3,106 matches
-
secțiune a lucrării urmăresc, în fapt, să atragă atenția asupra subtilelor interferențe și infiltrări între componentele rețelei „real-imaginar-posibil-virtual”, conducându-ne spre concluzia că - din perspectiva timpului - anumite dihotomii își trădează caracterul tautologic, iar realul și poeticul - privite dintr-un unghi privilegiat de vedere - își revelează caracterul interșanjabil. Astfel, investigarea „arheologică” a conceptului de mimesis ne-a condus la concluzia că, încă din cultura Antichității grecești, crucială devine fuziunea (în aristotelism, de pildă) a două viziuni: cea socratică și cea rituală. Că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
profesoare și cercetătoare (indiferent de studiile lor) și acced greu la poziții universitare influente. P. Bourdieuxe "„Bourdieu,Pierre" (1988) remarca acest aspect: dezavantajul pe care îl au femeile într-un mediu dominant masculinxe "„masculin", dar și faptul că ele sunt privilegiate în sensul capitalului cultural. Mediul academic este neprietenos și prin tipul său de organizare masculinăxe "„masculin": ierarhică, autoritară, excesiv competițional sau, în cazul nostru, excesiv supus legăturilor de autoritate dintre bărbați. Feminismul academicxe "„feminism academic" reprezintă o provocare la adresa unor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
definirea lor ca femei este preponderent legată de reproducerexe "„reproducere" și sex, femeile pot fi tratate ca obiect sexual în context patriarhalxe "„patriarhal". Îngrijirea pare un atribut natural, ca și disponibilitatea sexuală. În relația parentală, femeile sunt tratate ca părinte privilegiat în sensul îngrijirii. De obicei, în cazul copiilor din afara căsătorieixe "„căsătorie", ca și al divorțurilor, peste 90% dintre copii rămân la mame. Astfel de familii monoparentale sunt adesea familii sărace 54. Probabilitatea ca femeile divorțate sau văduvele să se recăsătorească
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
culoare, ale celor sărace, ale orientalelor, ale est-europenelor. De aceea, următoarea etapă (cea în care țările avansate se află acum) se pregătește să fie valul unui „noi, femeile”, mult mai lărgit, reflectând o multitudine de experiențe femeiești, fără să mai privilegieze perspectiva „femeilor albe din clasa de mijloc” și nici să mai fie centrată unilateral asupra femeilor occidentale. În România, cel de-al doilea val nu s-a putut dezvolta concomitent cu mișcarea apuseană. În aceeași etapă, ca și în alte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
număr întreg din revista de filosofie feministăxe "„feministă" Hypatiaxe "„Hypatia" (1997), dedicat posibilității unui nou val. Conținutul principal al agendei valului al III-lea este dat de următoarele caraceristici: - Sunt acceptate pluralismul și hibridizarea de orientări în feminism, fără a privilegia nici o direcție anume ca fiind bună acontextual. Un feminism este bun într-un anume sistem de referință, dar nu în toate. De exemplu, în România, pentru femeile din comunitățile rromexe "„rroma" tradiționale, feminismul ar trebui să semene mai curând cu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ia parte la procesul de emanciparexe "„emancipare" din condiția subordonată, ele aflându-se în „captivitatea” unei reprezentări patriarhale a realității. Perspectiva femeilor nu poate să fie o lentilă, ci un „caleidoscop” de adevăruri. Experiența nici unui grup nu poate să fie privilegiată ca un caz paradigmatic (Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1981, p. 193). Dar, așa cum spune Jaggarxe "„Jaggar,Alison", vestea cea rea e că „femeile abia au început să lupte”, iar vestea bună este aceea că „femeile abia au început să lupte” (Jaggarxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Crearea patriarhatului moderntc "3.1. Crearea patriarhatului modern" „În societatea românească de acum și din totdeauna este mai convenabil să fii bărbat decât să fii femeie. Ca bărbat, veniturile sunt mai mari, muncești mai puțin în gospodărie, ai o poziție privilegiată în familiexe "„familie", ai mai puține responsabilități față de familie, mai ales față de copii, ești mai bine văzut și apreciat în societate, ai mai mult timp liber, ești mai prezent în viața publică, te poți ocupa de politică și participa la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ideii de eficacitate pentru societăți reale. În ceea ce privește condiția de fidelitate ideologică, aceasta are la bază intuiția că, dacă vorbim despre libertarianism și drepturi individuale în cheie libertariană, atunci orice soluție pe care am găsi-o pentru paradoxul libertarian trebuie să privilegieze drepturile individuale și libertatea individuală în detrimentul paretianismului. Funcția acestor două criterii este aceea de a elimina, ca inacceptabile, anumite soluții ale paradoxului libertarian. Voi discuta, pe rând, aceste două criterii, apoi le voi folosi pentru a analiza soluțiile prezentate în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Nu poate de furtune a mai găsi pămînt; Ce n-are nici nădejde că poate d’Întîmplare, Cu vreme s-o arunce la margine vr’un vînt.” Demersul său liric se Înscrie și Într-un registru temporal. Există o oră privilegiată pentru plîngere și aceasta este ora care desparte ziua de noapte: „CÎnd zgomotul de ziuă Înceată peste tot.” Acum este „liniștitul minut” (Ruinurile TÎrgoviștii) cînd ochiul se deschide cu milă spre semnele unui trecut glorios șl griului se uimește În fața
