1,039 matches
-
aflați în apropierea lui se strecurase Manlius, constructorul născut la Velitrae care plătise printr-un exil dezastruos prietenia lui din tinerețe cu Apuleia Varilia cea vioaie. Se întorsese cu bine și vechea lui nenorocire atrăsese atenția și compasiunea Împăratului. În timpul prizonieratului său, depinzând de darurile jignitoare ale liberților Liviei și ai lui Tiberius, adolescentul Gajus Caesar își căutase alinarea în modestele camere care îi fuseseră rezervate, păstrându-le într-o ordine obsesivă, mutând mereu obiectele și mobilele; numai în acel sărăcăcios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
încă acolo, iar noi trecem pe deasupra lor. Lucrătorii râdeau, fiindcă știau cum să-l sperie pe timidul egiptean. Manlius, țăranul din Velitrae, cum îl numeau cu îngâmfare rafinații arhitecți de la Roma, stătea în mijlocul noilor fundații, cu desenele în mână. În timpul prizonieratului din insula Capri, tânărul Împărat visase ore în șir în fața edificiilor proiectate de Vitruvius în De architectura și a sfaturilor sale fascinante, ezoterice cu privire la acustică. „Să construiești un ambient așa încât glasul să se poată propaga cu ușurință“, scrisese Vitruvius. Astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
juninci; pe cercul de aur, de jur-împrejur, Polemon pusese să fie incizate versurile sale: „Junincile te privesc ca și cum ar fi vii. Poate că ar fugi. Însă țarcul în care sunt închise e de aur“. Ce voia să spună Polemon? Că prizonieratul trebuie să fie plăcut, încât să nu-ți dai seama? Sau că aurul adevărat face prizonier orice lucru? Într-adevăr, oamenii lui Macro, pretorienii, plătiți generos, rămăseseră liniștiți, disciplinați și aproape indiferenți, ca în vremea lui Sejanus. Poate că prudența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cineva care a fost prizonier la ruși, că și prizonierii lucrau fix opt ore, după care aveau program de voie. Cel care povestea, nu era un pârlit oarecare, ci un profesor de chimie cu facultate, care a fost obligat în prizonierat, să lucreze ca salahor la construirea unei fabrici de avioane, pe undeva, prin Armenia. Povestea el, că la patru după amiază, suna clopotul și ei lăsau uneltele acolo unde erau în momentul acela, și plecau să se spele. Săracii români
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fie monstrul cel scîrbos care străbătea mările și se transforma În cel mai bun, mai curajos, mai șiret și mai Îndemînatic din tot Pacificul. Arunca arma cu forța unui arc de oțel care se elibera, vibrînd, după luni Întregi de prizonierat, Însoțind-o de un strigăt scurt și sec care părea să-i Îndoiască puterea, pentru a sări Înapoi imediat, lăsînd capătul cel lung să se desfășoare fără piedici, urmărind animalul rănit În fuga lui nebună spre adîncuri. Părea să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
n-o poate ajuta. Visul nu zice că fata a pierit în valuri, așa că ea mai poate fi ajutată. Colacul de salvare este la mamă. Aceasta trebuie să discute cu ea, cât mai urgent... Un oftat prelung de eliberare din prizonieratul spaimei a fost slobozit din toate piepturile ninetistelor. Obosită de-atâta concentrare a minții, Nineta, uitând de obiectul însuflețit din poală, trânti cărțoiul peste mine, onorându-mă aproape până la sufocare cu greutatea științei viselor... Dar să vezi tu grozăvie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
erau transfigurate, dacă nu În frumusețe, cel puțin În forme grotești, croite c-o batjocoritoare afecțiune. Se ridicau și cădeau, murmurau și visau pe mareea aceea aurie. Nu erau prizonieri, pentru că, la ora revărsatului de zori, nu erau conștienți de prizonieratul lor. Coral Musker se trezi pentru a doua oară. Se ridică imediat și se duse la ușă. Bărbatul moțăia epuizat, genele ridicându-i-se de pe ochi În ritmul trenului. Mintea ei era Încă ciudat de limpede. Părea că lumina aurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și camerele de luat vederi lipseau cu desăvârșire. Nicăieri, În afara plăcuțelor cu Microsoft, nu era nici măcar un afiș cu „Nu atingeți! Pericol de electrocutare!“ sau „Atenție! Podea umedă“; evident că de plăcuțele cu „Exit“ nici nu putea fi vorba. Totuși, prizonieratul nu era apăsător. Deja nici nu mai simțeam tristețea faptului că, douăzeci și trei de ore din douăzeci și patru, ușa era Închisă, ci ne bucuram că, timp de-o oră pe zi, la momente numai de ea alese, Închisoarea Își oferea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
