2,747 matches
-
1. Reflecția personalătc "13.2.1.1. Reflecția personală" Conform lui Ioan Cerghit, reflecția personală desemnează „capacitatea și modul de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția înseamnă o concentrare a intelectului și o iluminare ce se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate în analiză, în examinare” (Cerghit, 1997, p. 141). Jean Piaget o consideră una dintre cele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Jean Piaget o consideră una dintre cele mai active și mai fructuoase metode, de mare valoare euristică. De altfel, se remarcă faptul că, în afara reflecției, cunoașterea este greu de imaginat, deoarece actul cunoașterii nu poate fi descris doar ca informație privită izolat. Din asemenea considerente, Ioan Cerghit include reflecția personală în rândul metodelor de învățământ: în interiorul învățământului, remarcă acesta, există suficiente noțiuni ori probleme complexe a căror rezolvare rezidă într-un efort de reflecție (personală ori colectivă, în echipă). și asta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utiliza întrebările; astfel, cursantul se află în ipostaza de a construi întrebări relevante, în urma cărora să identifice modalități de a găsi răspunsuri și de a oferi explicații ale fenomenului în cauză. Un alt aspect important al modului sub care trebuie privite întrebările în cadrul anchetei este acela că nu există răspunsuri „bune” sau „rele”. Ancheta poate fi dezvoltată individual, desfășurându-se mai degrabă prin alcătuirea de către cursant a unui ghid al diferitelor elemente controversate ori confuze pentru propria înțelegere (ceea ce în cadrul anchetei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le vom însuși);(6) să inversăm rolurile (să punem elevul în locul profesorului, să schimbăm managerul cu unul dintre angajați... Ar aduce inversarea în cauză o schimbare în rezolvarea problemei?) etc. 6. Schimbarea înfrângerii într-o victorie Dacă ceva merge prost, priviți și latura pozitivă a situației. De exemplu, dacă tocmai v-ați pierdut locul de muncă, gândiți-vă că acum, eliberați de micile rutine, care nu erau tocmai rele, dar vă țineau pe loc, puteți încerca ceva nou, un job în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atenției: dacă Legea servește la înlăturarea dezordinii, evanghelia e drumul către filozofie, care stimulează dorința iubitorilor de virtute nu atît prin teamă, cît prin promisiuni (II, 288). Cărțile biblice formează o scară pe care putem urca spre Dumnezeu și trebuie privite ca aur purificat (I, 369). Isidor nu e de acord cu alegorizarea sistematică a Scripturilor, care ne face să ne considerăm mai învățați decît acestea și transformă cuvintele lor în orice lucru dorim, noi ceea ce îi derutează pe ascultători (IV
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
foarte rău liniștește-te... când am deschis ochii instinctiv m-am uitat în sus cerul era plin cu păsări ... Citește mai mult când m-am trezit era dimineațăîmi amintesco mare de oamenise îndestulau din luminaunei lumânăriera și Dumnezeu printre eim-a privit ca pe un străinmi-a contabilizat bătăile de inimăpe fundalul acela de liniște deplinăa coborât în mineși mi-a șoptitnu e foarte răuliniștește-te...când am deschis ochiiinstinctiv m-am uitat în suscerul era plin cu păsări... XXX. CASA FĂRĂ TREPTE, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
Cu sprijinul unui părinte sau al unui cadru didactic copilul va Învăța să caute propriile sale soluții pentru probleme, să devină mai independent și să-și stăpânească emoțiile și comportamentul. Relația dintre părinți, cadre didactice și copii cu dizabilități trebuie privită pozitiv, iar pentru acest lucru e nevoie de respectarea cătorva reguli. Părinții și copiii trebuie să fie realiști În așteptări. Trebuie luate În considerare vărsta copilului precum și alte circumstanțe. Trebuie recunoscute atât sentimentele copiilor cât și ale părinților sau ale
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
a reușit să facă pînă acum continuă să rămînă acoperit de taină. Pentru că discreția, scepticismul și circumspecția artistului sînt la fel de mari pe cît de puternică îi este nevoia de a se exprima. Maria Rus Bojan sau despre cutiile lui Pan Privită dincolo de funcții și de utilități, cutia este o metaforă a recluziunii și, în același timp, a deschiderii. De la oul primordial la mediul intrauterin, de la corporalitate la configurația locuinței, de la habitat la universul însuși, trăim în fatalitatea și în civilizația cutiei
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
