8,866 matches
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, sau Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2022, constatând constituționalitatea acestora, prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor invocate în prezenta cauză cu privire la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
nu a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 19. Referitor la critica privind încălcarea art. 124 din Constituție, prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, paragraful 39, Curtea a constatat că aceasta
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
o contestație bine documentată, mai ales în condițiile în care chestiunile juridice din speță prezintă un nivel ridicat de dificultate. ... 6. Se mai arată că stabilirea unui termen de contestație de numai 3 zile nu poate fi justificată nici prin prisma celerității procedurii, atât timp cât legiuitorul prevede că judecătorul-sindic poate acorda termene de judecată la fiecare 120 de zile. De altfel, termenul apare ca fiind insuficient și prin raportare la termenul de recurs, care este de 7 zile. ... 7. Nu
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
344 alin. (4), art. 345, art. 346 alin. (1) și art. 347 din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, la paragraful 27 s-a arătat că: Astfel, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea trage concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
în condițiile stabilite prin hotărârea prin care instanța dezleagă raportul juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale protejate prin norma de incriminare. Așadar, chestiunile de drept invocate pe calea celor două întrebări ce fac obiectul prezentei sesizări prin prisma dispozițiilor art. 250^2 din Codul de procedură penală în contextul procedurii de cameră preliminară nu sunt, pe de o parte, veritabile chestiuni de drept, iar, pe de altă parte, lămurirea acestora nu ar produce nicio consecință juridică asupra modului de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
român și, respectiv, principiul legalității, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare și art. 44 - Dreptul de proprietate privată. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai analizat constituționalitatea textelor de lege criticate, prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 805 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 18 martie 2019, și prin Decizia nr. 155 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]
-
doua privind informarea Guvernului și ale art. 138 alin. (5) privind stabilirea sursei de finanțare a cheltuielilor bugetare. ... (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 14. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018. ... 22. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, precum și ale art. 14 din Convenție, prin prisma art. 11 și 20 din Constituție, prin Decizia nr. 241 din 3 iunie 2020, paragraful 22, Curtea, reiterând jurisprudența sa referitoare la principiul egalității în drepturi (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, sau Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2022, constatând constituționalitatea acestora prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor invocate în prezenta cauză cu privire la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată
DECIZIA nr. 451 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263080]
-
nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în
DECIZIA nr. 451 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263080]
-
a consiliului local să se determine cota efectivă a impozitului/taxei pe clădiri, fără a se oferi minime criterii obiective în stabilirea acestei cote și în aplicarea acestei prevederi legale, singurul reper fiind valoarea clădirii. Or, analizând aceste prevederi legale prin prisma dispozițiilor constituționale mai sus amintite și a jurisprudenței instanței de contencios constituțional, se reține că, de fapt, prin textul criticat pentru neconstituționalitate se face trimitere la un act normativ infralegal care să determine un aspect nereglementat în mod expres în
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
o atare ipoteză, demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz. Prin prisma condiționalității cumulative enunțate, rămâne la aprecierea Curții Constituționale aplicarea în cadrul controlului de constituționalitate a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăși a unor întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene. O atare
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
o atare ipoteză, demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament ori Guvern, după caz. Prin prisma condiționalității cumulative enunțate, rămâne la aprecierea Curții Constituționale aplicarea, în cadrul controlului de constituționalitate, a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăși a unor întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene. O atare
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
cazuri legată de asigurarea unor exigențe de calitate. Îndeplinirea acestora poate fi benefică conceptului nZEB în general. 11. SPECIFICAȚII (CANTITATIVE ȘI CALITATIVE) Finanțarea este o modalitate calitativă de sprijinire a implementării conceptului nZEB. Dacă se încearcă evaluarea conceptului nZEB prin prisma finanțării obținute, poate fi folosit următorul criteriu; Scăzut: finanțare dintr-o singură sursă ; Mediu: finanțare din cel puțin 2 surse diferite; Ridicat: finanțare din cel puțin 3 surse diferite . 6. DIFICULTATE Diversitatea mare a schemelor și a măsurilor de finanțare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261473]
-
