1,870 matches
-
Biserica Catolică a contribuit la construcția identității naționale slovace, construită în contrast cu protestantismul ocupanților de până la Primul Război Mondial, care erau maghiari, adepți ai Reformei. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Biserica Catolică Slovacă a jucat un rol esențial în proclamarea primei Republici Slovace independente, al cărei Prim Ministru a fost un preot Romano-Catolic Jozef Tiso. Deși acuzată de colaboraționism cu naziștii și supusă persecuțiilor din partea puterii comuniste, Biserica a reușit să treacă peste dificultățile perioadei comuniste, iar la începutul anilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
distribuirea imediată a pământurilor către țărani și ștergerea completă a datoriilor agricole se constituia ca o abilă operație de expropiere a vocației democratice a partidelor istorice 16, mobilizând în sprijinul comuniștilor un sprijin popular destul de semnificativ. Pe de altă parte, proclamarea explicită a caracterului de "clasă" al programului guvernării comuniste nu era ceva cu totul inedit pentru un public politic demult obișnuit cu formulele de partid radicale, chiar revoluționare, puternic impregnate ideologic, după modelul programului Partidului Țărănesc, iar apoi al Partidului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este frecventă în anii 1990, fiind motivată de rațiuni diferite, care spun multe relativ la imaginarul politic al epocii. Astfel, Partidul Casa Românească a Europei Democrate "stabilește prin statut absența la următoarele trei alegeri electorale", pentru a protesta, printre altele, împotriva "proclamării frauduloase a Republicii Populare Române în 1947"20. Două alte formațiuni Partidul Liberal Democrat și Partidul Renașterii Națiunii Române își justifică, la rândul lor, refuzul competiției politice ca formă de protest împotriva legii electorale, fie pentru că nu permite "informarea cetățeanului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
După un drum foarte lung și plin de peripeții, care trecea prin Moscova, Petrograd, Stockholm, Londra, pentru a evita să fie prins de germani, reușește să ajungă la Paris, unde participă la diverse manifestări ale românilor. Printre acestea a fost proclamarea de către Adunarea Generală a Românilor din Provinciile Asuprite și din Regat a Consiliului Național al Unității Române, care urmărea informarea Apusului cu legitimitatea revendicărilor românilor, colaborarea cu alte naționalități din Austro-Ungaria, formarea unei legiuni pentru frontul aliat, alcătuită din ardeleni
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
gen la noi, este influențată metodologic de primii comparatiști francezi exact în ceea ce era exagerat la ei, anume căutarea peste tot a "modelelor" pe baza unor similarități, de fapt generale, în romantismul european ; rezultatul este ignorarea oricărei originalități românești și proclamarea de către Faguet a "transplantării" romantismului francez în țara noastră); Charles Drouhet, Le Roumain dans la litterature francaise în Mercure de France, 1924, mai, pp. 598-625, V. Alecsandri și scriitorii francezi, București, 1924 ; Ion Gherghel, mai multe lucrări despre Goethe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
final era tot o abolire a „diferențelor de clasă”; partidul lui, NSDAP - National sotialistischen Deutscher Arbeiter Partei, Partidul Național Socialist al Muncitorilor - a avut extraordinarul succes În primii ani de după anul ’33 cu victoria naziștilor În alegeri, mai ales prin proclamarea acestei platforme „muncitorești” contra burgheziei și a marelui capital!...Ă Sigur, e un „vechi vis” al omenirii această „altă societate” sau „omul nou!”. „Feriți-vă de idealuri, de visuri”, spunea Nietzsche, ele se pot Îndeplini!” Idealurile, „visurile” sociale pe care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la modă, cel mai adesea. Sigur, și sub ceaușism am fost, Împreună cu alți prieteni, Împotriva acelei improvizate doctrine a „protocronismului”, o nefericită aventură a stimatului și luminatului Edgar Papu. (O, În alte vremuri, de libertate spirituală, acest „excurs” cultural, această proclamare a Întâietății motivelor noastre ideatice și culturale În istoria Europei ar fi putut fi cu adevărat interesantă, exotică, Întâlnindu-se și cu alți promotori ai aceluiași punct de vedere - un Pârvan, de exemplu. Dar nu Într-un stat polițienesc, care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cutremurătoare despre ororile presărate de-a lungul istoriei imperiului. Treptat, pe căi misterioase, s-a născut visul unionist, poetul fiind creația exclusivă a limbii române în condițiile "sclavajului lingvistic" din Basarabia. Unitatea ființă-limbă, geniul limbii ca suport al salvării naționale, proclamarea limbii române drept limbă oficială, trecerea de la grafia chirilică la grafia latină au fost etape importante ale revoluției de renaștere națională. Theodor Codreanu reface traseul accidentat al luptei pentru românism, valorificând laborios toate datele pe care le deține, pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