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și implicațiile multiple ale religiei În viața sufletului. O noțiune de care nici antichitatea, nici epoca clasică nu aveau cunoștință este aceea de sexualitate. Termenul ca atare apare prima oară la Kirkegaard, În 1843. Literatura face din el o temă privilegiată de-abia În secolul al XX-lea. Pentru clasici - dovedește eseistul - dragostea este un subiect de preocupare numai În măsura În care intră În conflict cu sentimentul datoriei. Iubirea nu-i o problemă În sine. Poți omorî din gelozie (pentru că a fost lezat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la noi cel puțin, elemente de mitologie clasică. El va căpăta desăvîrșire În poezia lui Eminescu la care erotica reprezintă un mod de a cuprinde marile mituri ale existenței. Sensibilitate maladivă, vocație a morții, diafanitate și, mai ales, o poziție privilegiată În lume. În ierarhia afectivă, iubirea trece pe primul loc. De la Eliza la Veronica aflăm toate nuanțele unei feminități care exprimă În grad maxim răul veacului. În locul Seducătorului apare Logodnicul, acela ce aspiră spre o nuntă mistică. Heliade dă, cel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
generală a societății implică însă o redefinire a modurilor de existență ale raporturilor de piață și circulației monetare, rareori încorporată integral problematicilor antropologice. Așadar, aprofundarea istorică a societăților de rudenie duce la neutralizarea unei părți din propunerile lui G. Balandier, privilegiind abordarea situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o lectură în termeni de confruntare a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau, dimpotrivă, în condițiile de înflorire, insuficiențele, lacunele ei. De aceea, ea a rămas subordonată problematicilor centrale ale reflecției antropologice: etnicul, religiosul, identitatea, sociabilitatea, privilegiind așadar grupurile ce corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale societății franceze, vedea în agricultor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care cel mai adesea duce la ocuparea inevitabilă a unui post dintre cele mai inferioare în ierarhia muncitorească, din motivul lipsei de calificare profesională a etnologului pentru întreprindere. Această situație își are avantajele și inconvenientele ei: dacă permite o încorporare privilegiată într-un colectiv de lucru restrâns și o relație de relativă fuziune interpersonală cu membrii lui, ea este din alt punct de vedere o piedică în calea cercetătorului: prizonier al angajamentului său categorial, acesta se vede atunci în incapacitatea de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
amintită a unei multinaționale americane, stimulat de un militantism naționalist și socializant apărut din mișcarea independentistă, dă naștere unui proces de cogestiune a întreprinderii cu directorul ei originar din Bangladeș, împărtășind aceleași idealuri. Vor rezulta de aici o cartă excepțională, privilegiind drepturile lucrătorilor statutari și defavorizând cadrele, modalități inedite de promovare, o absență a grevei, remarcabilă în această țară, pe o durată de douăzeci de ani, o angajare surprinzătoare în producția și viitorul întreprinderii, inclusiv în perioade naționale foarte sensibile. În
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reconverti și / sau de a-și legitima eșecul sau poziția, oferă material reflecției antropologice prin dimensiunea lor de refractare pluralistă a proceselor globale și de reinterpretare simbolică a situațiilor concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor. Astfel, imaginea efemeră a "întreprinderii cetățenești" nu mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
trib" a cărui contemporaneitate este evacuată și face loc unor ritualuri ale căror fundamente și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă și inițierilor într-o continuitate afirmată cu situațiile îndepărtate privilegiate de etnologie; în observarea meselor luate la cantină, a "schimburilor" sau formulelor de rudenie construite în sistem închis, această continuitate e țesută din nou cu răbdare și migală. Două caracteristici se degajă din această "etnografie" a întreprinderii, surprinzându-i pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
