1,798 matches
-
spiritual ce-i definește, cu bune și cu rele, În noimele fixate de tradiții, În parte comune cu ale tuturor românilor, În parte specifice. În cazul lor incluziunea român É moldovean nu poate fi pusă sub semnul Întrebării. CÎt despre primatul unuia dintre termeni, afirmația lui Miron Costin e susținută de adevărul istoric și lingvistic: romanicii din teritoriul dacomoesian au păstrat etnonimul latin Romanus, pe care l-au asociat, În timp, și cu sensul creștin, deosebindu-se astfel atît etnic, cît
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de la Sihla, a fost atribuit călugărițelor de la Centrul eparhial din Iași, ca locaș de închinăciune. În prezent, după un amplu proces de restaurare, a fost resfințit la 22 mai 2000, de către I.P.S. Mitropolitul Daniel, împreună cu Preafericitul Arhiepiscop al Atenei, Hristodoulos, primatul Bisericii Elene și se redă activității curente. Valoroasă din punct de vedere artistic și cultural, dar și integrată în viața religioasă a ora șului și a Țării Moldovei, biserica sfântul Gheorghe (Mitropolia veche) este o podoabă de preț a Ia
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
să dispară ceea ce au [obiectele] în comun pentru a putea fi sesizate aspectele lor particulare, specifice...Considerat din acest punct de vedere orice obiect este extrem de ornamentat. Materialitatea lui poate servi ca pretext unei decorări a suprafeței lui: granulată, hașurată”. Primatul acordat intensității prin accentuarea contrastelor se impune, în acest fel, ca un principiu de ordonare a valorilor prin care se acordă imaginii cantități și calități în moduri diferite și nenumărate. Aceste valori nu constituie, așa cum consideră Lhote, simple: „rime plastice
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ABOLIREA SCHISMEI INTELECTUALE Prof. univ. dr. ing. Lorin Cantemir Doctor HONORIS CAUSA al Universității Tehnice a Moldovei, Chișinău Membru al Academiei de Științe Tehnice a României Curiozitatea, ca trasătură comportamentală, nu este specifică numai omului. Se cunoaște că, dintre toate primatele, urangutanii sunt cei mai curioși. Motivul curiozității lor este o trăsătură izvorâtă din instinctul de supraviețuire și este o metodă de a prevedea pericolele. Ulterior, această calitate s-a transferat oamenilor. În momentul când a aparut limbajul -vorbirea și gândirea
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
temporală , dar și spirituală, în cazul celor ce au în frunte principi-episcopi și orașe libere. Deși partea nordică a Italiei este disputată de suveranii Franței și Spaniei, transformându-se de multe ori în câmp de luptă, ea exercită un indiscutabil primat artistic și intelectual. Nordul se împarte în Comitatul de Savoia, Ducatul de Milan, Republicile Genovei și Veneției. Florența este condusă de familia de Medici. Italia Centrală este ocupată de Statele pontificale, iar în sudul peninsulei se află regatul Neapolelui. Sicilia
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
durata de 2,5 milioane de ani a epocii! Încă de la primele sugestii ale lui R. Dart, importanța alimentației carnate pare să constituie, în opinia majorității paleoantropologilor, unul dintre elementele decisive pentru apariția și dezvoltarea speciei umane. Imaginea populară, de „primate ucigașe” (killer apes), a primelor hominide, este grăitoare; ea s-a instalat cu încăpățânare în imaginația arheologilor, în ciuda repetatelor critici ale bazei empirice pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
variabile solicită fie și o minimă detaliere în continuare. 6. Societățile paleoliticului inferior: cuplu sau conspirație a femeilor? Dacă există vreun atribut ce merită atașat „omului etern”, acesta este, fără îndoială, cel de ființă socială. O trăsătură distinctă a majorității primatelor cunoscute și, implicit, a speciei umane și a înaintașilor ei biologici, o reprezintă tocmai imbricarea dintre social și biologic (Foley & Lee 1996). Faptul este cu deosebire relevant pentru paleolitic, epocă de-a lungul căreia profunzimea transformărilor psihosomatice, cu necesitate mediate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
relații între indivizi, solicitând în același timp o „inteligență machivellică” (Byrne 1996), o toleranță față de prezența imediată a unor potențiali competitori și o abilitate de transmitere a stărilor mentale și intenționalității (Burkart et al. 2009) fără echivalent în lumea altor primate. Trăsăturile antropologice și capacitatea cerebrală documentată a primelor hominide lămuresc ușor preferința majorității paleoantropologilor către analogii extrase din primatologie, pentru imaginarea primelor societăți umane (Clark 1997; Foley & Lee 1996). Semnificativ, această opțiune amenință să sustragă din raza de acțiune a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