meditației (recepției) și o gravitate a tonului. Nu cred nici în ruptul capului că ne despărțim de o epocă dramatică râzând și, în genere, că râsul explică și spală totul. Unele fapte din existența noastră și din existența istoriei trebuie privite mai atent și cu o mai mare liniște a spiritului. Avem atunci șansa să le înțelegem și să împiedicăm, cu slabele noastre forțe, dacă nu repetarea lor, cel puțin falsificarea lor în istoria literară”. Precizarea ultimă își păstrează actualitatea intactă
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Literatura (sau ceea ce este astăzi identificat ca atare) nu ocupă un loc privilegiat în jocul de texte corespunzătoare fiecărei constelații culturale particulare. S. identifică prompt funcțiile care îi revin în procesul perpetuării sau al eroziunii anumitor structuri ale puterii culturale. Privită astfel, gândirea grecească devine teatrul unei competiții nedecise între două serii de valori, numite de autor arhaice și mediane. Arbitrajul revine unui principiu polar al puterii: de o parte, o accepție agonică, violentă, iar de cealaltă, una mediată rațional, abstractizată
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
pierzării tot neamul omenesc. Popoarelor care îl vor cinsti din pricina minunilor sale iluzorii le va vorbi cu glas de tunet, așa încât se va cutremura locul în care mulțimile vor fi adunate în jurul lui. „Popoare, seminții și neamuri, va spune el, priviți și vă minunați de marea mea putere, de forța și de autoritatea mea! Ce rege este puternic cum sunt eu? Ce dumnezeu este mare, dacă nu eu? Cine va putea să se împotrivească puterii mele?” Va face să se miște
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cf. Apoc. 20,8). O dată eliberat din închisoarea sa de sub pământ, diavolul va declanșa cea mai aprigă persecuție împotriva Cetății lui Dumnezeu. În acest punct devine evidentă o altă aporie, extrem de supărătoare: cei trei ani și jumătate de persecuții trebuie priviți ca făcând parte din millenium sau trebuie considerați aparte? Din Apocalipsă se înțelege clar că durata împărăției sfinților va fi aceeași cu a înlănțuirii diavolului. Considerând cei trei ani și jumătate ca nefăcând parte din millenium, suntem obligați să admitem
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Într-un registru ideal conform cu aspirațiile sale. Percepându-se pe sine ca subiect, persoana se dedublează În planul conștiinței sale. Ea se vede pe sine ca Într-o oglindă. Dar cea care vede este persoana cugetătoare, iar cea care este privită este persoana ca subiect al propriei sale cugetări. Or, cel care cugetă este ființa obiectivă, cea care valorizează, iar cea la care se cugetă este ființa subiectivă, cea valorizată. Această cugetare se desfășoară Întotdeauna În câmpul conștiinței mele. Din acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conflictele, Înfrângerea, culpabilitatea, boala, moarteaă sau, dimpotrivă, deschiderea care se oferă persoanei (succesul, realizarea de sine, prestigiu, dominanță, autoritate, putereă. Orice persoană, orice Eu este pus de Împrejurările vieții În situații de tipul celor mai sus menționate. Persoana nu trebuie privită, psihologic, moral sau filosofic, numai din punctul de vedere al „situațiilor Închise” („situațiile-limită” ale lui K. Jaspersă, ci și din punctul de vedere al „situațiilor deschise”. Acestea sunt alternative de viață oferite persoanei. Ambele declanșează din partea individului atitudini, moduri de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că, În orice situație trăită a vieții, dezechilibrul interior al ființei este Întotdeauna atât sufletesc, cât și moral, Întrucât el interesează atât procesele psihice, cât și valorile morale ale Eului său. Prin urmare, bolile psihice, din aceste considerente, nu trebuie privite numai ca suferințe exclusiv medicale, clinico-psihiatrice. Ele sunt și suferințe pe care individul le resimte și le trăiește În sfera vieții sale interioare, ca experiență a unor tulburări morale de diferite forme. Întotdeauna boala psihică este dublată de suferința morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
plan medical, ele sunt Înlăturate prin mijloacele terapeutice existente (anestezice, tranchilizante etc.Ă. În plan spiritual, suferința, ca și durerea, este compensată prin mântuire, prin promisiunea ofertei fericirilor În Lumea de dincolo. În plan metafizic, suferința este compensată prin speranță, privită ca deschidere către transcendent. În sensul acesta, Socrate vedea moartea ca supremul catharsis, ca o trecere și o „desprindere a sufletului din Închisoarea trupului”, ca o „eliberare a sufletului de suferințele care-i sunt date să le suporte din cauza trupului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este legat de factorii care contribuie la formarea acestora. Am arătat mai sus că trebuie făcută diferența Între tipul psihologic, constituțional-genetic, și tipul moral de personalitate, fără Însă a le separa. Ele sunt tipuri distincte dar, cu toate acestea, trebuie privite ca aspecte definitorii ale persoanei umane, fapt de care suntem absolut obligați să ținem seama. Înainte de toate, trebuie să avem În vedere persoana umană, Întrucât la ea ne referim. Indiferent de natura lor, tipurile sunt fie structurale, fie interioare valoric
