1,069 matches
-
anul 1990. Perioada 1990-1997 se caracterizează printr-o scădere a producției în România dar încet și sigur și la producția a ajuns la mai puțin de jumatate față de capacitatea fabricii. Între 1997-2000 Rafinăria funcționează parțial, iar în anul 2000 este privatizată. În anul 2003 rafinăria intră în faliment și este închisă. În 1999, Corneliu Iacobov, prin firma "Imperial Oil SA", a cumpărat 70 % din acțiunile rafinăriei Dărmănești. În decembrie 2003, rafinăria a intrat în faliment. În mai 2007, rafinăria a fost
Rafinăria Dărmănești () [Corola-website/Science/318541_a_319870]
-
cele două tipuri de putere devine periculoasă și prin faptul că este în esența sa anti-piață și consumator, dar și pentru că are tendința să se autoconserve. Din acest motiv, în România, o bună parte din proprietatea de stat nu este privatizată. Cei care se succed la putere trebuie să aibă ce fura în continuare. În același timp, firmele din această zonă înregistrează an de an pierderi uriașe, pierderi care sun trecute la datoria publică. Ceea ce fură oligarhul trebuie să plătească toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
reducerea importanței activităților comerciale și de investiții derulate de bănci, creșterea atenției acordate băncilor de retail și Îndreptarea atenției către modelul băncii universale. Se estimează, de asemenea, restructurarea pieței ipotecare secundare (Fannie and Freddie vor fi reduse ca dimensiuni și privatizate) și concentrarea crescândă a câtorva mega-bănci care va conduce la o supraveghere mult mai strictă din motive ce țin de riscul sistemic. Se așteaptă, de asemenea, ca cei câțiva intermediari financiari nonbancari, Împrumutătorii ipotecari, companiile financiare, instituțiile de leasing și
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
2001, în perioada 1989 2000, procentul caselor deținute în proprietate privată crescuse de la 67% la 95%. Această creștere s-a datorat trecerii multor locuințe din proprietatea statului în proprietate privată. Procesul a fost numit „privatizare”. Erau două categorii de locuințe privatizate. Pe de o parte cele naționalizate, iar pe de altă parte cele construite cu fonduri de la bugetul de stat. Pentru cele din a doua categorie, decizia de vânzare a lor către cei care le ocupau în calitate de chiriași nu a suscitat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Ideea este originară în ideologia liberală și neoliberală asupra economiei, care este tradusă și în sloganul impus mediatic că „statul este un prost gospodar” și, în consecință, pentru a se ajunge la eficiență, progres și management performant, unitățile economice trebuie privatizate. În accepția oficială, pentru un guvern, privatizarea este o sursă de venit la buget, operația fiind în realitate o metodă de schimbare a proprietarului în scopul eficientizării rezultatelor economice și creării de noi locuri de muncă. Efectele privatizării asupra economiilor
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
se oferă prețuri reduse de achiziție, mult sub media pieței, iar statul vulnerabil este tentat să le accepte, împins de nevoia de bani, fără a ține seama de considerente strategice, fără a avea stabilită lista unităților economice care nu trebuie privatizate. Această constatare este relevantă mai ales în conjunctura actuală în care rolul statului este reconsiderat, el fiind solicitat în salvarea din ultima criză financiară, situație în care mecanismele de reglare a pieței au trecut pe plan secund.<footnote Coșea, M.