primului război mondial a adus în atenția serviciilor de informații autohtone noi pericole și noi dușmani, atât din punct de vedere ai ideologiei cât, mai ales, al acțiunilor concrete. Alipirea regiunilor istorice românești la țara-mamă, prin propria lor voință și proclamarea României ca stat național unitar a pus, printre altele, probleme legate de siguranța statului și ordinea publică. De aceea, prin Înalt Decret Regal, Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale (D.P.S.G.) a înființat patru Subinspectorate Generale de Siguranță - Chișinău, Cernăuți, Cluj și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
printre care s-a numărat și România. Lucrurile s-au petrecut la fel și în Ungaria, unde, la finalul anului 1918, puterea a revenit bolșevicilor, care au proclamat Republica Sfaturilor. În Germania, după abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea și proclamarea republicii, o revoluție de aceeași culoare s-a dezvoltat în Bavaria, însă a fost rapid anihilată de armată. În Europa, primul război mondial a provocat moartea a 10 milioane de militari, iar alte 10 milioane de persoane au decedat din cauza
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de zile de la data adoptării prezenței hotărîri, norme tehnice privind împachetarea, colectarea, transportul, mînuirea și distribuirea trimiterilor de corespondență secretă, precum și modelul formularelor ce se folosesc în sistemul de colectare, transport și distribuire a acesteia. Articolul 29 În caz de proclamare a stării de asediu, de urgență, de mobilizare, de război sau în alte situații deosebite, colectarea, transportul și distribuirea corespondentei secrete se vor efectua potrivit normelor tehnice ce se vor stabili în temeiul art. 28, care sînt obligatorii pentru toți
HOTĂRÎRE nr. 426 din 4 august 1992 privind colectarea, tranSportul şi distribuirea corespondentei secrete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108733_a_110062]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru proclamarea Zilei Solidarității Naționale împotriva Dictaturii și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ----------------
DECRET nr. 427 din 2 decembrie 1998 privind promulgarea Legii pentru proclamarea Zilei Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122416_a_123745]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind proclamarea Zilei drapelului național și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ----------
DECRET nr. 165 din 20 mai 1998 pentru promulgarea Legii privind proclamarea Zilei drapelului naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120810_a_122139]
-
Articolul UNIC Se promulga legea pentru proclamarea Zilei imnului național al României și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ---------
DECRET nr. 172 din 25 mai 1998 privind promulgarea Legii pentru proclamarea Zilei imnului naţional al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120831_a_122160]
-
II-lea, nu-și vizitase niciodată regatul. Regimul Ustašei era deci în mare parte creația Italiei fasciste. Hitler avea o părere proastă despre acest stat; el avea o simpatie mai mare pentru sîrbi și greci, care luptaseră de partea lui. Proclamarea unei Croații independente a fost bineînțeles salutată inițial cu mare entuziasm. După cum scria Maček mai tîrziu: "Un val de entuziasm a cuprins Zagrebul în momentul acesta, asemănător celui care se manifestase în oraș în 1918, cînd fuseseră rupte legăturile cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
T. Laurian nu este nici pe departe singulară, ori deviantă, în discursul secretat de istoriografia și manualistica timpului. După cum arată analiza migăloasă realizată de M.-L. Murgeanu (1999, pp. 128-130), acesta era consensul vremii. Multiple manuale de istorie publicate până la proclamarea Independenței României (1877) fixează startul istoriei naționale în întemeierea Romei. De exemplu, manualul de Istoria românilor, subintitulat Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, publicat de V.A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice ale lui Romulus și Remus (p. 7
