2,781 matches
-
act magic (de obicei, de ameliorare a condiției profane - vindecare fizică sau psihică), fie În urma unei transformări spirituale. În alt plan, schimbarea poate fi produsă de simpla conștientizare a diferențelor: experiența pelerinajului mediază Între familiar și necunoscut, mundan și miraculos, profan și sacru, Același și Celălalt (A. Morinis, 1992, p. 26). Deseori, călătoria include elemente specifice riturilor de inițiere. Traseul pelerinajului este marcat de atingerea mai multor locuri sacre, care se Înșiruie, Într-un crescendo, până la Centrul căutat. La aceste altare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau eroică, care acționează ca un ghid pe durata călătoriei sau ca un mediator prin care sunt exprimate emoțiile pelerinului. Scopul pelerinajul este, deci, transformarea sinelui: pe un palier material, pelerinii speră să scape de anumite boli (nevindecate prin mijloacele profane), să se elibereze de un handicap (fizic sau mental) sau să depășească un moment dificil (sărăcie, eșec În afaceri, experiențe erotice sau sociale nefericite). Pe un palier spiritual, pelerinajul duce la confirmarea credinței, la purificare, la o revelație religioasă, la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comportament; starea de communitas; reflecția asupra semnificațiilor cuprinse În valorile religioase și culturale de bază; actualizarea rituală a legăturii dintre paradigma religioasă și experiențele umane trăite În comun; emergența, din personalități fragmentate, a unei personalități integrale; mișcarea dinspre un centru profan către o periferie sacră, care devine, dintr-odată și pentru puțin timp, centrală pentru individ, un axis mundi al credinței sale; mișcarea În sine, ca simbol al communitas, care se schimbă În timp, ca o antiteză a Încremenirii specifice structurii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În timp, ca o antiteză a Încremenirii specifice structurii; individualitatea promovată Împotriva mediului instituționalizat etc. Dar, pentru că este voluntar, pentru că nu este un mecanism social obligatoriu care marchează tranziția unui individ sau grup de la un statut la altul, În sfera profană pelerinajul ar trebui conceput mai ales ca un fenomen „liminoid” sau „cvasiliminal” și mai puțin ca un fenomen liminal În sensul dat de Van Gennep (E. Turner, V. Turner, 1978, pp. 34-35). Interpretarea turneriană a fost acceptată de numeroși cercetători
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este plasat Între diferite sisteme: În plan geografic, Între diferite țări și etnii; În plan social, Între diferite forme de organizare socială; În plan religios, Între diferite religii sau curente și mișcări religioase; În plan cultural, Între manifestări specifice existenței profane și manifestări tipice pentru contactul cu sacralitatea. În plus, pelerinajul mediază Între formele culturale elitiste și cele populare, legând Într-un proiect religios clasele sociale diferite (la fel ca și carnavalul, care face Însă acest lucru din perspectiva negării, a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 56). Sistemul este controlat de călugării „hospitalieri”, În special de cei care se ocupă de conducerea și Îngrijirea pelerinilor („brancardieri”). Cu toate acestea, conflictele dintre „hospitalieri” și pelerini apar frecvent, Îndeosebi În ceea ce privește „demarcările spațiale și temporale dintre sacru și profan” (J. Eade, M. Sallnow, 1991, p. 58). Mai ales În momentele de vârf ale ceremoniilor liturgice (cele care atrag marile fluxuri de pelerini), relațiile tensionate dintre participanți (ei Înșiși eterogeni și aflați acum În competiție pentru a se plasa cât
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vacant” (R. Da Matta) sau de „timp În afara timpului” (A. Falassi). Spre deosebire de alte asemenea Întreruperi ceremoniale, În carnaval, suspendarea sistemului temporal uzual ocupă mai multe zile și aduce o mare varietate de manifestări. În plus, temporalitatea carnavalului inversează ritmurile obișnuite, profane sau sacre: În antiteză cu majoritatea ceremoniilor, manifestările carnavalești au loc noaptea. În ciuda caracterului ludic și a manifestărilor de contestare a ordinii comune, carnavalul are profunde semnificații religioase - calendarul său este ancorat În calendarul sacralității creștine: Timpul carnavalului este caracterizat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau progresist”. Încercând depășirea acestor polarități, Mihail Bahtin (1974), urmat și de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a stins din viață (K. Yuan, 1987, p. 49). Recunoaștem aici, chiar dacă nu apare explicit În text, mecanismul sacrificial: prin moartea divinității se realizează transferul de forțe, care Însă circulă numai pe un palier al