2,776 matches
-
din interior, probabil de pe un coridor. Își înălță cu prudență capul, dar constată că pervazul era prea sus și nu putea să vadă mai nimic înăuntru. Temelia, foarte înaltă, era placată cu piatră fasonată. Ridică piciorul punându-l pe marginea proeminentă a temeliei și se săltă agățându-se de pervaz până ce ajunse cu bărbia deasupra pervazului... Sfinte Sisoe, casa era în renovare! Ușa întredeschisă către coridorul de unde venea lumina era tapetată toată cu ziare vechi. Camera pe care o avea în fața
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de nerăbdare să-l vadă... Se auzeau oare voci din interior? Sigur că da, iată o voce venea de undeva din dreapta; răsuna a gol; era o voce feminină, numai că nu se auzea ce spune. Dănilă stătea agățat de pervazul proeminent, dar poziția era atât de incomodă încât în antebrațe aproape că i se puseseră cârcei. Canaturile interioare ale ferestrei erau și ele căptușite cu ziare vechi dar, din fericire, stăteau larg deschise, imobilizate în cârlige, așa că vederea spre coridor era
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
zicea lumea, a rămas în memoria colectivă prin calitățile sale inginerești în domeniul construcțiilor hidrotehnice. Era un bărbat mic de statură - poate de aceea fusese poreclit Steluță - uscățiv, cu un nas cam mare, sub care purta mustăcioară, cu pomeții obrajilor proeminenți și ceacâr: avea un ochi albastru și celălalt căprui. Umbla tot timpul cu ziarul ”Scânteia” în buzunarul din stânga al hainei, chipurile să-l aibă la îndemână, însă nu avea cum să-i fie de folos întrucât Fulfuc era analfabet. *** Acasă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
ei ținea de o anumită ordine a mișcărilor. Cum ieșea din această ordine, se clătina. Lipsa de acțiune o descuraja evident, o lăsa fără un punct de sprijin. Devenea imediat vulnerabilă. Ceva se stingea pe fața ei osoasă, cu pomeții proeminenți și abia atunci îți dădeai seama că ochii sumbri, care se dilatau uneori în plină zi ca la pisici în întuneric, erau frumoși și jucau rolul principal în fizionomia ei, îmblînzindu-i trăsăturile puțin cam severe. Timpul trecea ca o omidă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
a apărat și ocrotit pe orfani, văduve și nedreptățiți, a împodobit și ctitorit multe biserici” - vezi coperta cărții. Personalitatea lui Lumânărică este implantată într-o epocă de o deosebită efervescență politică, social - economică și culturală a Moldovei, ilustrată prin personalitățile proeminente ale secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Ca de obicei, toate relatările și afirmațiile făcute de dl. Oprea în acest volum de 410 pagini se bazează pe amănunțite cercetări documentare despre epoca respectivă și despre personalitățile marcante din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ajuns în fine la templele suprapuse, pe o terasă ce le-ncon jura din toate părțile. Din partea noastră, Alpii ne-au apărut ca o panoramă albă-strălucitoare. I-am privit cu nesaț. Marco, lângă mine, mi-a spus numele fiecărui vârf mai proeminent și-a fiecărei ape care șerpuia-n zare. L-am lăsat să converseze cu o româncă însoțită de prietena ei chinezoaică, foarte dornice să ne pozeze aflând că suntem scrii tori, și am înconjurat terasa ca să ajung la pano rama
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
acestor nenorociri și totdeauna reușind să scape de ele ca prin urechile acului. Purta un costum cenușiu șifonat și lăbărțat, care-i venea destul de bine și care Împrumutase trăsăturile trupului prăbușit, buhăit și diform al stăpînului său. Avea pîntecele ușor proeminent, era destul de Împlinit, ceea ce arăta că se bucurase de o oarecare abundență În viață și nu prea suferise de foame. Purta o pălărie veche și murdară, din fetru cafeniu, un pardesiu cenușiu ponosit și un fular roșu zdrențuit -, iar aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
opriți, interogați sever și li s-a ordonat aspru să părăsească rîndurile. Locotenentul Își culege boneta de pe jos urlînd: — Ce dracu s-a mai Întîmplat? și se repede spre locul unde cei șase au Încremenit, zdrobiți de durere, cu obrajii proeminenți scăldați În șiroaie de lacrimi. După un schimb aprins de cuvinte cu ofițerii de la masă, se lămurește despre ce-i vorba: cei șase negri, aflați toți sub comanda lui, fuseseră tratați de boli venerice și reușiseră cumva să se furișeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
