19,087 matches
-
Cambresis, și cînd Olanda nu poate scăpa de invazia armatei franceze decît inundînd in extremis uscatul, o perioadă cînd în fine, iritate de creșterea beligerantă a francezilor, puterile apusene, Casa habsburgică, Anglia, Spania, Suedia, formează o coaliție menită a opri pretențiile teritoriale ale Regelui Soare. În al doilea rînd, e perioada cînd acordul gînditorilor privind rostul și binefacerile celor două pîrghii fundamentale ale puterii - Biserica și monarhia - este aruncat în aer. Legitimitatea focarelor de coerciție ce guvernaseră pînă atunci lumea este
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
în mult prea auto-ironica ființă a lui Ioan Groșan. Mi-am pus deoparte teancul de cărți citite în această vară, dar n-am să continuu să le trec în revistă. Le-aș recomanda, însă, cu multă plăcere, și altora, fără pretenția de a-i lua pâinea de la gură lui Dan C. Mihăilescu: Despre necunoscut, de Teodor Baconsky, Inteligența eșuată. Teoria și practica prostiei, de José Antonio Marina, Onoarea și onorariul, de Daniel Vighi, Omul resentimentului, de Max Scheler, Matricea G/ C
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
acesta e pus la îndemînă chiar de religia islamică. "Islamismul nu se interesează de soluții pentru dilema lumii arabe; el se epuizează în actul negării. În sensul strict al cuvîntului, este vorba de o mișcare nepolitică, întrucît ea nu formulează pretenții care ar putea fi negociate. Dorința ei propriu-zisă este ca majoritatea locuitorilor planetei, compusă din necredincioși și trădători, să capituleze sau să fie nimicită. Această dorință arzătoare este irealizabilă. Dar energia distructivă a perdanților radicali este de ajuns pentru a
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
Lorenei de după 1871!... (pp. 102 - 105) Spre deosebire de interpretările obișnuite care au făcut din Europa Unită o modalitate de "îndiguire" a Germaniei, autorul britanic pune problema în termeni reali: pericolul unei Europe care va face jocul intereselor unei singure țări, cu pretenție - dar nu și cu legitimitate -imperială. în fața acestei primejdii a lezării intereselor naționale, care, iată, în zilele noastre se vede camuflată mediatic, de pildă, de exacerbarea pericolului terorismului internațional, există totuși, din fericire, și intelectuali europeni conștienți de situația geopolitică
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
se pare includerea unor notații din jurnalul de creație al Danei, Povești din spatele cărților. N-avea cui să se plângă Dana, dar își scria sieși supărarea despre calitatea hârtiei și a cartonului pentru coperți, despre ciuntirea și modificarea ilustrațiilor, despre pretențiile absurde ale cenzurii... În fine, numai lista de publicații din finalul acestui album mi-a amintit că tot Dana ne-a făcut și coperta revistei Orient, pe care am editat-o între 1990-1992 împreună cu iranistul Viorel Bageacu și sinologul Florentina
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
să-l ginească pe caftitor" (P. Goma 1991: 49). Din internet se pot culege numeroase exemple noi, din registrul familiar-argotic - " Se urcă în mașină, ginește un scaun și o ia la fugă spre el" (vladinho.net/2007/06); "n-am pretenția că aș fi primul și singurul care ginește derapajele grave din discursul electoral" (bradut-florescu.blogspot.com, 2007.05.01) etc. Or, forma de persoana a III-a singular a verbului țigănesc este geanel, cu terminația -el ; cu închiderea la -i
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
pe Traian Băsescu și după ce a devenit președintele României. Asta i se întîmplă, cred, dintr-o reacție de om obișnuit care se trezește în situații de tip Abu Hassan, personajul din 1001 de nopți care dintr-un arăbaș cu ceva pretenții devine sultan de pe o zi pe alta. În basmul prelucrat de europenii care au tradus și mitocosit cele 1001 de nopți, Abu Hassan izbucnește și în lacrimi din cauză că ba e sultan, ba se trezește întors, fără să știe de ce, la
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]
-
intitulat: Chitanță "Am primit de la dl. Ilieș Director de Cabinet "Frontul Renașterii Naționale", suma de lei 20.000 (douăzeci mii) pentru versurile făcute de subsemnatul pe muzica "Rugăciunii", "Imnului", "Marșului" și "Marșului vesel" de Sabin Drăgoi, ne mai având altă pretenție de la F.R.N . pentru drepturile de autor care trec asupra Frontului. Prof. Radu Gyr 3 Mai 1940 București" Și astfel, fără s-o fi căutat anume am aflat nu numai cât de prețuit, ci și la cât a fost prețuit poetul
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
care se acordă unui ONG o adresă. Nici asupra unei hotărîri judecătorești care nu distinge între două ONG-uri, e drept, cu același nume, dar cu președinți diferiți și alte deosebiri vizibile cu ochiul liber. Ne putem pronunța totuși asupra pretențiilor dlui N. Mavrodin că FNT pe care o conduce este "succesor al fostei UTC." Sinceritatea președintelui este stupefiantă. Succesiunea morală însă nu-l onorează. După cum aceea juridică decisă de șase instanțe judecătorești din patru județe și de două judecătorii din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