sistemului. Divinitatea transmite ceva lumii profane, fără a mai primi (cel puțin În termenii acestor mituri) altceva În schimb. Sacrificiul unilateral al divinității declanșează Însă reciprocitatea sacrificială - aceasta trebuie să fie refăcută prin devoțiunea oamenilor, adică prin instituirea sistemului de rituri de comuniune de tip rugăciune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lié au titre dans l'" Avant-propos concernant le titre et la traduction de "trecere" " qui ouvre le recueil.1298 Une autre difficulté de traduction est constituée par le vocabulaire religieux, souvent parce qu'il est " replacé dans un cadre plus profane que son origine chrétienne "1299. Philippe Loubière considère qu'il faut l'identifier et le traduire dans le même registre, afin de restituer le contraste entre le cadre strictement religieux et le cadre profane. Îl propose donc des traductions comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est " replacé dans un cadre plus profane que son origine chrétienne "1299. Philippe Loubière considère qu'il faut l'identifier et le traduire dans le même registre, afin de restituer le contraste entre le cadre strictement religieux et le cadre profane. Îl propose donc des traductions comme " Genèse " pour " zilele facerii ", " renié " pour " lepădat ", " le jour du Jugement dernier " pour " ziua din urmă "/" ziua de apoi ".1300 Leș poèmes de Blaga mettent aussi en question le problème des termes apparemment intraduisibles
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
personaje fabuloase, se poartă dialoguri, se pun întrebări retorice și se utilizează des metafora. C. religioasă cuprinde episoade biblice, uneori apocrife, cu unele implicații filosofice, majoritatea referindu-se la nașterea lui Iisus Hristos. Caracterul sacru al c. se estompează prin asimilarea profanului, încât se ajunge la viziunea unui Dumnezeu cioban, „cu fluierul la tureac/Și cu mâna pe baltag”. Pasajele epice se înrudesc sau se confundă adeseori cu teme de baladă, legendă sau chiar basm (motivul mioritic, căsătoria fratelui cu sora ș.a.
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Antichității greco-latine), pe care îl continuă, dar de care se și desparte, se diferențiază din punct de vedere funcțional. Mitul are un pronunțat caracter ritual, situându-se pe planul sacrului, spre deosebire de b., care este o povestire nerituală, situată pe planul profanului. De aici decurge veridicitatea (și credibilitatea) absolută a mitului, în raport cu caracterul neveridic al b., al cărui adevăr este subminat de chiar formulele lui inițiale și finale. Mitul explică, are o funcție etiologică, „povestea” lui este plasată într-un timp al originilor
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Milano un manuscris sirian al cărții lui Baruch, ce va fi publicat în cadrul colecției sale Monumenta sacra et profana <footnote A. M. Ceriani, Apocalypsis Baruch, olim de graeco în syriacum, et nunc de syriaco în latinum translata în Monumenta sacra et profana Mediolani, 1866 footnote>. În 1904 Edgar Hennecke publică prima traducere în limba germană a scrierilor apocrife ale Noului Testament, cu titlul Neutestamentaliche Apokryphen indeutcher Uebersetzung și, în același an, apare lucrarea Handbuch zu den Neutestamentlichen Apokryphen. În a doua jumătate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
aproape pe toți. Având motivul că beau în sănătatea regelui, supușii au cauzat multe probleme, și erau multe răzmerite peste tot: și cei care pretindeau că sunt religioși, atât ipocriții cât și cei sinceri dar la fel de entuziaști, au dat ocazia profanilor să râdă de pietatea adevărată».<footnote Grammont, Count - Memoirs of the Court of Charles the Second, by Count Grammont, Henry G.Bohn, York Street, Londra, 1864, Note 35: "Bishop Burnet confirms this account. «With the restoration of the king,» says
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
budism este reprezentat de vidul, strălucirea și energia lui „Bodhi” sau a „Minții Luminate”, iar în tradiția amerindiană se numește „Marele Spirit”. Datorită naturii sacre a acestei puteri creatoare, accesul la ea a fost protejat cu atâta grijă de practicienii profani și a fost ținută secret față de simplii amatori de curiozități. În lumea de azi, puterea a ajuns să fie privită ca o virtute prin ea însăși, separată de înțelepciune și iubire, prin raționalizările științei și ale tehnologiei. Abuzul și distrugerea
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
