1,019 matches
-
urmare a reacției întârziate și violente la adresa tragediei din clubul Colectiv, aceștia pierzând credibilitate potrivit unui sondaj INSCOP. Mii de demonstranți au mărșăluit Dealul Mitropoliei în centrul Bucureștiului, unde se afla sediul bisericii. Dintre articolele publicate în periodice amintim: "Chemarea preoțească" (1973); "Elemente ale religiei geto-dacilor favorabile procesului de încreștinare a strămoșilor" (1976); "Învățătura Sfântului Ioan Gură de Aur despre rugăciunile pentru cei adormiți în Domnul" (1976); "Timpul și valoarea lui pentru mântuire în Ortodoxie" (1977); Temeiurile dogmatice ale bucuriei creștine
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
cum au fost de exemplu Asachi și Seulescu, pe care i-a trimis în străinătate să-și continuie studiile, dar a și tradus și tipărit cărți necesare bisericii și învățământului. Tot din primul an ca mitropolit a organizat și învățământul preoțesc și a întemeiat seminarul de la Socola, care mai târziu a luat numele de "Seminarul Veniamin", și a înființat și o școală de muzică bisericească. Datorită condițiilor istorice, mitropolitul Veniamin a fost de două ori caimacam (locțiitor de domn). Intrarea rușilor
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
și le-am pus înaintea lui Chemos." O altă tăbliță descoperită recent redă numele divin cu literele feniciene "YOD", "HE", "V", "HE". Cele mai vechi atestări ale numelui din regiunea regatului Israel provin din secolul 8 î. C.: un sigiliu preoțesc care poartă inscripția "Aparținând lui Miqneyav, slujitorul lui YHVH". Pe o inscripție funerară în Lachiș este scris: "Binecuvântat să fie Uriahu de către JHWH". Ambele nume personale menționate sunt teofore, ele conținând numele divin (în forma sa prescurtată). Formulele de salut
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
său (acela de Iahve), tradițiile biblice diferă: astfel, conform acelor porțiuni de text ale Pentateuhului atribuite de cercetători „Iahvistului” („sursei iahviste”), numele este cunoscut și adorat de pe vremea lui Adam, în timp ce alte texte din Pentateuh, și anume cele atribuite „sursei preoțești” („sursei P”), numele Iahve îi este revelat prima oară lui Moise, ceea ce duce la concluzia că zeul pe care patriarhii l-au adorat era zeitatea din Canaan, "El". Conform descoperirilor arheologice din Ugarit, El era zeul suprem, tatăl zeilor (prin
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
divin, fiind deci superiorul lui Baal, zeitate adorată de evrei pentru puterea lui de a aduce ploaia. Se remarcă prin semnificația ei formularea "El Șadai", cu sensul "Dumnezeu atotputernic". Importanța ei constă în faptul că Biblia (textele din „sursa P”, preoțească) spune că acesta a fost primul nume cu care zeul evreilor li s-a anunțat prima dată, înainte chiar de a-și revela numele YHWH. Șadai este un termen înrudit cu cuvântul akkadian cu sensul „munte”. Se știe că toți
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
este o prezență foarte rară în castele superioare ale hoților. Casta hoților în lege, casta care are drept de viață și de moarte, putere de lege și de control asupra băncii comune, aproape că nu acceptă femeile. E asemănătoare castei preoțești superioare, unde este loc doar pentru bărbați. În casta superioară, femeia nu e prezenta nici măcar în calitate de soție, pentru că ei nu aveau voie să aibă soții sau familie. Deci era un mediu în totalitate masculin. Asta nu însemnă că nu se
Bandiții – puțin loc pentru femei () [Corola-website/Science/296178_a_297507]
-
din raionul Caracal (județul Olt), până la data de 1 noiembrie 1934, când a fost transferat ca preot-paroh în satul Buicești din județul Olt. Ani de zile, viața părintelui se va scurge liniștită, el ocupându-se cu râvnă de misiunea sa preoțească și de creșterea celor cinci copii. În anul 1942 este detașat în cadrul Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, propovăduind cuvântul Sfintei Evanghelii la Odessa și la Parohia Sersenița din județul Rîbnița. Și-a încheiat activitatea ca preot misionar în primăvara anului
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
la Liceul de matematică-fizică din Constanța după care s-a transferat la Liceul de Metrologie din București de unde a obținut bacalaureatul în 1985. După absolvirea Liceului a trecut prin stagiul militar obligatoriu în anii 1985-1986. Simțind tot mai mult chemarea preoțească și vocația monahală s-a decis să răspundă acestei chemări și să urmeze acestei vocații.. În anul 1988 a fost admis la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Andrei Șaguna" din Sibiu, singura de atunci care admitea absolvenți de Liceu. În urma terminării
Nicolae Condrea () [Corola-website/Science/308644_a_309973]
-