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Centrul de Inginerie Renault-Tehnologie, Universitatea Politehnică București și Universitățile din Pitești, Iași, Galați derulează un proiect de colaborare. De asemenea, la Iași, Parcul Științific „Tehnopolis” are o colaborare cu Universitatea din Iași. Asemenea practici pot fi extinse și la companii privatizate (petrol, gaze, metalurgie, ciment etc.), la care vor contribui cu propriul potențial de cercetare-dezvoltare. Poate fi adăugată și propunerea ca sectorul învățământ, de toate gradele, să fie reformat, adus la nivelul european modern, etapă necesară pentru asigurarea accesului pe piața
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
va constitui o realitate de netăgăduit, iar individul și grupurile ar putea evolua spre o formă nouă de manifestare comunicațională și identitară, caracterizată de tendințe de repersonalizare într-un univers aparent amorf, indistinct, într-o societate "constructurată", condusă de state "privatizate", de state-gestionar, în locul statelor-tutore tradiționale. Toate aceste schimbări structurale reprezintă elemente constitutive ale procesului de tranzit de la societatea postmodernă la cea izomodernă, adică, potrivit ipotezei formulate la început, la "cea de-a patra hipnoză". Elementele recursive provenite din premodernitate și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
industria țițeiului și 3 din industria autovehiculelor. Între primele 100 de corporații, 11 sunt din industria autovehiculelor, 10 din industria țițeiului și 9 din industria de echipamente electrice și electronice. Este remarcabilă, de asemenea, ascensiunea CTN-urilor din servicii recent privatizate, precum telecomunicații, utilități și servicii poștale - care împreună reprezintă aproape 20% din topul primelor 100 de corporații transnaționale. Tabelul 1.1 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după volumul activelor în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) UNCTAD calculează un indice
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
arealul OSCE. (Radio România Actualități, 30.X.2001) Analiștii din domeniu oferă și câteva exemple: manifestările extremiste și luptele interetnice din arealul ex-URSS și al fostei Iugoslavii. ("Cotidianul", 13.II.2006) Bunurile sunt lăsate într-un areal (sic!) din întreprinderea privatizată și trebuie și ele concesionate cuiva pentru a nu fi furate. (Radio România Actualități, 5.II.2001). 2.2.4. Tic verbal Noi aplicăm acum acea procedură de prenotificare, adică traducerea și așezarea într-o anumită matrice a întregii legislații
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
produse, și două baruri. Din acest punct de vedere, oferta în sat este pe măsura cererii, așa cum afirmă unul dintre întreprinzătorii satului (caseta 1). Există, pe de-o parte, magazinul și barul care aparține fostei cooperative de consum AGROCOOP, acum privatizate, dar rămase în aceeași stare de nemodernizare ca și înainte. Pe de altă parte, inițiativa unui sătean care include un magazin și un bar în Ațintiș. Lichiditățile oamenilor pentru a cumpăra de la magazin sunt reduse, astfel că se cumpără produse
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
informațiile furnizate de către localnici și autoritățile satului indică o relativă diversitate a angajatorilor (tabelul 4). Tabelul 4. Salariații din Ațintiș, în funcție de angajator primărie și poliție (secretara, femeia de serviciu, primarul, casierul, șeful de post etc.) 18 poștă 1 Cooperativă 1 Privatizați (magazine și baruri) 7 Gaz (distribuție gaze) 4 Colectarea laptelui (Danone și Albalact) 2 Fabrica de zahăr 2 Operator-însămânțător (bovine) 1 Atelier tâmplărie - persoană fizică autorizată 1 Punct de distribuție de gaze - 10 salariați care locuiesc în sat și fac
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
redusă. Există și câteva case cu etaj, mai mari și mai îngrijite, care pot fi considerate vile, aparținând fie unor oameni plecați de mai multă vreme în străinătate care au trimis bani familiei pentru a li se construi casa, fie „privatizaților” care sunt percepuți ca fiind singurii oameni mai bogați din sat. Prețurile din magazine sunt mari, la nivelul celor dintr-un cartier bun din București, iar oferta de mărfuri este restrânsă și eterogenă. Există băuturi și țigări scumpe care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt mari, la nivelul celor dintr-un cartier bun din București, iar oferta de mărfuri este restrânsă și eterogenă. Există băuturi și țigări scumpe care sunt consumate, după părerea unora dintre cei intervievați, cu ostentație de unii îmbogățiți, fie ei privatizați, fie hoți de benzină dovediți sau nu. Cu ostentație sau nu, mărfurile scumpe se vând, asta însemnând că există bani pentru ele. Pe de altă parte, faptul că oamenii cumpără lucruri de strictă necesitate la prețuri cu 20-25% mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
s-au îndeletnicit cu asemenea practici este recunoscut de oameni, într-un mod mai mult sau mai puțin voalat. Uneori sunt identificate în mod specific anumite persoane, bănuite că s-ar fi îmbogățit din asemenea practici, ulterior devenind așa numiți „privatizați ai satului”, cu activități de tip antreprenorial. Alteori, sătenii declară că majoritatea tomșenenilor au furat combustibil, activitatea fiind percepută însă ca oarecum normală în contextul dat. Adevărații infractori sunt considerați doar „cei care au furat cu cisterna, și nu amărâții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
structura proprietății pământurilor și a destinației utilizării acestora, aspecte legate de politica în domeniul agricol, numărul de ferme, informații de piață, etc. UE a solicitat informații referitoare la stadiul privatizării și a reamintit că drepturile speciale ale statului în companiile privatizate sunt permise strict în conformitate cu prevederile relevante ale Tratatului CE. UE a atras atenția asupra necesității existenței unui sistem de plăți eficient, ale cărui progrese vor fi monitorizate constant. România era invitată să furnizeze informații suplimentare privind calendarul de implementare a
