240,120 matches
-
realizată de Gheorghe Crăciun. Semnează articolele din acest volum majoritatea scriitorilor considerați la acea vreme textualiști, precum Gheorghe Iova (Despre text), Ion Bogdan Lefter (Introducere în noua poetică a prozei), Vasile Andru (Proză si modernitate), Mircea Nedelciu (Un nou personaj principal). Textele fac parte din revistele literare ale vremii, din anchete cu privire la noul val de scriitori și cu modificările care apar în literatura vremii. Termeni precum practică textuală, autenticitate, textualism, prozaism, angajare convențională, narațiune livrescă și culturală sunt redundante în majoritatea
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
În timp ce Tațian Asirianul și Teofil al Antiohiei se luptă în Răsărit cu credințele păgâne și ebraice, la o mie de mile spre vest, Irineu, episcopul Lyonului, se lupta cu probleme foarte diferite. Oponenții celui care este considerat punctul sau pionul principal al gândirii creștine pentru secolul al doilea<footnote André Benoît, Saint Irénée. Introduction à l'étude de sa théologie, Ed. du Cerf, Paris, 1960, p. 3. footnote>, erau inamicii din interior, învățătorii gnostici care pretindeau a conserva o tradiție esoterică
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
chiar un altul nou, la care Corneliu s-ar fi oferit să Îl ajute cu o poveste amuzantă În jurul unei comori aflate În grădina din spatele casei bunicilor regizorului. Cumva, personajul ăsta aveam să-l regăsesc În Metabolism, unde regizorul (personaj principal), nu vrea să termine un film prin care simte că nu are nimic de spus. Încă un film și-atât. Nimic despre el Însuși, nimic despre limbajul prin care ceva autentic poate ieși la iveală din poveste, povestea Însăși fiind
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Corneliu relația Între cei doi, pe care el o găsea chiar „romantică”, că am mai râs cum unul dintre spectatori confundase endoscopia cu coloscopia sau cum altul căuta să cronometreze toate secvențele bazându-se pe vorbăria (aș spune vrăjeala”) personajului principal din prima scenă, si că, tot prin aburii vinului alb de Panciu (care ar fi mers ma bine cu sifon - părerea mea), l-am mai auzit pe prietenul meu spunând că toți suntem spălați pe creier sau pe cap, nu
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
putea să le facă probleme mai tarziu". Cât despre californianul Harold Jaffe, Aiecart i-a publicat fragmente (însoțite de recenzii) din două volume: Paris 60 și Revoiutionary Brain. Volumul cel mai cunoscut e Jesus Coyote, un atac la adresa moralității instituționalizate. Principala preocupare a lui Jaffe e de a reda realitatea imediată, în texte-reportaj— un fel de poezii în proză—numite "docuficțiune". El sustrage esență realității privind-o prin prisma politicului. Jaffe nu-și cere scuze pentru modul frânc în care critica
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
păcatelor relevate în literatura filocalică ar fi următoarele: mila de sine, senzualitatea, dorul de a fi pe placul oamenilor și alipirea de cele pământești, acestea fiind și trăsăturile caracteristice ale unei inimi iubitoare de păcat și prin urmare și ațâțătorii principali ai păcatelor. III. Manifestarea și felurile păcatelor Când fac referire la manifestarea și felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cu nădejde să i Se arate, ținea sufletul său în iad și nu deznădăjduia, până când i S-a arătat viu, dându-i sfântului învierea sufletului, acest dar minunat de a simți continuu pe Hristos viu în el. În zilele noastre, principalul motiv pentru care păcatul nu este tratat cu tărie și fermitate este pentru că i se subestimează gravitatea în fața lui Dumnezeu, față de Dumnezeu, față de om însuși și aproapele său. Ca urmare a acestui fapt, păcatul duce la pierderea sensului existenței, o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și prietenii în Los Angeles. Intrând în viața lui Clay, cititorul este traspus într- un stil de viață îndoielnic. Este greu de definit ce este mai revoltător în carte: indiferența naratorului când îl dezbracă psihic și fizic pe personajul său principal sau nonșalanța cu care Ellis, autorul, scrie despre stilul de viață al adolescenților din „elita" socială a anilor 1980 din Los Angeles. Orașul este condus de clișee precum „puterea banului", de „lipsa de valori" și de o expunere socială până la
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
maestrul înaintează în vârstă, mai degrabă cu preludii decât cu uverturi (Nabucco, Forța destinului) în adevăratul sens al cuvântului - Traviata, Rigoletto, Bal mascat, Aida - cu o durata între 3 și 5 minute. Sunt practic pagini orchestrale care înlănțuie motivele muzicale principale ale lucrării, motive pe care cu bucuria cunoscătorului le vom identifica apoi pe parcursul derulării operei, în momentele cele mai dramatice. Observăm astfel, că aceste introduceri nu mai au forma tradițională, clasică, cu dezvoltare tematică, din bătrânele uverturi. La G. Verdi