deosebire încîntat de un cățel care, la poruncă, știa să se prefacă mort. În timp ce domnișoara Cornelia făcu prezentările, dihania nărămzie își executa numărul, privindu-ne cabotin cu un ochi deștept. Șapte ani din viața sa învățătorul și-i pierduse în prizonierat, tăind lemne în pădurile siberiene. Despre asta însă nu i plăcea să-și amintească. - Au trecut... dădea el din mînă cu lehamite. În lagăr, cu dălți pe care și le făurea din cuie, sculpta chipuri de îngeri pe oasele din
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
rază de două-trei sute de kilometri, ca „specialist”. Evident, situația sa a devenit oarecum „privilegiată”, dar „tinicheaua” de la dosar, de „dușman al U.R.S.S.”, atârna încă destul de greu. Și îl va urmări până la sfârșitul vieții. Numai că, iată, revenit din prizonierat, a trecut la masa de lucru pentru a lăsa acest pseudo jurnal reprezentând o etapă nouă, de reevaluare a propriei vieți, în forma „travestită” a poveștii trăite de cele două personaje ale sale. Este presupunerea mea de detectiv literar improvizat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
zece minute, te aștept să-mi prezinți raportul! Am înțeles, domnule colonel!... Ei, asta a fost atunci... era doar un exercițiu tactic. Un examen de fapt. Câmpul de luptă adevărat e altceva însă. Acolo te presează teama glonțului sau a prizonieratului. Totul depinde de prezența de spirit a ta, și a oamenilor de lângă tine. Dar, trebuie să mai ai în vedere un lucru: și inamicul gândește”... Locomotiva gâfâia amarnic urcând panta ce o avea în față. Ajunsă pe platou, a început
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care se încrucișau și se amestecau, pentru că toți vorbeau tare, acoperindu-se unul pe altul. Preamăreau curajul și neînfricarea lui Julius Civilis, batavul pe care toți germanii și toți celții, cu excepția trădătorilor, îl iubeau pentru că se opusese romanilor. Vorbeau despre prizonieratul lui Julius la Roma, unde fusese dus la porunca lui Nero, care-i ucisese fratele. Nu se spuse nimic despre acuzația de omor care pusese din nou în pericol libertatea regelui batavilor. Se vorbi în schimb despre Galba, noul împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
tot atât de "ale mele" ambele îndemnuri. Dar nu puteam întîrzia peste măsură răspunsul și mulțumirile mele. ― Vă rămân atât de îndatorat, mr. Sen. Dar mi-e teamă să nu vă deranjez, îngînai eu cu ochii la fete, care savurau cu ciudă prizonieratul meu (inginerul și cu Maitreyi erau chiar Iîngă pat, Harold și fetele aproape de fereastră). ― Nu vorbi prostii, râse Narendra Sen. Sunt atâtea odăi iibere, jos, lângă bibliotecă. Și apoi, prezența d-tale va fi încă un ferment în opera de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cum o mai fi? Sănătoasă, sau spetită de muncile grele, fără ajutorul lui în gospodărie? Răsuflă ușurat, doar îi rămăseseră surorile acasă și era convins, o femeie este mai de folos decât un bărbat. Înțelesese asta în timpul absenței, din cauza prizonieratului, a tatălui său, revenit acasă pe când el avea opt ani. Se apropie de biserica mare, cu hramul la Sf. Mihail și Gavril, care-și arăta, printre copacii deși, turlele acoperite de curând cu tablă vopsită-n verde. În spate era
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Și asta-l marcă, chiar dacă recunoștea, nu avea o mare afecțiune față dânsul, fapt explicabil fiindcă fusese prizonier la nemți o perioadă îndelungată, lipsise mult din copilăria lui. După întoarcere, suferise din cauza rănilor căpătate în timpul războiului, și psihic din cauza prizonieratului. Cu gândul la tata, se-ntoarse în timp. În vremurile bune, pe când era copil, într-o seară de iarnă târzie, întunericul își dovedise supremația asupra zilei, alungându-i pe gospodari în casă, tare devreme. Lui, fiind mezinul familiei, tata îi
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai rău după cum i-o fi fost scris, mai bogat sau mai sărac, dar în pace, în liniște!“ Își aminti că nu se simțise prea apropiat de tata niciodată, tot din cauza primului război mondial. Fusese plecat multă vreme, și-n prizonierat suferise mult. Când revenise se purtase altfel decât un om obișnuit. Mama-l îl înțelesese, și explica: “Ionică mamă, așa-i sortit, bărbații să sufere-n războaie, femeile să se chinuie în durerile facerii...” Spera din tot sufletul ca tata
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