corespondent în drepturi. Dacă eu am o obligație de un anumit gen, nu înseamnă că cineva are dreptul să îmi ceară ceva (în termeni hohfeldieni, din faptul că eu am o datorie nu decurge că există cineva care are o pretenție legitimă ca eu să mă comport într-un anumit fel). Or, dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că folosirea limbajului drepturilor este prea tare: în analiza lui Stahl nu este nevoie să fie prezumate drepturi. Cred că interpretarea în perspectivă ostromiană
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
porțiune din buget atribuită organizațiilor publice pe care le conduc (vezi Niskanen, 1971). Ministrul Educației va încerca să obțină cât mai multe fonduri pentru educație, Ministrul Apărării, pentru armată, președintele Institutului Cultural Român pentru ICR etc. Toate aceste birouri ridică pretenții, cele mai multe dintre ele legitime, asupra unei părți cât mai mari a bugetului de stat, însă acesta este limitat și nu le poate satisface. Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori presiunea birourilor sau a parlamentarilor este atât de mare
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
este susceptibilă de a produce comportamente blatiste în rândul indivizilor raționali, datorită următorului motiv: beneficiile pe care fiecare individ le obține în urma consumării bunului sunt individuale, în timp ce costurile suprautilizării bunului sunt achitate în mod colectiv, de către toți indivizii ce ridică pretenții asupra folosirii bunului comun. Astfel, indivizii sunt stimulați să consume într-o manieră maximală bunul respectiv, chiar dacă acest lucru duce la suprautilizarea lui. Pentru o înțelegere mai ușoară a problemei bunurilor comune, în secțiunea următoare vom face apel la exemplul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o condiție fundamentală pentru a putea beneficia de dreptul de folosință asupra bunurilor devălmașe. Regulile de intrare și ieșire din comunitate erau nașterea și moartea, adică principalele condiții biologice care influențează viața (Stahl, 1944, p. 24). Pentru a putea ridica pretenții în ceea ce privește drepturile de utilizare a patrimoniului devălmaș, orice individ trebuia să obțină indigenatul sătesc. Indigenatul sătesc, adică dreptul de a fi considerat membru al obștii și deci de a folosi întregul hotar al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelul confederal. Însă, în episodul descris mai sus, satul Poenari respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi decât confederația. Tendințele de acaparare individuală se manifestă simultan: vechilii, reprezentanții care luptaseră în procesul pentru apărarea Vrancei, ridică pretenția pentru avantaje personale sub formă de donații din averea devălmașă a Vrancei către persoane ca posesiuni individuale (30 lei munte „se lasă” „pentru ostenelile sfinției sale părintelui Șerban, umblând pentru noi, pentru giudecate moșiei a toată Vrancea” în Năruja; satului Spinești
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Taftă, ce și el au fost în giudecată pentru moșiile Vrăncii”. Încercările de constituire a posesiunilor private cresc în perioada următoare. Un șir de episoade menționate sunt legate de preotul Șerban și urmașii acestuia, care încearcă să capitalizeze avantajul ridicând pretenții la proprietate privată și alte privilegii financiare (vezi Jalonul III mai jos). Satele nemulțumite, care nu apucaseră să aibă pământ suficient, contribuie mai puțin la cheltuieli, dar ridică pretenții reparatorii împotriva perpetuării împărțirii proporționale. Satele avantajate (ca Poiana) militau pentru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
preotul Șerban și urmașii acestuia, care încearcă să capitalizeze avantajul ridicând pretenții la proprietate privată și alte privilegii financiare (vezi Jalonul III mai jos). Satele nemulțumite, care nu apucaseră să aibă pământ suficient, contribuie mai puțin la cheltuieli, dar ridică pretenții reparatorii împotriva perpetuării împărțirii proporționale. Satele avantajate (ca Poiana) militau pentru oprirea oricăror modificări care le-ar putea doar dezavantaja și luptă pentru păstrarea status quoului din perioada în care erau în fruntea Vrancei. Distribuția din 1818 s-a realizat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și către proprietatea privată, în interiorul acestora. (Evoluții generale 1755-1840) În faza inițială nu au existat munți stăpâniți în continuu de același sat între 1755 și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior, satele (vezi satul Poiana) au emis pretenții de stabilitate a posesiunilor asupra anumitor munți (mai apropiați, în principiu). Cota-parte de munți stăpâniți variază în