la aceeași Facultate unde la 10 noiembrie 2001 își susține teza de doctorat cu subiectul "Probleme de psihologie la Evagrie Ponticul" obținând titlul de doctor în teologie. În timpul anilor de studii, pentru a combina teoria cu practica, studiul cu slujirea preoțească, s-a hotărât să intre în rândul clerului fiind hirotonit în primăvara anului 1997 diacon și apoi preot celib de către mitropolitul Serafim Joantă al Germaniei și Europei Centrale, cu binecuvântarea căruia a înființat și a slujit la parohia "Nașterea Domnului
Nicolae Condrea () [Corola-website/Science/308644_a_309973]
-
anul 1950. După căsătorie (cu Ana Munteanu) a fost hirotonit diacon (în mai 1952 în Catedrală eparhiala din Român) iar în 29 iunie același an, preot, în catedrală episcopala din Huși. Vreme de peste trei decenii a păstorit cu mult devotament preoțesc la mai multe parohii din județul Bacău, unde a înfrumuset at, a reparat și extins atât bisericile, cât și casele parohiale. În același timp, a reconstruit biserică parohiala din satul său natal, Măgiresti, județul Bacău. În paralel, a fost și
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
pădure. Pe langă aleasă activitate pastoral-misionară și administrativ-gospodărească, a publicat temeinice și documentate lucrări, a tipărit altele în calitate de redactor, între lucrările personale amintim: “Monografia bisericii Sf. Nicolae din Bacău” (Român, 1983), “Monografia bisericii din Măgiresti” (Român, 1988), “Conștiința și slujire preoțeasca”. E editat “Cronică Episcopiei Românului și Husilor”, în 10 volume (Român, 1985-1994); “Cronică Episcopiei Husilor”, în 10 volume (1995-2004), a publicat 96 de studii și articole, majoritatea în “Mitropolia Moldovei și Sucevei” sau în “Îndrumătorul bisericesc al Eparhiei Românului”. Preasfinția
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
În data de 17 septembrie 2002 a fost ales decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Constanța. Până în 1994 a susținut peste 50 de predici la Catedrala Patriarhală; Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST a prezidat examenele de capacitate preoțească, examenele de definitivare și promovare, la care a susținut prelegeri între anii 1994-2000; Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, în Arhiepiscopia Bucureștilor în acești ani s-a implicat în înființarea și organizarea unei școli de cântăreți bisericești la Seminarul
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
în parohiile din eparhie, prilej și de catehizare a credincioșilor; Ca ierarh a sfințit peste 530 de școli, licee și alte instituții, iar aproximativ 100 de școli au primit protectori sfinți ai Bisericii Ortodoxe; A prezidat peste 80 de conferințe preoțești misionare și peste 20 de conferințe administrative protopopești; A acordat zeci de interviuri la televiziune sau radio, atât în cadrul emisiunilor religioase cât și în cele de știri, de cultură sau sociale; Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, a sfințit
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
calificativ superior. A fost hirotonit ca diacon la 3 martie 1974 în Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" (Uspenia) din orașul Odessa de către mitropolitul Serghie Petrov de Odessa și Cherson. La data de 31 martie al aceluiași an este hirotonit în cinul preoțesc în Biserica "Adormirii Maicii Domnului" a mănăstirii de călugări din Odessa de către același mitropolit. În anul 1974, la absolvirea Seminarului Teologic din Odessa, este decorat cu nabederniță de către mitropolitul de Odessa și Cherson. La sfârșitul studiilor la Seminar, Comisia de
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
necircumciși, asta chiar și la o distanță de câteva luni dupa procedură. Circumcizia radicală, așa cum este ea efectuată în tradiția evreiască în contrast cu cea musulmană, deși traumatizantă mai ales când e efectuată la vârste mici, își are originea în temerile clasei preoțești a evreilor că aceștia din urmă ar renunța să practice circumcizia dacă procedura ar fi făcută la o vârstă la care individul are discernământ și poate alege, sau că la cerere, medicii ar putea recrea chirurgical un prepuț, ștergând astfel
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
țării. În ultima perioadă a regimului comunist, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România s-a bucurat de o anumită libertate, fiind tolerată de către autoritățile civile. Astfel, în anul 1968, la vârsta de 44 ani, după mulți ani de serviciu preoțesc, arhimandritul Silvestru Onofrei a fost hirotonit arhiereu de către IPS Glicherie și PS Evloghie Oța. În anul 1977, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România a inițiat o serie de contacte cu Biserica Ortodoxă de Stil Vechi a Greciei, în scopul
Silvestru Onofrei () [Corola-website/Science/308736_a_310065]
-