reproducerii ca esențială pentru caracterizarea socialității primelor hominide, deși ecologia behaviorală nu are inhibiții a o extrapola și asupra vânătorilor-culegătorilor actuali (ex. Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reperul rămâne fără îndoială sărăcăcios, dar, dată fiind suprapunerea prelungită dintre biologia primatelor superioare și „prefața” evoluției culturale umane, ca și absența unui suport documentar încurajator, el pare greu de înlocuit. Punctul de plecare unanim acceptat al odiseei somatice, sociale și culturale umane l-a reprezentat „comunitatea” (sensu Foley 2001) primilor făuritori de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
evoluției culturale umane, ca și absența unui suport documentar încurajator, el pare greu de înlocuit. Punctul de plecare unanim acceptat al odiseei somatice, sociale și culturale umane l-a reprezentat „comunitatea” (sensu Foley 2001) primilor făuritori de unelte (Gowlett 2008), primate sociale, bipede, omnivore, dar preponderent vegetariene, numărând câteva zeci de indivizi de ambe sexe (Clark 1997), capabile să mențină cel puțin un regim „tolerabil de dominație stabilă” (Runciman 2001: 238). Scenariile diverg, însă, în acest punct: pentru unii specialiști, aceste
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
acest punct: pentru unii specialiști, aceste comunități de hominide erau alcătuite, încă din Miocen, după modelul cimpanzeilor, din alianțe stabile, teritoriale, de masculi înrudiți, femelele circulând între grupuri (ex. Foley & Lee 1996; Gowlett 2008); pentru alții, după exemplul majorității celorlalte primate, aceste grupuri erau mai degrabă constituite din femele înrudite, masculilor, tolerați în număr mai mare decât în cazul grupurilor de gorile, revenindu-le rolul protecției și, ulterior, cel al aprovizionării femelelor și puilor (Powers & Watts 1996; Knight 2008). Dispersia resurselor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lungă, „detronarea” (cf. Knight 1991) acuzată de feminism fiind, în fapt, târzie și cu siguranță reciprocă: ea survine după o venerabilă exploatare a intereselor reproductive ale bărbaților. Apariția diviziunii pe sexe a activităților la primele hominide, fără echivalent în lumea primatelor, este, în fapt, motivată de schimbările clare suferite de fiziologia reproductivă a femeilor, evidente prin encefalizarea masivă a noilor născuți, creșterea în durată a ciclului de viață și reducerea dimorfismului sexual al ambelor sexe, deja clar vizibile la Homo erectus
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
solicitat realmente o diviziune de orice fel a activităților rămâne, însă, neclară. La urma urmelor, ideea grijii împovărătoare față de copii, care limitează mobilitatea femeilor, solicită sprijin și, în consecință, susține geneza timpurie a perechilor monogame, nu este extrasă din biologia primatelor, ci a păsărilor. În cazul primatelor, femelele, în contextul unei dependențe prelungite a puilor (6 ani, la cimpanzei), nu solicită vreun ajutor nutrițional din partea masculilor (Graves-Brown 1996: 313). Reducerea dimorfismului sexual, inclusiv prin creșterea robusteții femelelor, vizibilă la Homo erectus
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fel a activităților rămâne, însă, neclară. La urma urmelor, ideea grijii împovărătoare față de copii, care limitează mobilitatea femeilor, solicită sprijin și, în consecință, susține geneza timpurie a perechilor monogame, nu este extrasă din biologia primatelor, ci a păsărilor. În cazul primatelor, femelele, în contextul unei dependențe prelungite a puilor (6 ani, la cimpanzei), nu solicită vreun ajutor nutrițional din partea masculilor (Graves-Brown 1996: 313). Reducerea dimorfismului sexual, inclusiv prin creșterea robusteții femelelor, vizibilă la Homo erectus, susține această posibilitate a autonomiei mamelor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
robusteții femelelor, vizibilă la Homo erectus, susține această posibilitate a autonomiei mamelor, așa cum indică, fără dubiu, scăderea competiției sexuale masculine. Singurul argument contrar, unul puternic, însă, îl reprezintă extensiunea nișei ecologice a genului Homo mult în afara celor restrânse, proprii altor primate, și creșterea mobilității teritoriale, ocazional pe distanțe de zeci de kilometri (Gowlett 2008; Roebroeks 2006). Ele atestă apariția unei baze de subzistență și a unor formule sociale deja considerabil diferite de cele ale altor primate.<footnote Este posibil ca utilizarea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în afara celor restrânse, proprii altor primate, și creșterea mobilității teritoriale, ocazional pe distanțe de zeci de kilometri (Gowlett 2008; Roebroeks 2006). Ele atestă apariția unei baze de subzistență și a unor formule sociale deja considerabil diferite de cele ale altor primate.<footnote Este posibil ca utilizarea uneltelor, al căror uz antrenează fie și o minimă specializare, să fi permis escaladarea ulterioară a diviziunii activităților între bărbați și femei, înțeleasă în sensul complementarității de activitate intra-cuplu (Marlowe 2007), sau între categoriile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