putând fi: - transat extern, linia care prelungește creasta tibiei căzând înăuntrul marginii interne a piciorului și nu în primul spațiu intermetatarsian, așa cum se întâmplă la un om normal; - în valg, planta privind înafară; - rotat extern. Baza maleolei interne fracturate este proeminentă, ridicând tegumentele care pot fi ulcerate, fractura devenid deschisă. În fractura Dupuytren înaltă, pe fața externă a gambei la 6-10 cm de vârful maleolei, se observă o depresiune unghiulară a fragmentelor. Privind din profil, piciorul este uneori subluxat posterior, și
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
pot fi ulcerate, fractura devenid deschisă. În fractura Dupuytren înaltă, pe fața externă a gambei la 6-10 cm de vârful maleolei, se observă o depresiune unghiulară a fragmentelor. Privind din profil, piciorul este uneori subluxat posterior, și anume: - calcaneul este proeminent mult înapoi; - tendonul lui Achile are cavitatea exagerată; - piciorul pare scurtat din cauza deplasării astragalului înapoi și este deviat în echin; - extremitatea inferioară a tibiei bombează anterior ridicând tendoanele extensorilor. Subluxația anterioară a piciorului este mult mai rară. Ea se manifestă
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Stătea cu mîinile în buzunar, fixîndu-l cu o privire aprigă. — O, da, spuse el cu un sentiment de ușurare. Se așeză în fața lui. Trăsăturile feței îi erau drepte și frumoase, ca ale unei statui grecești, deși avea bărbia solidă și proeminentă. Umerii nu erau drepți, ci cocîrjați, împinși în față. Părul castaniu îi era împletit lejer într-o coadă groasă, care-i atîrna pe sînul stîng. își plimba degetele peste ea, mîngîindu-o. Și tu detești locul ăsta? îl întrebă ea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
timp ce-o ridica. Părea o fată neliniștită și vioaie, care-și mișca în permanență umerii, își scutura capul și părul, zîmbind și uitîndu-se cînd într-o parte, cînd în alta. Observă cu surprindere că fața ei ovală avea maxilarul proeminent și ușor grosolan. Frumusețea ei provenea mai curînd din mișcări decît din părțile luate în sine, și probabil că din cauza asta nu stătea o clipă. Băieții din Riddrie stăteau și vorbeau la coada din stația tramvaiului care-i ducea acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
adăugă el. — Credeam că ești în grupa ei, spuse profesorul, cu o vagă notă ostilă. — Nu, deloc, răspunse Thaw cu răceală. Marjory intră cu mama ei. Era îmbrăcată într-o rochie înflorată și cercei lungi, iar sînii îi păreau mai proeminenți decît de obicei. Papagalul fîlfîi și se așeză pe umărul ei ciripind: „Grăbește-te, grăbește-te, Marjory! Bătrînul domn Churchill!. Ea se roși și zîmbi. — Joey cel rău care ne trădează secretele, zise doamna Laidlaw. — îmi pare rău că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sînt asemenea locuri de muncă în Unthank în zilele noastre. Cu excepția celor care lucrează la curățenie, iar muncitorii aceștia trebuie să fie tineri și sănătoși. Și cîți ani crezi că am? — Trecut de jumătate, pe puțin. Lanark își privi venele proeminente de la mîini și, peste ceva timp, zise: — Oricum, nu mai am dragonită. — Ce-ai zis? — Poate că nu mai sînt tînăr, dar nu am dragonită. — Bineînțeles că nu ai. Nu mai trăim în evul mediu. Lanark se simți ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
deja acolo. După vreun minut sosi și Morton, împreună cu căpitanul Leeth. Ședința începu. Vizibil enervat, Morton se plimba de colo până colo prin fața oamenilor. Părul lui, de obicei lins, era ciufulit. Paloarea feței îi accentuă și mai mult bărbia agresivă, proeminentă. Oprindu-se din mers, spuse, cu o voce gravă, aproape stridentă: - Pentru a ne încredința că planul nostru a fost bine pus la punct, îi rog pe toți specialiștii să-și expună, pe rând, rolul pe care urmează să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
St! făcu Panaitescu. Umblă cineva la ușă. Matei își privi ceasul. ― 6, 30. Pe unde i-or fi sticlit ochii amicului Vîlcu? Ușa se deschise încet și apăru un bărbat înalt, cu figura obosită. Două riduri adânci, săpate în jurul gurii proeminente, buzele subțiri îi dădeau un aer agresiv, în bizar contrast cu blândețea ochilor. Purta un palton elegant. Gulerul și căciulița de biber prinseseră în gerul de afară o strălucire metalică. Ridică surprins sprîncenele: ― Sînteți matinali astăzi... Valerica Scurtu arătă dezastrul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nimic împotriva lor, le asimila însă cumva aparte, independent de primul diagnostic. După 20 de ani de meserie, își închipuia că poate califica -cel puțin cu aproximație ― licărul răutăcios din privirea lui Grigore Popa, ca și linia coborâtă a gurii proeminente, ochii de copil luminând chipul limpede al Melaniei Lupu. Îi atrăseseră atenția farmecul aproape periculos al sculptorului, obrazul bolnav, răvășit al Valericăi Scurtu. Cel de alături, Panaitescu, își camufla secretul. Expunea o figură rigidă din care viața se alungase ștergând