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
momentele cele mai dramatice. Observăm astfel, că aceste introduceri nu mai au forma tradițională, clasică, cu dezvoltare tematică, din bătrânele uverturi. La G. Verdi, un exemplu edificator de preludiu este începutul operei Aida: Opera debutează cu cele două teme muzicale principale: tema Aidei (ex.1), plină de nostalgie și pasiune. Laitmotivul Aidei (tema dragostei ei pentru Radames) o însoțește aproape mereu de-a lungul operei, auzindu-se fie discret în orchestră la diferite instrumente, fie enunțată în mod direct. Tema preoților
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
preoților are rolul de a marcă stările conflictuale ale dramei, fiind dezvoltată în finalul actului al II-lea și apărând ultima oară în scena judecății lui Radames. Primele acorduri ale operei Rigoletto, enunță tema blestemului groaznic care va lovi personajul principal; în Traviata orchestra începe prin a intona motivul morții eroinei, în Don Carlos primele sonorități sunt încărcate de tristețe și de dramatismul unei poveștii sumbre. Este momentul să remarcăm din nou că libretul de operă romantică în secolul al XIX
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
adesea, la inițiativa unor firme farmaceutice, dornice să-și promoveze produsele, de data aceasta lucrurile s-au petrecut, cumva, invers. Medicii inițiatori au solicitat firme producătoare de medicamente și alimente, pentru a exemplifica tema. Am beneficiat de sprijinul firmelor: - Ewopharma - principalul sponsor al manifestării, importatoare a probioticului Protectis. Simpozionul a cuprins în prima parte expuneri teoretice: - Domnul conferențiar doctor Tudor Nicolaie, coordonatorul simpozionului a realizat introducerea, printr-o prezentare fascinantă, care a început și s-a încheiat, surprinzător, cu imagini cosmice
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
ornamentelor bogate și complexe, precum și a fluctuațiilor de înălțime ale sunetelor mobile. Se revine - sau se rămâne - într-o anume măsură la ideea notării muzicii sub forma unui aide mémoire, formulă întâlnită încă din Evul Mediu, când erau notate elementele principale ale unei piese, respectiv ritmul, modul și textul poetic. În acest fel, oralitatea își păstrează rolul său bine definit în transmiterea repertoriului de tip oriental.
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
matinală la nivelul centurilor membrelor și și gâtului. Manifestările clasice ale bolii cuprind manifestări sistemice -, malaise, subfebrilitate, scădere în greutate și depresie, și manifestări locale - durere și redoare la nivelul centurilor membrelor și gâtului. Durerea la nivelul centurilor este simptomul principal, iar umerii sunt principala regiune muscolosheletală afectată. Se însoțește de manifestări inflamatorii severe - VSH peste 100 mm la oră și creșterea PCR. Studiile artroscopice, US și RMN au arătat afectare sinovială la nivelul articulațiilor centurilor, dar și a burselor adiacente
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
membrelor și și gâtului. Manifestările clasice ale bolii cuprind manifestări sistemice -, malaise, subfebrilitate, scădere în greutate și depresie, și manifestări locale - durere și redoare la nivelul centurilor membrelor și gâtului. Durerea la nivelul centurilor este simptomul principal, iar umerii sunt principala regiune muscolosheletală afectată. Se însoțește de manifestări inflamatorii severe - VSH peste 100 mm la oră și creșterea PCR. Studiile artroscopice, US și RMN au arătat afectare sinovială la nivelul articulațiilor centurilor, dar și a burselor adiacente - subacromială, subdeltoidiană, trohanteriană, dar
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
manifestări sistemice : malaise, subfebrilitate, scădere în greutate și depresie, care pot reprezenta manifestările inițiale ale bolii și care pot să apară cu câteva luni înainte ca diagnosticul să fie stabilit. 2. manifestări locale - articulare: durerea la nivelul centurilor reprezintă simptomul principal și se poate manifesta ca prim simptom. Ea poate debuta brusc sau insidios. Durerea poate începe la nivelul unui șold sau umăr, dar în săptămâni devine bilaterală. Intensitatea durerii este maximă nocturn. Ea afectează calitatea vieții - bolnavul nu poate coborî
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
funcționat în tot secolul XVIII și cunoștea numai excepții precizate. Una din acestea este aceea a non-repetării, potrivit căreia nu este permisă repetarea notei superioare, deci dacă nota precedentă trilului anticipează appoggiatura superioară care inițiază trilul., acesta începe cu nota principală. Din aceeași cauză, în cazul anticipării notei principale, trilul începe obligatoriu cu nota superioară, cu o singură excepție: dacă prin începutul pe nota principală se constituie o formulă melodico-ritmică caracteristică. Ambele situații se regăsesc în exemplul următor. Trilurile din primele