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
simbolic, a morții. Rătăcirea ambulatorie, mersul continuu, specific nomadismului este cel care dă impresia cuceririi timpului, a unui timp raportat la un spațiu nelimitat. În felul acesta este anulată angoasa existențială, sentimentul morții, prin identificarea cu spațiul cosmic nelimitat. Astfel privită problema, nomadismul este „primitivism” numai din punctul de vedere al unei mentalități citadine. Omul cetății nu-l poate Înțelege pe nomad, la fel după cum, În egală măsură, nomadul Îl refuză pe cetățeanul sedentar care preferă „claustrarea” Între zidurile cetății. Ne
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
impresia că ne aflăm În fața unui individ schimbat. Dar această schimbare o vedem În raport cu lumea. Dincolo de imaginea patică a ființei umane, trebuie să Înțelegem sensurile umanului schimbat sau, altfel spus, al destinului ființei umane aflate În suferință. Din această perspectivă privită problema, destinul este acceptat ca fiind una dintre cele mai importante dimensiuni ale persoanei umane și nu ale vieții sale, mai exact, acea dimensiune a firii omenești de care depinde Însăși viața persoanei, felul În care aceasta se va desfășura
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a dobândi lucrul acesta extraordinar: propria ta salvare din nimicnicie, din ignoranță și din durere” (57). Față de Întregul context al construirii textului, poate că simpla și atât de redutabila comparație Între salvare și formele ei clasice de irosire ar trebui privită și ca un avertisment matur Împotriva propriei sale substanțe proteice, În subsidiar - În orice caz - Împotriva vanității științifice, cu precădere a pozitiviștilor care pur și simplu contestă realitatea acestor experiențe. Dar, de fapt, este primul pasaj nostalgic, dacă nu chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
iunie 18323. Honigberger nu Îl va Întâlni din capul locului pe Ranjit Singh, tocmai pentru că politica sa de extindere Își Însușise deja ruta afgană a Peshawarului. În Orientul Mijlociu dinainte de 1850, europenii stabileau, În cazuri individuale, dar nu izolate, relații care privite astăzi par să anticipeze, cu povestea lor, realismul magic, precum e aceea de după 1839 a prințului iranian Malek-Qasem Mirza, dagherotipist impenitent pe urmele unui angajat francez al șahului 1. La fel, când va pleca către Brașov În 1834, va alege
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor, privită ca eternă reîntoarcere a identicului. SCRIERI: Martorul, Timișoara, 1972; Ucenicul vrăjitor, București, 1976; Pietrele, București, 1978; A treia zi, București, 1980; Spitalul, București, 1981; Efectul P., București, 1983; Maximele, minimele, Cluj-Napoca, 1984; Castelul albastru, Cluj-Napoca, 1986; Om și lege, București
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
proliferare metaforică. Derapajul poetic prin rețeaua deasă de metafore se produce sub semnul unei simbolistici încărcate, apăsătoare, psihotice, ce eliberează la răstimpuri aluzii intertextuale. În acest fel, Triptic (I-III, 1997-1999) marchează prolix traseul dintre incipit („privesc un obiect / obiectul privit i-o foaie de hârtie - un burlan - un ecran - un ce ce se adâncește / adâncul e înapoi - / e deci o suprafață înainte? / obiectul se adâncește / privire = retragere / retragere la suprafață / suprafață = abis”) și exit („scoțându-și sânii tiresias și-a
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
rapid și brutal „atmosfera/ambianța de comunicare”, ducând la izolarea și însingurarea omului în societatea modernă. Efectul acestora va fi reprezentat de alienarea persoanei, întâi în raport cu societatea, cu ceilalți, și în final cu sine însăși. Bolile de comunicare nu trebuie privite și înțelese din același punct de vedere ca suferințele din sfera patologiei medicale sau psihiatrice. Ele nu sunt nici suferințe pe care le putem raporta la „factorii de stres” sau la alte forme de „psihotraumatisme”. Ele sunt „boli ale civilizației
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în care el se simte străin, pe care nu o poate înțelege și în care nu mai poate trăi. Formele de alterare a stării de sănătate mintală ca o consecință a alienării individului prin tehnica modernă de comunicare nu trebuie privite, așa cum spuneam, din punct de vedere similar cu tulburările psihiatrice. Ele sunt consecințele „alienării sociale” a persoanei. Un conflict extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern, format după „modelul cibernetic” al comunicării, va avea un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]