funcție de evoluția economică a satelor (potrivit principiului proporțional, completat de cel egalitar), iar munții distribuiți în fazele recente sunt munți care inițial rămâneau în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de a accepta că exiști - și poate un gest de contestare mofturoasă a temeiurilor, cu nimic superior asumării naturale a vieții. Faptului de a-ți recunoaște public înfrângerea oamenii îi acordă întotdeauna prețuirea, compasiunea - și relativa posteritate, compensându-ți astfel pretențiile, repet, ale neputinței. * Lecțiile de filozofie ale unora despre cum să trăim astăzi „bine“ și „înțelept“ sunt nu numai absurde, venind din partea unor indivizi confortabil încremeniți în bunăstare, ba chiar jignitoare. Despre cum să trăim spiritual, adică despre cum să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
măcelar care vrea cu nerușinare să spintece și să măsoare natura (...), fără dulcea participare a inimii...“ Von Humboldt răspunde: Schiller, cu „simțămintele lui de gelatină“, „împopoțonează într-o grandilocvență plictisitoare idei împrumutate de la alții“. Față de spiritul faustic al savanților iluminiști, pretențiile pecuniare, înfumurarea, neputința specializată a „savanților“ de astăzi (seriozitatea lor carieristă) seamănă cu dansul unor cocote. Iresponsabilitatea savantă față de „forța vitală“ va crea responsabilitatea ignoranților pentru inimaginabile suferințe lipsite de durere. De altfel, aceasta este una dintre definițiile reale ale
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Ce diferență este între faimosul doctor Mengele și acest pastor „cosmic“, care prin optimismul lui științific nu face decât să-și mascheze neputința de a pătrunde sau accepta durerea, suferința, mila? Mai bine te întorci către opera senină și fără pretenții demiurgice a nebunilor, la Papus, de pildă, care, în Tratatul lui despre științele oculte, scrie că spiritiștii vorbesc de fapt cu „globulele de sânge ale universului“ (p. 373). „Ce anume ne garantează faptul că activitatea celulelor cerebrale corespunde în vreun
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
-i stă în spate, valorează mult mai mult decât un tratat de pedagogie. În 2006, vede lumina tiparului o frumoasă carte de memorialistică, intitulată sugestiv Vâslaș în luntrea vieții, în care Vasile Fetescu transformă propria viața în model social, fără pretenții, încercând doar să arate generațiilor actuale o cale a maturității profesionale, umane și sociale. După acest moment, scrisul profesorului cunoaște o orientare mai pronunțată către genul liric și poetic. Astfel, în anul 2007, publică Acorduri pe strune de suflet, un
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
replică. Fiecare întreprinzător (de la modă, mașini de lux, la sisteme XOX) se declară, cu noul său produs, stăpân peste lume. Mass media dă anvergura „supramondială” chestiunii. Autorul acestor aforisme identifică practica terorismului „civilizat”. Destrucția, explozia se vor constructiv-edificatoare. „Absolut-noii”, cu pretenție de formatori ai omului, nu cuvântează (ca orice înainte-mergător cu bun simț) în pustiu, nu fac cercetare științifică fundamentală, nu fac (în sensul bun al termenului) artă pentru artă, nu fac omul pentru om, ci ei pun explozibilul noului, nemăsurat
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de combustibil conceptual european, oferit de prozeliții diferirii și ai heteroglosiei agonice, retranșați pe linia teoretică fortificată Derrida-Bahtin". Pasajul citat este revelator (și nu e singurul) și pentru atitudinea critică a Monicăi Spiridon față de tabăra deconstruc-ționiștilor, care și-au ascuns pretențiile hegemonice asupra întregii arii discursive (inclusiv științifice) sub o maximă toleranță epistemică ("Merge orice") și au repudiat teoriile (v. Paul de Mann), denunțate ca totalitare, dezvoltând ei înșiși o formă de totalitarism anti-teoretic. Deschiderea lipsită de orice discernământ, concesiile majore
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui criteriu axiologic. Dacă un scriitor se abate cumva de la norma apriorică a infirmității cotidiene și se dovedește un om de acțiune și o conștiință practică foarte dinamică, în mod subit calitatea inspirației lui este privită cu mefiență, iar vigoarea
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
lui Liiceanu, cu un titlu uriaș pe pagina întîi, "Liicheanu", care nu a apărut între ghilimele și nici nu era atribuit cuiva anume. Dar chiar dacă ar fi fost publicat astfel, rămînea oricum întrebarea, cum de a tipărit acest ziar cu pretenții de seriozitate articolul unui gazetar obscur din Craiova, înainte de a face o documentare temeinică asupra învinuirilor aduse lui Gabriel Liiceanu? Cazul e, așadar, opera celor de la Ziua și a fost susținut de la bun început , pe față, de unul dintre redactorii
Fabrica de atestate S.R.S. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9483_a_10808]