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Imperiul francez sub sceptrul lui Napoleon al III-lea în fața Prusiei în 1870. A Treia Republică franceză ce a reieșit de sub ruinele imperiului a utilizat educația primară ca mijloc predilect de reconstrucție națională. La mai bine de un secol de la proclamarea principiilor revoluționare ale învățământului obligatoriu, universal și gratuit, în 1882, sistemul reticular alcătuit din unități școlare primare a fost articulat complet. Întârzierea cu care autoritățile statale s-au angajat direct în regularea învățământului în Marea Britanie, respectiv în Statele Unite ale Americe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a continuității etnice sau caracteriale, a permanenței românești de-a lungul timpului, nu mai putea fi complet satisfăcătoare pentru noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești. Evacuarea aureliană a Daciei Traiane, prin retragerea administrației romane, a ocazionat organizarea politică a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în această reorganizare politică provocată de retragerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
romantice, a fost alcătuit din traversele originii, continuității, unității, independenței și spiritualității. Evenimentele politice din ultima parte a secolului al XIX-lea, în special triada alcătuită din i) instaurarea monarhiei (1866); ii) victoria în războiul de neatârnare (1878) și iii) proclamarea regalității (1881), s-au repercutat și asupra memoriei naționale. Pe lângă axele centrale ale originii, continuității, unității, independenței și spiritualității, care au asigurat structura de rezistență în bazele căreia s-a construit imaginea oficială a trecutului colectiv, memoria națională a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Monarhia, ipostaziată în figura lui Carol, va asigura "Virtus Romana Redivivus" (Melidon, 1876, p. 84). Doar spre sfârșitul anilor '80, în manualele lui Tocilescu (1889, 1896), Carol devine punctul nodal al istoriei românești, iar regalitatea o componentă intrinsecă a națiunii. Proclamarea regatului în 1881 devine cheia de boltă care împlinește construcția statalității românești. Prin regalitate, statalitatea românească, "ce până aci sta clădită pe nisip", a fost cimentată durabil (Tocilescu, 1889, p. 277). Sintetizând evoluțiile istorice recente, Xenopol arată cum, în special
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încărcătură simbolică este data de 10 mai, cu cele trei semnificații monarhice ale sale: i) 10 mai 1866 - întronarea lui Carol I ca domn al României; ii) 10 mai 1877 - Carol proclamă "independența absolută a României"; iii) 10 mai 1881 - proclamarea Regatului României, Carol fiind încoronat primul rege al României. Prin instituirea datei de 10 mai ca centru temporal în calendarul comemorativ al statului, memoria națională este programată simbolic în funcție de "legea concentrării" identificată de M. Halbwachs ca principiu regulativ al memoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pe plan politic, la 1918 românii transilvăneni care au semnat rezoluția de unire cu Vechiul Regat au păstrat totuși o autonomie provizorie a Ardealului până la adunarea unei constituante aleasă de către toți românii (Livezeanu, 1998, pp. 160-161). Ca urmare, după momentul proclamării Unirii de la 1 decembrie 1918, puterea guvernamentală, legislativă și executorie a Transilvaniei a fost ținută de Consiliul Dirigent alcătuit din 15 membri (printre care se numărau Iuliu Maniu, Vasile Godiș și Onisifor Ghibu). Autonomia provizorie negociată de transilvăneni a luat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1952, p. 414). După ce pe frontul de luptă împotriva turcilor s-a "cimentat nobila tradiție a frăției de arme româno-ruse", pe frontul diplomatic Rusia a obținut pentru România independența de stat prin Tratatul de la San-Stefano: "Pentru România, acest tratat recunoaște proclamarea independenței, pe care, în urma frăției de arme ruso-române, Rusia a impus-o Turciei" (Roller, 1952, p. 421). În ciuda tuturor binefacerilor cu care marele popor rus i-a blagoslovit pe români, elita politică a acestora din urmă, aservită capitalului străin și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-a văzut, data de 10 mai, cu tripla sa conotație regalistă (1866 - intrarea lui Carol în București, 1877 - proclamarea de către Carol a independenței, 1881 - ridicarea statului la rang de regat), a fost pilonul central al ordinii temporale construite în România până la 1947. Prima fază a socialismului a încercat să destabilizeze semantica regalistă a datei de 10 mai cu semantica
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a națiunii române. Însă data de 10 mai nu putea fi reabilitată fără a activa în conștiința colectivă bagajul său semantic de natură regalistă. Așa că s-a optat pentru devansarea cu o zi a momentului celebrativ, din 10 mai (data proclamării independenței de către Carol) pe 9 mai (data la care "adunarea deputaților țării a declarat România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]