2,086 matches
-
alții se simt singuri. Μ Este cunoscută printre psihoterapeuți următoarea butadă, făcută de un pacient mai sensibil decât alții: „Domnule doctor, mi-ați putea da un medicament care să mă facă nesimțitor față de ipocriziile celor din jur?”. Comentariul este de prisos, deoarece se știe că nu este leac pentru cel care nu se poate abține să resimtă În sufletul său rușinea faptei altuia mai mult decât acesta este capabil să o resimtă. Μ Cea mai cumplită neputință este aceea a vârstei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe frunte, asemănătoare celor produse de o coroană de spini; vânătăi pe trup, identice celor produse de bătăile cu varga etc. De asemenea, sunt relatări despre oameni al căror trup, În cursul extazului, devine inert, insensibil, astfel că e de prisos să-l Înțepi, să-l supui unor șocuri electrice puternice etc. pentru că el nu reacționează. Explicația este pusă, de obicei, pe seama unei puteri deosebite a imaginației persoanelor În cauză, cărora aceasta le oferă posibilitatea de a realiza reprezentări Într-atât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
observa creșterea frecvenței stilului autoritar și scăderea cu mai mult de 50% a frecvenței pentru stilul participativ, ceea ce este explicabil pentru instituția militară, unde prioritară este atingerea obiectivelor prin îndeplinirea ordinelor. Atunci când militarii conștientizează acest lucru, autoritatea exacerbată este de prisos, afectând valoarea climatului psihosocial și a coeziunii de grup. Într-o cercetare anterioară, am obținut pentru grupul din care face parte și eșantionul studiat valori ale climatului psihosocial și ale coeziunii ridicate, aspecte care explică performanțele deosebite obținute de această
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
premiu la un concurs al ziarului „Dimineața”. În ultimii ei ani de viață se îndeletnicește cu stilizarea unor traduceri din rusă (Serile în sat la Dikanka de N.V. Gogol, O poveste obișnuită de I.A. Goncearov, Jurnalul unui om de prisos și Desțelenire de I.S. Turgheniev) și din cehă (Oameni la răscruce și Jocul cu focul de Marie Pujmanová). Lumea și timbrul care definesc proza scrisă de M. tind către arta dificilă a miniaturii, exersată îndelung Într-o suită de crochiuri
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
sat la Dikanka, București, 1948; I.A. Goncearov, O poveste obișnuită, București, 1951 (în colaborare cu Tatiana Berindei); Merele de aur. Culegere de basme ale popoarelor URSS, București, 1951 (în colaborare cu Tatiana Berindei); I.S. Turgheniev, Jurnalul unui om de prisos, București, 1952 (în colaborare cu Ada Steinberg), Opere, IV, București, 1955 (în colaborare cu Marina Arnoldov); Marie Pujmanová, Oameni la răscruce, București, 1957 (în colaborare cu Mihai Pop și Marcel Gafton), Jocul cu focul, București, 1957 (în colaborare cu Mihai
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
cu mai bine de treizeci de ani în urmă”. Discontinuitățile din viața psihică, descoperire a romanului modern, fac din Emil Codrescu un personaj de excepție, motiv pentru care s-a vorbit de proustianismul scrierii. Eroul percepe totul în nuanțe infinitezimale, prisosul de sensibilitate se convertește la el în exces de interpretare. În ciuda titlului, Adela, eroina romanului, stă în dependența complicatului ei prieten, protagonistul incontestabil. Cu toate că în ipostaza de critic I. punea accentul valoric pe creație, Adela este un roman de analiză
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
de o lună va putea dezarma pe opozanții uniunii personale, iar Regina speră că va putea vrăji pe diplomații Antantei cu rafinăria ei femeiască și cu grațiile femeilor frumoase din Budapesta, câștigându-i planului ei favorit...“102. Comentariile par de prisos. În martie 1922, rapoarte ale diplomaților străini consemnează o vizită a lui Anton Mocsonyi (Mocioni) la Budapesta, unde ar fi discutat cu Bethlen despre posibilitatea ca prințul Nicolae să acceadă la tronul ungar 103. Alte zvonuri „complementare“ indicau faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un fel, trezire la Dasein): Înspre semnificații și identități, toate legate, așa cum fiecare mișcare a interpretării, a conceptului, a ființării, e de himen. Poți găsi iubirea divină (vezi Cele patru mărturii ale prințului MÎșkin) prin iubirea trupească, dar numai prin prisosul acelui talita kumi: când degetele ating pielea umedă se naște viață, ca un abur ce iese În ființă. Iată aura de care vorbesc. Vă puteți Închipui izbirea a două concepte producând același efect? Pentru că În afară de Lege s-a arătat adevărul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