1892-1893, în Școala civilă superioară de fete (cu nivel de liceu), iar pentru băieți a construit un internat mai încăpător: „Internatul Vancean”, precum și o sală de gimnastică, tot la Blaj. A sprijinit tinerii teologi cu pregătire și calități intelectuale și preoțești superioare, trimițându-i la studii la Viena sau la Roma. În acesastă ordine de idei, îl numim pe Augustin Bunea, pe care mitropolitul Ioan Vancea l-a trimis la celebrul institut „De Propaganda Fide” din Roma, pentru studii de filosofie
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
însoțit. S-au alăturat marșului spre Ierusalim mulți diaconi care, fiind în jur de 19 ani și firește necăsătoriți, se considera că fac încă parte din categoria copiilor, deși prin etate, prin cunoștințele dobândite în școli și apartenența la cinul preoțesc , ei s-ar fi cuvenit să dovedească maturitate în gândire și în loc să încurajeze o acțiune, sortită de la bun început unui eșec lamentabil, ar fi fost de datoria lor să încerce să o înăbușe, dar nu numai că nu au făcut
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
al Sucevei și Rădăuților, Mănăstirea Humor a fost reactivată ca așezământ monahal de maici. În prezent, aici viețuiesc circa 20 de maici care își împart timpul între îndatoririle bisericești și lucrul în atelierele de pictură și de croitorie pentru veșmintele preoțești. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Adormirea Maicii Domnului” și "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica "Adormirea Maicii Domnului
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
1899, în raportul prezentat Sinodului eparhial sunt înregistrate 430 de școli cu tot atâția învățători. La 2/14 aprilie 1877 a ținut o adunare cu toți protopopii și câte doi preoți din fiecare protopiat pentru a-i anunța înființarea "Fondului preoțesc", fond cu scop de binefacere și într-ajutorare a preoților, învățătorilor. Din acest fond se puteau împrumuta preoții și învățătorii cu dobânzi mici pentru a nu cădea pradă cămătarilor și se agigurau pensii preoteselor văduve. În anul 1879 a înființat
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
a lui Nică pentru Smărăndița și la folosirea abuzivă a pedepsei corporale de către un monitor gelos. Creangă își amintește dezamăgirea față de activitățile școlare și apetitul său pentru chiul, arătând că motivația sa pentru înscrierea la școală erau promisiunea unei cariere preoțești, atenta supraveghere a mamei, dorința de a o impresiona pe Smărăndița, și beneficiul material obținut prin cântatul în corul bisericii. Școala este, însă, întreruptă brusc atunci când Vasile a Ilioaei este luat cu arcanul și recrutat cu forța în armata moldoveană
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
fie mutați la mănăstirea Socola din Iași. Capitolul se încheie cu nesiguranța ce îi cuprinde pe elevi: unii hotărăsc să-și încerce norocul la Socola până la începutul unui nou an școlar, iar alții își abandonează definitiv șansele la o carieră preoțească. Al patrulea (și ultimul) capitol al "Amintirilor din copilărie" începe cu prezentarea îndoielilor pe care le are Creangă privind plecarea din Humulești înspre îndepărtatul Iași: „Ursul nu joacă de bună voie". Naratorul se folosește de această ocazie pentru a descrie
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
învățător, și mai ales cu susținerea acordată de către acesta teoriilor lui Titu Maiorescu privind reformarea învățământului românesc prin modernizare instituțională și profesionalizare. El însuși scriitor, Horia Gârbea discută textul ca dovadă a unui anticlericalism manifestat de Creangă (a cărui carieră preoțească se va fi sfârșit prin caterisire), adăugând: „Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat.” "Amintiri din copilărie" a început să devină o sursă de inspirație pentru diverși autori români la începutul secolului al XX-lea și
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
În anul 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la Mănăstirea Sâmbătă de Sus (județul Brașov). În Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 este ridicat la treaptă preoțeasca și numit stareț al Mănăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbând înfățișarea locurilor. Deja din 1940 declanșează la Mănăstirea de Sâmbătă de Sus ceea ce s-a numit „mișcarea de reînviere duhovniceasca de la Sâmbătă”,de inspirație nationalist-legionara, despre care Nichifor Crainic
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
de maici, a rămas ca duhovnic, cu întreruperi în perioadele de arestare și anchetare (1950, 1951, 1953, 1955, 1956). În 1959 comuniștii au risipit obștea și părintelui Arsenie Boca, deja martirizat prin închisori și la Canal, i-au interzis activitatea preoțeasca până la moartea ce a survenit după torturarea să de Securitate. În 15/16 ian. 1950 este a treia oară arestat. Face detenție „administrativă”, fiind dovedit vinovat, până pe 23 martie 1951 la Canal. Eliberarea s-a datorat Patriarhului Justinian care i-
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]