bătrânului reverbera, ca și cum ar fi venit dintr-un Întâmplări... ― Stoi! - a comandat rusul. În acele sălașe ședeau niște amărâți de ruși, dar care ne-au primit bucuroși. În acea seară am mâncat pentru prima oară carne de când mă aflam În prizonierat. În zori, am urcat din nou pe cal și, drâg-drâg, pe la prânz am ajuns la gara unde Vaniușa aducea buștenii. Undeva, lângă o garnitură de alt timp. Celor de față li se părea că ei Înșiși participă la acele tren
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un cot Întreg din satul acela, dar nimeni nu a scos o vorbă. Știa el moșul cu cine să vorbească și cu cine nu... Și, după mai mult de trei săptămâni de mers, am ajuns acasă... Cam asta-i povestea prizonieratului meu la ruși... ― Când l-am văzut acasă - o umbră de om - nu ne venea să credem că e el. Și nu ne-a povestit aproape nimic despre cele ce i s-au Întâmplat și suferințele Îndurate - a vorbit Nicu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
i s-au Întâmplat și suferințele Îndurate - a vorbit Nicu. ― Nu voiam să vă tulbur sufletele, fiindcă și așa erau zdrențuite de trecerea războiului și instalarea rușilor la noi. Unde mai pui că și tu erai trecut prin război și prizonierat. Chiar dacă a fost altfel, da’ tot În mâna rușilor ai fost. Pe urmă... ― Ei! Și una-i să povestești În casă și alta-i să vorbești la o masă dintr-un han. Unde mai pui că ai un auditoriu care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
va fi imediat rearestat. Copilul Ștefan - viitorul autor - mereu în neastâmpăr și mișcare vede tot, înțelege totul perfect și încearcă să-și scoată prietenii să atace bestiile cu pietre, pentru că “au turbat bestiile și băieții din umbră”. Curând apare din prizonierat tocmai din lagărele siberiene și unchiul Grigore, cu multe și șocante dezvăluiri, fapt ce incită și îndârjește la maximum pe micuțul luptător tot mai dârz, pe măsura maturizării sale. Abia sosit, prizonierul înțelege că “acasă va fi mai greu ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, strămutați, deportați în străinătate sau prizonieri, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... e) soțul/soția celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare sau din prizonierat, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... f) soțul/soția celui decedat în condițiile prevăzute la alineatele precedente și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit să divorțeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, strămutați, deportați în străinătate sau prizonieri, dacă ulterior nu s-a recăsătorit; ... e) soțul/soția celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit; ... f) soțul/soția celui decedat în condițiile prevăzute la alineatele precedente și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit să divorțeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, strămutați, deportați în străinătate sau prizonieri, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... e) soțul/soția celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare sau din prizonierat, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... f) soțul/soția celui decedat în condițiile prevăzute la alineatele precedente și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit să divorțeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, strămutați, deportați în străinătate sau prizonieri, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... e) soțul/soția celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare sau din prizonierat, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... f) soțul/soția celui decedat în condițiile prevăzute la alineatele precedente și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit să divorțeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
Grec) rămînea cel mai puternic. În timpul războiului, principala figură a comuniștilor greci fusese Ghiorghios Siantos; toată puterea politică se aflase în mîinile membrilor de partid locali. Situația aceasta s-a schimbat în 1945, cînd Nikos Zachariadis s-a întors din prizonierat din Germania. Avînd legături strînse cu cercurile comuniste internaționale, noua conducere a criticat aspru politica dusă pînă atunci. Cu toate că, teoretic, era în continuare în favoarea unei politici gen front popular și era dispus să intre în coaliția guvernamentală, partidul a adoptat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]