezbrace necunoscutul taină se interpune între ochi și vedereimagini și leagăne senzațiile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]