două lucruri: el e o răscumpărare a așteptării și Încă o promisiune a Împlinirii. În fiecare noapte, fără s-o știu, am așteptat apariția calului În grădină. Calul alb de pe colină pe care, văzându-l, sufletul s-a umplut de prisos și de mirare și bucurie. Va veni? Stau În fața urmelor din pământul umed, cum urmez cu linia unghiei pielea iubitei pe care o voi iubi „aidoma/Îmbrățișării bărbatului cu femeia sa”. A venit, dar acesta nu e, firește, punctul final
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sentința de a fi cal. Câine mi-ai fost, și cal, și nevastă. Alergarea. Alergarea ca alergare, vederea ca vedere. Rana iubirii: absența himenului. Iubirea dincolo de eu, de euri: sfâșierea himenului e posesie, nu iubire, e dar, dar nu din prisos. Absența himenului dă prisos. Ce se dă, ce se ia? Totul e simplu, atât de simplu, Încât devine de neînțeles. Himenul vine din afară și chiar din afara lui Însuși. Și apoi: „odată venit/nu se mai știe cine-a venit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cal. Câine mi-ai fost, și cal, și nevastă. Alergarea. Alergarea ca alergare, vederea ca vedere. Rana iubirii: absența himenului. Iubirea dincolo de eu, de euri: sfâșierea himenului e posesie, nu iubire, e dar, dar nu din prisos. Absența himenului dă prisos. Ce se dă, ce se ia? Totul e simplu, atât de simplu, Încât devine de neînțeles. Himenul vine din afară și chiar din afara lui Însuși. Și apoi: „odată venit/nu se mai știe cine-a venit/și cine Într-adevăr
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
bucuria câștigării libertății fără a se face racordul la trecut. Mă refer la trecutul care a precedat comunismul. Cred că era important și, În acest sens, consider binevenite toate acțiunile recuperatoare. Nu cred că Înseamnă o Încărcare cu bagaje de prisos. Îmi pare rău că, probabil, v-am dezamăgit, pentru că perspectiva mea de abordare este foarte diferită față de ceea ca s-a spus până acum. Este reacția mea de lectură... Andrada Fătu-Tutoveanu: Doar două vorbe, dacă Îmi permiteți o reacție foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și al grupului de la „Albatros”, apar conturate încă din „caietul de adolescent” alcătuit din versuri scrise îndeosebi în 1939 și 1940. Predomină, ca o supratemă, starea de oboseală existențială, de inutilitate a oricărui gest („de la o vreme toate sunt de prisos, nimeni nu se mai întreabă: cine? / ci «cum» mai poate fi mai frumos”), sentimentul declinului general. Declin al rostirii poetice inclusiv (un poem se intitulează simptomatic Amurg literar) și încercare de revigorare a poeticității printr-o turnură anticalofilă, care - încă
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
comentate în câteva cazuri cu ostilitate explicită, autorului reproșându-i-se „brutalitățile senzuale”, „decadentismul modern”, „nota morbidă”, „indiferentismul estetic”, „nihilismul formei” și chiar „denigrarea neamului” prin zugrăvirea procesului de dezumanizare la care este supus luptătorul din tranșee, dramaturgia - Omul de prisos (1921), Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-a mers până la unele exagerări comice în efortul de a-l plasa pe L. printre reprezentanții emblematici ai dramaturgiei românești; un
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
individul cu aspirații înalte, vizând atingerea absolutului, și societatea preocupată doar de interese mărunte și imediate oferind substanța pledoariei dramatice. Personajele centrale ale pieselor sunt revoltați revendicându-și dreptul la o existență dacă nu desăvârșită, cel puțin corectă. Omul de prisos și Creditorii abordează această problematică din unghiul comentariului moral, în Șacalii primează demonstrația psihologică, iar în Turmele subiectul este dezvoltat cu apel preponderent la instrumentarul sociologicului. Cu o singură excepție, cea a lui Sever, protagonistul din Turmele, celelalte personaje sfârșesc
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
moral, în Șacalii primează demonstrația psihologică, iar în Turmele subiectul este dezvoltat cu apel preponderent la instrumentarul sociologicului. Cu o singură excepție, cea a lui Sever, protagonistul din Turmele, celelalte personaje sfârșesc prin a fi învinse. Andrei, din Omul de prisos, revenit de pe front, nu se mai poate integra familiei sale, contaminată grav de amoralitatea instalată în climatul de nesiguranță și de libertinaj al războiului. Stroe, din Creditorii, vizionar și idealist iremediabil în relațiile cu o lume dominată de compromis și
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
de o logică densă, calitate care nu se regăsește întotdeauna și în cazul personajelor secundare, insuficient urmărite. SCRIERI: Reflex de suflet, Craiova, 1915; Primitive, Craiova, 1916; Golgota. Icoane și momente din război. 1916-1918, Craiova, 1918; Păcate, Craiova, 1918; Omul de prisos, București, 1921; Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele, București, 1922. Repere bibliografice: Rodion [A. Steuerman], „Reflex de suflet”, „Opinia”, 1915, 2557; Tudor Vianu, „Golgota”, L, 1918, 8; Rodion [A. Steuerman], „Golgota”, „Opinia”, 1918, 3425; A. H. [Alfred Hefter], „Șacalii”, „Lumea”, 1921, 704