climatice și contexte ecologice (Kuhn & Stiner 2001, Stiner & Kuhn 2009), discreția amenajărilor habitatului musterian - care i-a condus pe unii cercetători către necesitatea de a defini un tip original de habitat, „structurile de locuire centrifuge”, plasate nu departe de „cuiburile” primatelor (Kolen 1999) -, absența (sau cel puțin raritatea și ambiguitatea) simbolurilor materiale de apartenență la un grup, sau a celor marcând identitatea individuală, deci și lipsa inerentă a unor rețele sociale extinse, capabile să fi încurajat codificarea acestor mesaje stilistice (Gamble
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
o relație extraodinară între copil și părinte, crește încrederea copilului în sine, se dezvoltă emoțional și psihic. Copilul are nevoie și de dragostea părinților dar și de o relație stabilă de joacă, cu cei de vîrsta lui. În cadrul grupurilor de primate, se întîlnește o activitate de grup în care tot grupul se purică unul pe altul, crează în felul acesta legături sociale, se formează o societate de tip primar. Tot în acest fel se stabilește o ierarhie bine definită în grup
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
scrisul fiecăruia, sunt necesare ca un moment de coagulare a unor stări, a unor sentimente, dar consider că nu trebuie să intrăm în jocul acesta al preferințelor regizorale. Totdeauna teatrul a avut momente când textul n a mai 92 avut primatul în spectacol, ci regizorul a fost acela care a vrut să se impună prin propria modalitate de expresie artistică. Eu cred în dramaturg, în rolul acesta pe care îl are dramaturgul care știe să construiască și care trebuie să demonstreze
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
scrisul fiecăruia, sunt necesare ca un moment de coagulare a unor stări, a unor sentimente, dar consider că nu trebuie să intrăm în jocul acesta al preferințelor regizorale. Totdeauna teatrul a avut momente când textul n a mai 92 avut primatul în spectacol, ci regizorul a fost acela care a vrut să se impună prin propria modalitate de expresie artistică. Eu cred în dramaturg, în rolul acesta pe care îl are dramaturgul care știe să construiască și care trebuie să demonstreze
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
consumă actul erotic: Se făcuse aproape întuneric. Pe fereastra deschisă, venea și mai decis, și mai violent mirosul dulce, somnoros, de regina nopții. Plata dijmei se cufunda treptat în umbră 17. Rolul referinței ekphrastice aici este acela de a sublinia primatul istoriei personale în fața celei universale. Momentul erotic suspendă pentru o vreme presiunile realității imediate. Personificat, tabloul cu toate semnificațiile unei existențe dominate de puterea absurdului și de povara umilinței trece în umbra întâlnirii erotice. A treia referire ekphrastică la tabloul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
stările pe care le experimentează, despre viața alături de Codruța, Iustin vorbește despre speranță ca despre o formă de orbire: Dar nu putem trăi fără frică, fără obsesii și mai ales fără speranță - această orbire absolut necesară"36. De cealaltă parte, - primatul observației îi aparține lui Cornel Ungureanu (vezi nota 24) - topografia locurilor prin care rătăcește Iustin, încercând să se regăsească, și despre care îi vorbește în scrisoare, circumscriu câmpul semnatic al ideii de orbire - dealul pe unde se plimbă se numește
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
politicului în Ecclesia: prima vizează subordonarea Bisericii intereselor unui anumit partid politic sau grupări politice, iar cea de-a doua vizează intrarea oamenilor Bisericii în activitatea politică. Imixtiunea politicului în Biserică este posibilă prin interpretarea în sens apusean a formulei "primatul spiritualului", care desemnează dreptul Bisericii de a se amesteca în treburile statutului. Această conotație nu se aplică în Ortodoxie, unde Biserica și Statul sunt două instituții care nu se amestecă una în treburile celeilalte. Autonomia atât de greu obținută de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și de Sinoadele Ecumenice, cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în comunitatea de iubire a Ecclesiei. O ramură esențială a creștinismului este Ortodoxia, dominată de caracterul sinodal, în defavoarea primatului papal: nu autoritatea infailibilă a Papei, nici libertatea anarhică a individului, ci puterea sobornicității este primordială, întrucât formularea învățăturii christice se face în Ortodoxie prin sinoade, pornindu-se de la principiul absolut just că adevărul creștin, chiar când este vorba de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Domnul Domnilor și Împăratul Împăraților, "ca și cel căruia îi ține locul, dacă nu cu puterea directă, măcar din pricina păcatului (ratione peccati) care paște pe cei ce folosesc puterea pământească"19. Întrucât primatul roman nu era la origine decât un primat de prestigiu și de autoritate pe care apostolicitatea nu făcea decât să îl confirme, Biserica primară admitea și alte primaturi: cel al Alexandriei, al Cartaginei, al Constantinopolului. Pe de altă parte, apostolicitatea, în măsura în care nu avea o importanță exclusivă, nu antrena
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]