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
politică industrială, Uniunea Europeană recomanda: ==> îmbunătățirea mediului de afaceri și stimularea investițiilor interne și străine, prin îmbunătățirea cadrului legal de impozitare, administrativ și de reglementare, inclusiv respectarea cu strictețe a contractelor și procedurilor de licențiere; ==> continuarea procesului de privatizare, astfel încât companiile privatizate să poată fi restructurate și dezvoltate; ==> restructurarea și privatizarea sectorului siderurgic, în conformitate cu principiile și obiectivele politicii industriale ale UE, în mod special privind regulile referitoare la ajutorul de stat; ==> îmbunătățirea capacității și structurilor administrative, cu mult înainte de aderare; ==> obținerea de
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ar avea statul responsabilitate pentru calitate și echitate în educație. Chiar dacă analizele Băncii Mondiale afirmă că școlile private sunt mai rentabile de cât cele publice, dovezile pe care se sprijină aceste afirmații sunt controversate și variază în funcție de tipul de învățământ privatizat și de caracteristicile elevilor și comunității care subvenționează școala. O serie de exemple, în special experiențe sud-americane (Chile, Columbia, Argentina, Mexic) nu confirmă ideea atât de răspândită că întrecerea între public și privat conduce la ameliorarea randamentului școlilor publice. Efectul
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Chestiunea e că nici administrația, nici deconcentratele, nici primăriile nu pot intreprinde ceva până nu le "vine bugetul". De unde se vede că dacă buget nu e, mișcarea banului nu e, speranțele... "nu e". Dacă economia și serviciile ar fi preponderent privatizate altfel s-ar roti pacostea care strică destine, vise, inimi, vieți și... instituții, "ochiul dracului"!!! Grav e că cei care au adunat mari datorii, au fost refuzați de bănci (și aici... străinii dictează !) unde guvernatorul Isărescu gestionează indirect criza, adică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a fost distribuită unor proprietari privați, indivizi sau instituții, români sau străini. Iar decizia cu privire la acțiunea economică a fost deplasată, de la administrația centrală, fie la nivelul administrațiilor locale și al managementului instituțiilor de stat, fie către proprietarii privați ai capitalului privatizat. În momentul semnării Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, statul român mai controla direct doar o mică parte din avuția națională, iar prevederile tratatului impuneau restrângerea în și mai mare măsură a acestei părți. Desigur, ca orice stat modern, statul român
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socialiste în poziția de elită managerială capitalistă nu a fost însoțită de un transfer de proprietate semnificativ. În 1993, adică aproape imediat după prăbușirea comunismului, în cele trei țări studiate, forma dominantă de proprietatea era cea publică, iar în sectorul privatizat, pentru firmele cu mai mult de 100 de angajați, pachete de peste 10% din acțiuni aparțineau în proporție de 4 ori mai mare capitalului străin, decât managerilor autohtoni. Mai mult, pachetele majoritare (50-100% din acțiuni) la firme de această mărime erau
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
partidelor istorice („Problema restituirii proprietăților de stat originare în naționalizări” și „Problema proprietății asupra pământului”), una se datora istoriei de până atunci a economiei tranziției („Problema datoriilor acumulate”), iar una se datora programului social („Protejarea forței de muncă în societățile privatizate”) (Negrescu, 1999, pp. 558-570). Partidele istorice au avut nevoie de mai bine de jumătate de deceniu pentru a crește suficient de mult ca să poată prelua guvernarea și de încă trei-patru ani pentru a-și epuiza programul politic și, prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
căruia erau net avantajați. Adică puteau conta pe faptul că erau singurii în măsură să se relaționeze cu populația, mai ales în privința unor achiziții semilegale de hârtii de valoare, că dispuneau deja sau puteau construi relații speciale cu managementul întreprinderilor privatizate și că, la nevoie, puteau utiliza mijloace mai puțin ortodoxe în colectarea acelor hârtii de valoare de care avea nevoie capitalul străin. În ceea ce privește atitudinea față de capitalul străin, merită subliniat faptul că ea nu a fost, de regulă, una de cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Deoarece, după 1989, mai multe țări au declanșat tranziții postcomuniste, iar politicienii și capitalul străin doreau să le diferențieze pe bază de comparații, s-au construit și utilizat sisteme de indicatori ai privatizării care luau în considerare numărul de întreprinderi privatizate, valoarea activelor deținute de sectorul privat, ponderea producției sectorului privat în PIB etc. Toți acești indicatori tind să prezinte privatizarea ca pe un proces omogen care s-a desfășurat într-o societate omogenă, dar nu așa stau lucrurile cu societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
după privatizarea acestora. După reforma agrară din 1991, în următorii zece ani au avut loc mai multe reforme agrare complementare, axate în general pe ideea reconstituirii proprietății agrare dinaintea naționalizărilor impuse de regimul comunist. IAS-urile au fost de asemenea privatizate, o parte din terenurile acestora fiind împărțite foștilor proprietari. Același lucru s-a întâmplat cu pădurile și alte tipuri de terenuri, altele decât teren agricol, care au fost naționalizate de regimul comunist. În parte, aceste retrocedări de terenuri și refaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]