muri negri // cu durerea mea, singuratic cu pustiul minții mele! Amicul meu, tu nu poți ști ce sufăr. De ți-aș spune că-s înamorat ar fi o profanare... [ȘTEFAN] Știu... știu... adori... te topești... Nu iubești, iubirea e prea profană. A[LECU] Ascultă! Fără frază! Iubesc o fată. Cum o iubesc? Știu eu să ți-o spun?.... Destul că e tot ce-i mai perfect ce-a putut să creeze cerul... [ȘTEFAN] Știu, frate, știu! Ochii ca două mure... A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în multe priviri. Neapărate trebuințe politice, inspirațiile conservării proprie, nevoile unei situații ce se impunea, legau adesea căsătorii între dinastia regală a Ungariei și alte case de regenți de lege necatolică, căsătorii care nu rămâneau fără efect nici pe terenul profan al statului, nici pe acela al politicei religioase. Asemenea cazuri se repetară mai cu seamă în {EminescuOpXIV 78} descendenții regilor Bela III și Andrei II (Ierusalimiteanul), încuscriți amândoi cu Curtea bizantină. Astfel fiica celui dintâi, Margareta, se mărită la anul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din urmă intimitatea cea plină a unor naturi în esență naive. Tot astfel vor arăta o înrudire oarecare tonul fundamental din a lui Marinelli cu cel a lui Carlos din Clavigo. În amândouă trebuie să se arate copia unui raționament profan, de politură, în Marinelli această copie va căpăta coloritul unei netezimi fără de simțământ. Din accentul acesta cineva va trebui să simțească că el nu se poate înălța la vibrațiuni de-ale afectului. Accentele vor fi ca niște unde plane cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
curte, și totuși direcțiunile opuse a sufletului lor trebuie să dea fiecărei din ele un ton cu totului deosebit în reprezentare. În Leonora Sanvitale tonul fundamental, cu toată grația minții ei, va trebui să fie de-un oarecare caracter mai profan, mai lumesc; tonul fundamental al principesei trebuie să ni releveze o direcțiune a sufletului îndreptată înăuntrul ei, depărtată de lume, o direcțiune în care trebuie să simțim o spiritualizare adâncă, deși pătrunsă de durere. Antiteza acestui ton fundamental ar putea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
printr-o acțiune masivă de groază, care să producă rapid o mare ruptură psihologică și afectivă între conducerea societății și a membrilor ei; să genereze o explozie de comentarii în mass-media cu un impact social paralizant și destabilizator. În accepțiunea profană, s-ar putea socoti terorist cel care provoacă teroare sau, cu alte cuvinte, o teamă, frică puternică, o spaimă sau groază de moarte, pe o durată nedeterminată. Termenul este foarte vechi, el fiind prezent în limba latină (terror-terroris) încă din
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
trage ? ’l trage bunul Dumnezeu (14, p. 59). Omul pare să-și „construiască” un model divin pentru propriul său comportament ritual și ceremonial (73). „Precum în cer, așa și pe pământ.” Nu pare deci să fie vorba de o tratare profană a temei, cum crede Lucia Cireș (14, p. LIV), ci de transpunerea la nivel divin a unui obligatoriu desfrâu ritual, pe care-l practică oamenii în timpul sărbătorilor legate de înnoirea anului. Este vorba de un comportament anarhic și orgiastic, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
produs între cele două specii folclorico-lirice, dar nu cred că este vorba pur și simplu de o migrare a motivului din repertoriul funerar „în lirică [...] ori în colindele de fată” (22, p. 38). În repertoriul funerar, imaginea este clasic tratată, profan chiar. Defunctul se reintegrează (se „dizolvă”) în natură. Trupul său devine regn vegetal („pomișori din ochișori”) și mineral („lutișor din trupușor”) (79). Dimpotrivă, în colinde, imaginea este sim bolică : trupul personajului adormit nu devine vegetație, ci este cotropit și îngrădit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aveau efect, bolnavul fără speranță era expus la poalele copacului consacrat, fiind dat în grija zeului (sau a daimonului) care se credea că sălășluiește în copac. Sau zeului care se credea că folosește copacul drept „canal de comunicare” cu lumea profană. Altfel spus, muribundul este dat „în plata/grija Domnului”. Un astfel de bolnav expus la poalele copacului consacrat este Doncilă, dintr-o baladă culeasă de Vasile Alecsandri : Sub cel păr mare din sat Zace Donciul pe un pat ; Nouă ani
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magie poate fi nu numai ilizibil sau ininteligibil, dar chiar invizibil. În Europa medievală se credea că vestitele cărți de conjurații magice, numite Grimoires sau Les Clavicules de Salomon, erau scrise pe foi de un purpuriu violent, care „ardea” ochii profanilor, scrierea fiind astfel vizibilă doar pentru inițiați (128, p. 179). Caracteristici similare posedă și „Cartea solomonarilor” din tradiția mito-folclorică românească. Credințele populare le subliniază în mod expres : șolomonarii învață în „școala de șolomonărie” să citească „șolomonește” (99) „din cărți pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]