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
excepții precizate. Una din acestea este aceea a non-repetării, potrivit căreia nu este permisă repetarea notei superioare, deci dacă nota precedentă trilului anticipează appoggiatura superioară care inițiază trilul., acesta începe cu nota principală. Din aceeași cauză, în cazul anticipării notei principale, trilul începe obligatoriu cu nota superioară, cu o singură excepție: dacă prin începutul pe nota principală se constituie o formulă melodico-ritmică caracteristică. Ambele situații se regăsesc în exemplul următor. Trilurile din primele 2 măsuri, în linie melodică descendentă, încep obligatoriu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
superioare, deci dacă nota precedentă trilului anticipează appoggiatura superioară care inițiază trilul., acesta începe cu nota principală. Din aceeași cauză, în cazul anticipării notei principale, trilul începe obligatoriu cu nota superioară, cu o singură excepție: dacă prin începutul pe nota principală se constituie o formulă melodico-ritmică caracteristică. Ambele situații se regăsesc în exemplul următor. Trilurile din primele 2 măsuri, în linie melodică descendentă, încep obligatoriu cu nota principală; pentru cele din următoarele două măsuri, interpretul poate decide dacă vor începe cu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
obligatoriu cu nota superioară, cu o singură excepție: dacă prin începutul pe nota principală se constituie o formulă melodico-ritmică caracteristică. Ambele situații se regăsesc în exemplul următor. Trilurile din primele 2 măsuri, în linie melodică descendentă, încep obligatoriu cu nota principală; pentru cele din următoarele două măsuri, interpretul poate decide dacă vor începe cu nota superioară (non-repetare) sau dacă prin repetarea notei principale va rezulta o formulă ritmică pregnantă, preferabilă în acest context. În secolul XIX, regula și-a pierdut valabilitatea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
se regăsesc în exemplul următor. Trilurile din primele 2 măsuri, în linie melodică descendentă, încep obligatoriu cu nota principală; pentru cele din următoarele două măsuri, interpretul poate decide dacă vor începe cu nota superioară (non-repetare) sau dacă prin repetarea notei principale va rezulta o formulă ritmică pregnantă, preferabilă în acest context. În secolul XIX, regula și-a pierdut valabilitatea, ornamentele începând toate, de obicei, cu nota principală, în parte sub influența artei vocale sau a unor practici instrumentale folclorice și, mai
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
poate decide dacă vor începe cu nota superioară (non-repetare) sau dacă prin repetarea notei principale va rezulta o formulă ritmică pregnantă, preferabilă în acest context. În secolul XIX, regula și-a pierdut valabilitatea, ornamentele începând toate, de obicei, cu nota principală, în parte sub influența artei vocale sau a unor practici instrumentale folclorice și, mai ales, datorită funcției armonice tot mai semnificative a notelor melodice. Interpretul se confruntă deseori cu problema necesității adăugării de ornamente, practică tradițională în Baroc și valabilă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
fiind o discuție departe de a fi încheiată - ci mai ales ca situare în contextul expresiv. Dinamica ornamentelor este o problemă mult mai generală. Ea se pune diferit, după cum acestea joacă un rol structural sau sunt doar accesorii ale liniei principale. Există ornamente scrise ca atare cu semne convenționale, dar se întâlnesc frecvent linii melodice din care formulele ornamentale compuse explicit fac parte integrantă. Studiul op. 25 nr. 2, în fa minor de Chopin constituie un exemplu caracteristic de melismatică organizată
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pedala pe nota reb din bas timp de 4 măsuri (măs. 30-33), Hans von Bülow scria: Indicația [...] produce dezavantajul de a face confuze vocile canonului; totuși, ca și în alte frecvente ocazii, ceea ce e secundar trebuie sacrificat (în favoarea) scopului principal, care este efectul sensibil al sonorității”<footnote Idem, pag 13. footnote>. Nici un autor serios și realmente informat nu gândește altfel. În Recitativul Sonatei op. 31 nr. 2 pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar, o
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ale tradiției paleocreștine) texte noi împreună cu melodia corespunzătoare. Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop logogeu) și a muzicii (trop melogen), primul gen autonom din istoria muzicii ce evadează din cadrul tradiției rigide. În timp ce în liturghia romană pivotul principal era psalmodia, în liturghia orientală era imnul. Psalmodia bizantină se distinge de cea apuseană printro melismatică mai ornamentală, mai bogată. În muzica religioasă bizantină au pătruns elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]