indicat pe pagina de internet a Ministerului Sănătății, plângerea prealabilă prin care a cerut revocarea sau modificarea parțială a ordinului contestat, dar nu a primit niciun răspuns la această plângere. În ceea ce privește calitatea procesuală, aceasta este justificată prin prisma dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, art. 35 din Constituția României, art. 5 din OUG nr. 195/2005. Arată reclamanta că, din dispozițiile art. 5 lit. d din OUG nr. 195/2005, așa cum au fost interpretate și de Curtea de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 138 din 22 octombrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/263843]
-
depozit de deșeuri, contrar regulii imperative impuse de pct. 1.1.2.1.2 din anexa nr. 2 la HG nr. 349/2005. ... Pârâtul Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate ca nefondate (filele 57-60 dosar). Examinând cererea, prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea constată următoarele: Curtea constată, în acord cu cele susținute de către reclamantă, că sunt relevante în soluționarea litigiului dispozițiile art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 138 din 22 octombrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/263843]
-
se pot modifica dispoziții ale legii numai în măsura în care se admite cererea de reexaminare. ... 14. În cauza de față, legiuitorul, în procedura reexaminării, ar fi trebuit să se pronunțe numai cu privire la oportunitatea soluției legislative inițiale, prin prisma impactului bugetar, iar nu să extindă obiectul de reglementare al legii, prin prisma categoriilor de sume și, implicit, a categoriilor de bugete, cu consecința majorării impactului bugetar. Dispozițiile modificate nu se aflau într-un mod indisolubil legate de aspectele criticate
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
cererea de reexaminare. ... 14. În cauza de față, legiuitorul, în procedura reexaminării, ar fi trebuit să se pronunțe numai cu privire la oportunitatea soluției legislative inițiale, prin prisma impactului bugetar, iar nu să extindă obiectul de reglementare al legii, prin prisma categoriilor de sume și, implicit, a categoriilor de bugete, cu consecința majorării impactului bugetar. Dispozițiile modificate nu se aflau într-un mod indisolubil legate de aspectele criticate în cererea de reexaminare, aceasta vizând lipsa corelării cu alte acte normative referitoare
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
supuși unor proceduri disciplinare în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, de a interveni, se consideră că rolul asociațiilor profesionale ale magistraților de a apăra și promova drepturile magistraților, în raport cu autoritățile implicate, trebuie evaluat, în plan procesual, prin prisma regulilor stabilite în acest text de lege. Legea criticată, prin art. 29 alin. (4), permite prezența asociațiilor în fața instanței disciplinare, acordându-le posibilitatea de a exprima, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
numai legii, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Curții Constituționale și efectele deciziilor instanței de control constituțional. ... 6. Judecătoria Sibiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că autorul excepției critică, prin prisma invocării unei excepții de neconstituționalitate, dispozițiile deciziei instanței supreme în care se definește noțiunea de proces penal, utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. De asemenea, reține că folosirea
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. ... ... VIII. Opinia judecătorilor-raportori 48. Judecătorii-raportori au apreciat că recursul în interesul legii nu este admisibil, nefiind îndeplinite condițiile regularității învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă. ... ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție ... Asupra admisibilității recursului în interesul legii 49. Prioritar unei analize de fond a problemei de drept supuse dezbaterii, se impune verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, ar fi primit o dezlegare diferită în practica instanțelor judecătorești din țară, sens în care au fost anexate hotărâri judecătorești definitive. ... 54. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispozițiilor legale incidente, se constată că sunt îndeplinite atât cerința privind titularul sesizării, cât și cea vizând soluționarea diferită, prin hotărâri judecătorești definitive, a problemei referitoare la interpretarea prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 55. Însă, scopul
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
deciziilor obligatorii sus-evocate, însă acest aspect nu justifică prin sine însuși intervenția instanței supreme cu o nouă asemenea decizie. ... 63. Aceasta cu atât mai mult cu cât perpetuarea divergențelor de jurisprudență a fost explicată de către titularul sesizării și prin prisma faptului că ultima hotărâre pronunțată în această materie de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021, deși a părut a contura preferința pentru una dintre opiniile
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
1) și (4) care consacră efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 33. Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, admisibilitatea acesteia se analizează prin prisma obiectului și al titularilor dreptului de sesizare. Astfel, pentru a fi admisibilă, sesizarea trebuie să aibă ca obiect o hotărâre parlamentară - adoptată de Senat, de Camera Deputaților sau de cele două Camere ale Parlamentului întrunite în ședință comună -, cu excepția
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 10 mai 2021, paragraful 18, instanța de control constituțional a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, paragrafele 60 și 61, sau Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovšek
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]