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
O PRIVIRE ÎN TREACĂT, PE CARE I-O ARUNCASE PÎNĂ ATUNCI. DAR FUSESE CONȘTIENT DE FAPTUL CĂ OCHII EI VERZI ÎL SUPRAVEGHEAU ÎNCĂ DIN CLIPA ÎN CARE SE AȘEZASE. CHIPUL ÎMPĂRĂTESEI ERA IZBITOR, APROAPE NOBIL. AVEA STRUCTURA FACIALĂ CU POMEȚII PROEMINENȚI ȘI BĂRBIA FERMĂ A CELEBREI FAMILII ISHER. ȘI NU ÎNCĂPEA NICI URMĂ DE ÎNDOIALĂ CĂ EA ERA DOAR CEL MAI RECENT, NU ULTIMUL PRODUS AL UNUI ARBORE GENEALOGIC STELAR. PASIUNI CAPRICIOASE ȘI PUTERI NELIMITATE ÎI STRÎMBASERĂ MEREU FAȚA FRUMOASĂ. DAR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
troznind. Avea pantalonii suflecați, își arăta pulpele umflate și învinețite de varice, iar lângă el, cu botul ridicat în vânt, se afla un buldog uriaș, urât și furios; era de ajuns să-i vezi botul turtit și falca de jos, proeminentă, amenințătoare, ca să te treacă sudori reci. O adevărată bestie pregătită să omoare. Pentru că se înțepase când își înfipsese colții în beregata manechinului avea pe gură bale amestecate cu sânge. Stăteam ghemuit în bălării, încremenit în spatele sălciilor, așteptând. Dacă mă mirosea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fuseseră mortale. Cu titlu documentar, puteam în sfârșit reproduce portretul doctorului Rieux, dat de Tarrou. După cât poate aprecia povestitorul, e destul de fidel. "Pare de treizeci și cinci de ani. Statură mijlocie. Umerii puternici. Obrazul aproape dreptunghiular. Ochii întunecați și drepți, dar fălcile proeminente. Nasul gros este regulat. Părul negru tuns foarte scurt. Gura este arcuită, cu buzele pline și aproape întotdeauna strânse. Are întrucâtva înfățișarea unui țăran sicilian cu pielea lui arsă de soare și hainele lui în tonuri veșnic închise, dar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și putea să observe că mușchii brațelor îi erau puternici și încordați. Dar ochii nu erau cei ai unui pistolar. Erau prea curioși, făcuți mai degrabă ca să studieze paginile unei cărți decât ca să fixeze o țintă. Nasul și gura erau proeminente, dar sugerau mai mult darul conversației și chiar al investigației. Își închipui că e un bărbat înclinat mai degrabă să vorbească decât să tragă cu pistolul. Sau, mai mult decât să vorbească, să asculte. Te rog, începu Maggie, sperând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
destul de generoasă să-mi asiguri îngrijirile unui specialist. Și un preot. Trimite să vină unul. Hotărăsc eu apoi dacă este acceptabil. De enervare, lui Ignatius îi curse puțină salivă pe cearșaful care acoperea, ca un strat de zăpadă, stomacul său proeminent. Își pipăi capul și simți un bandaj aplicat deasupra durerii lui de cap. O, Doamne! Nu-ți fie teamă să-mi spui, mamă. Simt după cum mă doare că trebuie să fie ceva fatal. — Taci din gură și uită-te la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Soția ta te-a înșelat. Curtea tot îți va cere să plătești întreținerea unor copii care nu sunt ai tăi. — Dar ea are douăzeci și opt de ani. Nu mai e un copil... — Problema se pune cam așa: e dispus un doctor proeminent să ajungă la tribunal, într-un proces care implică refuzul de a-și sprijini propria fiică? — Nu, zise Bennett. — Exact, nu vrei. Iar ea știa asta. Și te asigur că știe și prevederile legale din Missouri. Așa că așteaptă să sune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
vadă În odaia mea o reproducere a unui nud pictat de Modigliani, o simplă carte poștală În culori, cumpărată de la o papetărie de unde Îmi luam creioanele și caietele, imaginea unei femei Întinse pe un pat, cambrată, oferindu-se, cu sîni proeminenți, păr pubian vizibil, imaginea unei femei care - pînă și un inocent Își dădea seama - aștepta să facă dragoste. Trecînd de la fotografiile publicitare pentru lenjerie feminină la femeia goală a lui Modigliani, făcusem un mare progres. În loc să-mi facă poftă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a-l ajuta este să mi-l descrii. ă Ei bine, are păr negru și o barbă sfirijită. Ochii, îmi amintesc perfect, sunt negrii și așezați puțin lateral pe față. și nu greșesc prea mult când spun că are nasul proeminent. Are o aluniță mare pe una din încheituri - pe stânga dacă nu mă înșel. ă și cât e de înalt? ă Oh, nu! strigă Vriginski, ca și cum abia acum și-ar fi adus aminte de un detaliu important. Încă un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]