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
Șacalii, Turmele, București, 1922. Repere bibliografice: Rodion [A. Steuerman], „Reflex de suflet”, „Opinia”, 1915, 2557; Tudor Vianu, „Golgota”, L, 1918, 8; Rodion [A. Steuerman], „Golgota”, „Opinia”, 1918, 3425; A. H. [Alfred Hefter], „Șacalii”, „Lumea”, 1921, 704; I. Ludo, „Omul de prisos”, „Mântuirea”, 1921, 692; Lovinescu, Scrieri, IV, 498-500, VI, 121; Carol Drimer, Viața și opera lui B. Luca, „Pe drum” (Piatra Neamț), 1927, 3-4; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], A murit B. Luca, DMN, 1931, 8733; Podoleanu, 60 scriitori, 175-178; G. Păun, „Creditorii
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
Sfârșitul poate surveni din mai multe cauze: suporterii și-au pierdut motivația, mișcarea poate să fie scoasă în afara legii, liderii ei sunt incluși în structurile puterii, mișcarea se poate să-și fi atins scopurile fundamentale și să devină astfel de prisos. Examinând critic macroteoriile (a resurselor intelectuale, structuralist-funcționalistă, raționalistă, fenomenologică, culturalistă, a relaționării persuasive), ca și modelele generale, cum a fost și cel prezentat mai sus, trei reputați specialiști americani în problemă, D. McAdam, S. Tarrow și Ch. Tilly (2001), consideră
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iar soluția sună astfel: „Trebuie să plecăm în lume să propagăm sinuciderea”, pentru ca, odată omenirea distrusă, pământul „să creeze a doua oară pe om”, dar altfel, „sănătos la trup și minte.” E în Sbilț o variantă românească a „omului de prisos” din proza rusească, într-o ultimă etapă a involuției lui. Deprins a-și crea dificultăți spre a le birui, S. fixează cadrul altei „comedii tragice”, Dezertorul (1919), de asemenea remarcabilă, într-o mahala a Bucureștilor, probabil spre a dovedi că
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
și icoane din trecut”, „profiluri” și „fantezii” bucureștene, „figuri dispărute”, iată tot atâtea mărturii - împrăștiate în publicațiile vremii - ale unui observator ce se menține într-o cuviincioasă discreție, privilegiind în schimb vedetele decupate în medalion (ciclul Amintirile unui om de prisos). O seamă de suveniruri, proiectate în ambianța cafenelei literare de odinioară (Fialkovski, Capșa, Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
cercetarea evoluției artei începând din comuna primitivă, analizând pe rând „arta simbolică” (a popoarelor orientale), „arta imitativă și ideală creatoare” (a Antichității greco-latine), arta religioasă (a Evului Mediu), arta romantică, arta naturalistă. Concluzia sa este că arta a rezultat din prisosul energiei umane și ar fi „un joc neinteresat” al facultăților sufletești. Rezultat al muncii artistului, opera conține în sine frumosul, care se distinge prin ordine, proporție, armonie și seninătate - ideal în numele căruia L. a dezavuat naturalismul. Bazată în întregime pe psihologie
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
și degradarea lentă. Locul unde nu s-a întâmplat nimic, cu personaje ceva mai numeroase și recuperând o tipologie socială și psihologică aparte, realizează sinteza literaturii sadoveniene de inspirație provincială. În centrul romanului stă o ipostază moldovenească a „oamenilor de prisos” din literatura rusă (Turgheniev, Cehov), un boier care, ca să își omoare plictiseala, se apucă să o formeze intelectual pe o tânără fată de extracție modestă. Repetă astfel experiența lui Pygmalion, dar e prea laș pentru a ține piept prejudecăților și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
aruncat doi bani, adică un codrant. 43. Și chemând la Sine pe ucenicii Săi, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă că această văduvă săracă a aruncat în cutia darurilor mai mult decât toți ceilalți. 44. Pentru că toți au aruncat din prisosul lor, pe când ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, toată avuția sa.” Luca 21, 1-4): „1. Și privind a văzut pe cei bogați, aruncând darurile lor în cutia darurilor (din templu), 2. Și a văzut și pe o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în cutia darurilor (din templu), 2. Și a văzut și pe o văduvă săracă aruncând acolo doi bani. 3. Și a zis: Adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toți. 4. Căci toți aceștia din prisosul lor au aruncat la daruri, însă din sărăcia ei a aruncat tot ce avea pentru viață.” Văduvele primeau ajutoare, chiar dacă nu vorbeau limba aramaică 45 („în zilele acelea, înmulțindu-se ucenicii, eleniștii [Iudei] murmurau împotriva Evreilor, pentru că văduvele erau trecute
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]