1,064 matches
-
1933. Iorga comenta dezordinile instigate de Legiune, pun�nd urm? toarea �ntrebare: �Aceasta este autoritatea statului? � Pe viitor, Iorga se va referi adesea la Legiune ca fiind �agen? ia lui Hitler�102. �n ultim? instan?? , Iorga a recunoscut c? adev? rata problem? era num? rul exagerat de pseudointelectuali sorți? i ? omajului. Iorga continuă s? se opun? nazismului. �Numai nevoile de zi cu zi conteaz? pentru Hitler�. Ceea ce vrea Hitler este Lebenreaum. �Sun? că tr�mbi? ele Apocalipsei... care se apropie�103. Venirea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cerca s? pun? st? p�nire pe coridorul polonez. Atunci c�nd Hitler a promis �25 de ani de pace�, Iorga a replicat: �Nu? l cred pe Hitler, ci �n Mein Kampf�111. Ascensiunea ? i atrac? ia nazismului nu constituiau o problem? numai pentru Rom�nia. O mare parte a Europei ie? ițe din Criz? era z? p? cît? de ademenirea (sau teamă) ici a fascismului (de fascism), colo a comunismului (de comunism) ? i �? i pierduse r? bdarea din cauza �ncetinelii cu care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cheia (că de obicei) declar�nd c? este vorba despre o �agresiune ? tiin? ific? ungureasc?! �188 S? arunc? m mai �nt�i o privire asupra evolu? iei rela? iilor ungaro? rom�ne �n perioadă interbelic? ? i a soartei minorit?? ilor maghiare. Adev? rata problem? din spatele acestei dezbateri istorico?? tiin? ifice era revizionismul maghiar. Speran? ele revizioniste maghiare, �ncurajate mai �nainte de retorica lui Mussolini erau ? i mai mult �ncurajate de atacarea cu succes a statu? quo? ului de c? tre Hitler. �nc? din 1920, dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o �ntreag? genera? ie s? creasc? f? r? s? vorbeasc? rom�ne? te. Rom�nii cereau s? fie supu? i la proba suprem? �nainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea domină? iei rom�ne? ți ? i loialitate. ?i mai era o problem?. Cu excep? ia zonei de grani?? intens populat? de unguri, o mare parte a minorit?? îi maghiare din Transilvania tr? ia departe de aceasta, amestecă? i printre rom�ni. Dac? cineva s? ar g�ndi la includerea acestor zone �n Ungaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d programul Partidului s? u Na? ionalist Democrat ? i a �ncercat s? formeze un corp electoral evreiesc. Situa? ia evreilor era at�ț de precar? �nc�ț ei nu?? i puteau permite vise romantice s? m?n? toriște. �n perioadă interbelic? , mai există o problem? pe care Iorga ? i majoritatea rom�nilor trebuiau s? o ia �n consideră? ie: simpatiile comuniste ale evreilor s? răci lipi? i p? m�ntului. �n anii �30, au existat destule manifest? ri de sprijinire a URSSului ? i a stalinismului a unor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? u principiu etnic organic. Mai mult de 90% din locuitori erau unguri ? i voiau s? revin? �ntre grani? ele Ungariei. Gre? eala fusese comis? la Versailles �n 1920 ? i nu la Viena, �n 1938. Soarta Ucrainei carpatice (Rutenia) devenea acum o problem? acut?. Iorga s? a opus schimb? rîi statu-quo? ului76, cer�nd adoptarea unei atitudini vigilente fă?? de revizionismul maghiar ? i fă?? de c�rd?? ia acestuia cu Germania nazist?. (Revizionismul maghiar era mai cur�nd �n c�rd?? ie cu Italia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
irea de sine: evreii au at�ț p? r? i bune, c�ț ? i p? r? i rele, ca orice alt? na? iune. Ei s�nt inteligen? i ? i solidari, dar dominarea de c? tre ei a oră? elor Moldovei devenise o problem?. Cea mai mare problem? era (a? a cum explică Iorga) faptul c? evreii manifestau simpatie fă?? de statul �n care puteau pune m�na pe mai mult? putere, adic? URSS, ceea ce nu putea fi tolerat 18. A urmat o văr? lung? ? i fierbinte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au at�ț p? r? i bune, c�ț ? i p? r? i rele, ca orice alt? na? iune. Ei s�nt inteligen? i ? i solidari, dar dominarea de c? tre