având sarcina de a ajusta la contexte culturale exogene modurile de control și de ordonare ale întreprinderii s-a manifestat mai mult în Franța, cu atât mai punctuală și "stabilizată" în comparație cu Statele Unite cu cât obiceiurile firmelor naționale au continuat să privilegieze expatrierea cadrelor depozitare ale autorității, delegarea puterilor și indigenizarea lor după modelul reprezentanțelor lor americane. În plus, rămânând constant axată pe o "problematică" recurentă din ierarhia internă a întreprinderii prin accentuarea comparativă a logicilor moștenite și "tradițiilor naționale" ale unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se desfășoară în spațiul muncii. Ea rămâne astfel într-o anumită continuitate cu etnologia folcloristă, pe care o importă pur și simplu în întreprindere. Ea căuta prin aceasta să arate vivacitatea unei producții culturale proprii categoriilor de muncitori. Un moment privilegiat în anchetele sale este reprezentat de acele sărbători care se situează sub egida unui sfânt ocrotitor, protector al unei profesii sau al alteia, al unui sector de activitate sau al altuia. Când avem de-a face cu acest gen de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe aceasta din urmă într-un loc și o miză a înfruntărilor imaginare cu ceilalți, în spații dedublate la nivel local și mondial, dar, totodată, și tocmai de aceea, ale reformulării raportului cu figura statului. Întreprinderea este unul din siturile privilegiate în care aceste fenomene globale pot fi surprinse, prin prisma ocurențelor lor locale și singularizate. Articularea lor cu raporturile de muncă stricto sensu devine astfel o primă axă de observație și de analiză. Dacă, în această optică, spațiul specific al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
schimbarea procedurilor standard de funcționare și a atitudinilor participanților la negocieri (Nye, 1987, pp. 382-401). Încercările de a endogeniza formarea preferințelor demonstrează că analiza alegerii raționale poate fi versatilă. Totuși, Keohane recunoaște că această abordare a analizei formării preferințelor statului privilegiază un cadru raționalist, prin aceea că cere justificări pentru devierea de la asumpțiile sale fără să ceară, în mod simetric, ca raționalismul să justifice interesele și identitățile actorilor cu care își începe analiza (Keohane, 1996, p. 473). Hasenclever ș.a. fac o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și a mecanismelor colective care le conferă o specificitate și o identitate proprii, apoi în identificarea diferitelor efecte sociale provocate în sferele politică, economică și simbolică. Cu această condiție, acest câmp poate deveni, ca și altele, un sector al sociologiei. Privilegiind, din secolul al XIX-lea, o abordare obiectivă și empirică, științele sociale ne-au arătat calea (Capitolul 1). Dar vom face doi pași mai departe, expunând două axe noi: pe de o parte, considerând bunul cultural nu ca un lucru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sale Eseuri despre teoria științei, sociologul Max Weber preia conceptul hegelian de Volksgeist, dar are grijă să-l relativizeze, replasându-l în istoria empirică a popoarelor. Astfel, el respinge viziunea hegeliană a unui mers inexorabil care revelează Absolutul în Istorie și privilegiază aportul civilizator al anumitor popoare, mai geniale decât celelalte. Weber, dimpotrivă, vede în Volksgeist cu totul altceva, doar fundamentul real al ansamblului de manifestări culturale ale unui popor, care emană toate de la acesta. Această concepție empirică a devenit, de atunci
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sau Ernst Troeltsch (1865-1923), care retraduce această diviziune între idealism și materialism în a sa sociologie a religiei. Heteronomia relativă În afara acestor determinisme, numeroși autori au încercat să elaboreze o cale de mijloc, calificată de unii drept "relativism cultural". Ea privilegiază punctul de vedere simbolic, care posedă o mare fecunditate euristică, dar nu afirmă niciodată că acesta ar fi predominant. Școala istorică germană a ilustrat pe deplin această cale. Fie că e vorba de Ranke (1795-1886), cel mai de seamă reprezentant
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cale deterministă era prea simplistă, preferând să insiste pe întrepătrunderea de influențe ale pro-ducțiilor culturale și mediilor sociale. Charles Lalo (1877-1953), însărcinat de echipa Anuarului sociologic să expună sociologia estetică, insista pe influențele reciproce între artă și societate, fără să privilegieze deloc unul dintre sensuri (cf. Bastide, 1977; Heinich, 2001; Péquignot, 1993, despre evoluția istorică a sociologiei artei). Capitolul 2 Calificarea "culturală" Am arătat, până aici, că exista o pluralitate de căi de acces spre tema culturală: filozofia germană, care insistă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]