ei a oră? elor Moldovei devenise o problem?. Cea mai mare problem? era (a? a cum explică Iorga) faptul c? evreii manifestau simpatie fă?? de statul �n care puteau pune m�na pe mai mult? putere, adic? URSS, ceea ce nu putea fi tolerat 18. A urmat o văr? lung? ? i fierbinte, �n timpul c? reia ungurii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este cazul jum? ț?? îi de vest a Europei, �n locul vie? îi impuse ei de Acordul de la Yalta, ar fi existat atunci ? ansa că problemele actuale s? fi fost rezolvate. Rezolvate a? a cum a fost rezolvat? ? i aparent insolubila problem? a Alsaciei ? i Lorenei. Dar mul? umit? Yaltei, regiunea aceasta nu s? a bucurat nici de libertate, nici de democra? ie, nici de prosperitate. Iorga istoricul a devenit politician �că s? �mpiedice s? i se fac? r? u� Rom�niei5
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a Tratatului de Pace. Chestiunea evreiasc? , mai ales �n Moldova natal? a lui Iorga (? i �n oră? e), nu era o problem? simpl? pentru un na? ionalist. O asemenea problem? nu era ceva izolat �n Rom�nia; provoc? ri asem? n?toare pot fi �nt�lnite ? i �n alte p? r? i atunci c�nd o burghezie numeroas? ? i neasimilat? (?i neasimilabil? �n �mprejur? rile date
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a Tratatului de Pace. Chestiunea evreiasc? , mai ales �n Moldova natal? a lui Iorga (? i �n oră? e), nu era o problem? simpl? pentru un na? ionalist. O asemenea problem? nu era ceva izolat �n Rom�nia; provoc? ri asem? n?toare pot fi �nt�lnite ? i �n alte p? r? i atunci c�nd o burghezie numeroas? ? i neasimilat? (?i neasimilabil? �n �mprejur? rile date) tr? ie? te �n mijlocul unei societ?? i tradi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era �n? l?area �ntregii na? iuni. Iorga consideră s? m?n? torismul drept un mod de via??. Dup? triumful na? ionalismului s? u cultural (revolu? ia cultural?) , noul Om s? m?n? torist creat de acesta urma s? poat? rezolva aproape orice problem? a poporului rom�n. �ncerca oare s? m?n? torismul s? �ntoarc? timpul �napoi? Modernizarea a fost f? cut? �n Rom�nia nu de voie (�ntr? un mod organic), ca �n Occident, ci sub forma unui tratament de ? oc brutal, printr? un contact nevrozant
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
această vârstă tezaurizează o imensă combustie și frumusețe, pe care nu trebuie să le ratăm. Bibliografietc "Bibliografie" Arlin, P.K. (1975), „Cognitive Development in Adulthood: A Fifth Stage?”, Developmental Psychology, nr. 11, pp. 602-606. Arlin, P.K. (1990), „Wisdom: The Art of Problem Finding”, în R.J. Sternberg (ed.), Wisdom: Its Nature, Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Aubry, C.M. (2005), Ghidul îndrăgostitului, Editura Trei, București. Baltes, P.B.; Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
această vârstă tezaurizează o imensă combustie și frumusețe, pe care nu trebuie să le ratăm. Bibliografietc "Bibliografie" Arlin, P.K. (1975), „Cognitive Development in Adulthood: A Fifth Stage?”, Developmental Psychology, nr. 11, pp. 602-606. Arlin, P.K. (1990), „Wisdom: The Art of Problem Finding”, în R.J. Sternberg (ed.), Wisdom: Its Nature, Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Aubry, C.M. (2005), Ghidul îndrăgostitului, Editura Trei, București. Baltes, P.B.; Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evolution of social control”, Journal of Consciousness Studies, nr. 7, pp. 79-101. Crawford, S.; Ostrom, E. (1995), „A Grammar of Institutions”, The American Political Science Review, vol. LXXXIX, nr. 3, pp. 582-600. Dunbar, R. (1999), „Culture, honesty and the freerider problem”, În R. Dunbard, C. Knight, C. Power, (ed.), The evolution of culture, Rutgers University Press, New Brunswick NJ, pp. 194-213. Dye, T.R. (1992), American Politics in the Media Age, Brooks/Cole Pub. & Co, Pacific Grove, California. Eberlein, B.; Kerwer, D.
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
II), pp. 255-266. Hernes, Tor (2005), „Four ideal-type of organizational responses to New Public Management reforms and some consequences”, International Review of Administrative Sciences, vol. LXXI(I), pp. 5-17. Kane, John; Patapan, Haig (2006), „In search of Prudence: The hidden problem of managerial reform”, Public Administration Reform Review, vol. LXVI, nr. 5, ABI/INFORM Global, p. 771. Kassim, H.; Peters, G.B.; Wright, V. (2000), The National Co-ordination of EU Policy, Oxford University Press, Oxford. Kickert, Walter J.M. (2005), „Distinctiveness in the
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
strategy, to be elaborated in the framework of BSEC, with the direct implication of ICBSS, should take into consideration all relevant aspects, needs and experiences in the field. 5. Safety of Critical Infrastructures In recent years, this issue became a problem of special preoccupation world-wide. And rightly so, if one takes into consideration the impact of such infrastructure on human, national and international security. It is generally accepted that categories of critical infrastructure include vital sectors, such as: energy, in its
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
contributing to the consolidation of security and stability in the entire zone. This can become, indeed, a special chapter of cooperative security strategy in the Black Sea Region. 6. For a politically engaging document Given the particular importance of the problem of security and stability in the Black Sea Region, it is necessary to pay due attention to the nature of the document to be adopted. Ideally, a legally binding instrument will be preferable. But realistically thinking, such an approach does
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
subiectul pedepsei capitale și al crimei, care au într]ri separate în index. Sper c], astfel, volumul va fi, în același timp, o carte ușor de citit și o lucrare de referinț]. Alegerea unui tovar]s de drum este o problem] de opțiune personal]; la fel a fost și alegerea subiectelor și a autorilor incluși în acest volum. Am incercat s] îmi l]rgesc aria de preferințe, acoperind tradiții care, în mod sigur, nu îmi aparțin și incluzând autori cu ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] p]rțile sunt de acord asupra valorilor implicate și au p]reri diferite doar asupra faptelor.) Titlurile articolelor indic] subiectul abordat de acestea suficient de clar pentru a nu mai fi nevoie de explicații suplimentare. S]r]cia - o problem] global] NIGEL DOWER Etică mediului înconjur]tor ROBERT ELLIOT Eutanasia HELGA KUHSE Avortul MARY ANNE WARREN Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Relațiile personale HUGH LAFOLLETTE 29. Egalitate, discriminare și tratament preferențial BERNARD R. BOXILL Animalele LORI GRUEN Etică relațiilor de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu Helga Kuhse Bioethics, o revist] internațional] publicat] de Basil Blackwell. Michael Smith pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Monash University și a predat în trecut la University of Oxford și Princeton University. Este autorul lucr]rii The Moral Problem (în curs de apariție) și al altor articole pe teme de etic] și psihologie moral]. Robert C. Solomon este profesor de filosofie la University of Texas, Austin. Este autorul mai multor lucr]ri pe teme legate de etică afacerilor, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu se poate ști deocamdat] dac] sociabilitatea este o pornire instinctiv], așa cum susțin sociobiologii, sau o dependent] înv]țâț], dobândit] fâț] de alții. Din fericire, aceast] problem] nu este atat de important] în discuția de fâț]. O condiție aparent necesar] în susținerea relațiilor din cadrul tuturor societ]ților e că serviciul f]cut sau ceea ce este d]ruit s] fie returnat într-un fel sau altul. Variaz], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi le-am consideră pur economice sunt în același timp mijloace de creare, exprimare sau modificare a relațiilor sociale. Din aceast] perspectiv], tranzacțiile vor fi evaluate pe o scar] a binelui și a r]ului, deci schimbul este și o problem] etic]. Relațiile din societ]țile de mici dimensiuni sunt mai importante decât cunoștințele obișnuite, mult mai atenuate, pe care ni le facem la serviciu sau în cartier. Tindem s] percem sinele și identitatea personal] că atribute autonome ale indivizilor. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a prieteniei cu atât de mult patos, încât a sfârșit prin a-i deranja pe toți membrii grupului. Situația lui a devenit o chestiune public], deci de competent] politic], și grupul s-a v]zut nevoit s] rezolve o problem] ce nu mai putea fi tolerat]. B]rbatul nu putea fi condamnat; nu f]cuse nici un r]u, ins] comportamentul s]u nu mai putea fi suportat. Fosta lui soție și prietenul s]u se mutaser], deci nu puteau fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ultimul s]u interes s] fie acela de a se direcționa înspre eliberare, devenind un individ care a renunțat definitiv la tot. Ceea ce ar trebui sau nu s] fac] el pentru a-și atinge scopul r]mane la latitudinea să, problem] pe care o rezolv] prin introspecții meditative și cognitive. Propria dharma este legat] de constituția să înn]scut], al c]rei st]panul absoluteste: prin urmare, o practic] focalizat] spre interior devine sursă principiilor eticii sale. În aceast] situație, se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]