119,631 matches
-
sabia dintre noi se înmoaie arginții din palmele sicofanților se topesc și se scurg printre degete în pământ Ay, ay, caii Hurmuzăcheștilor beau amurg pe cupole! O lună cu ciucuri verzi și cu ciuf stă înfiptă în dealul Țeținei. Domnul Profesor o spintecă surâzător cu un cuțit roșu de diamant și din burta ei, scoate luna „cea sfântă și clară”
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
halucinat. Era în pragul divorțului. Serpuirea ilizibilă a șoselei prin întunericul zdrențuit. Si vorbele lui, rătăcind sub o lumină rece, fără stăpân. Fugisem de ceva fără nume și voiam să uit că undeva în sud se rafina suferința - acolo soția profesorului plângea părinții lui Virgil plângeau și nu prea mai era nimic de făcut în legătură cu lumea. La ultima curbă, pe strada Lermontov, o hăinuță agățată în crengile unui platan legănându-se în bătaia vântului și spaima aceea că e-un copil
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
căutat pentru cele cinci limbi străine pe care le vorbea fluent. Noi facem munca cea mai ingrată cu putință, se amuza să le spună prietenilor la bere. În vreme ca alții au profesii concrete, sunt avocați, economiști, sociologi, istorici, ingineri, profesori, noi suntem neguțători de cuvinte, cei care schimbăm mereu colecția de cuvinte ce se potrivește evenimentului. Și apoi e greu să te pricepi la toate, de la sindicate, și îngrășăminte pentru porci, la asigurări, faianță, până la termeni juridici, politică sau macarale
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
facă decât să reziste la remarcile răutăcioase ale celorlalte mame care n-o judecau pe ea sau pe Violeta care nu călcase niciodată la școala fetei, ci pe asta mică, mai cu seamă că era mereu premiantă și lăudată de profesori, cu mirarea aia, inclusă în subtext, cum se poate să fie fetița asta așa de reușită cu așa o familie în dotare?!? Da, doamna Pix, le răspundea Adina în gând doar, uite că se poate, cu toate că pentru voi era mai
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
șir, în Elveția - mărturisește Alexandru Gavrilovici, directorul artistic al Festivalului - am susținut numeroase cursuri de măiestrie. Am considerat firesc să transfer o parte a acestor activități în România natală. în urmă cu un deceniu și jumătate am fost doar doi profesori și câțiva studenți. Astăzi suntem zeci. Iar concertele, multe dintre acestea, se ridică la nivelul circuitelor importante ale vieții muzicale europene." Contactele cu tinerii, cu maeștrii, cu profesori sosiți din țară, din străinătate, cu unele valori muzicale mai puțin vehiculate
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
natală. în urmă cu un deceniu și jumătate am fost doar doi profesori și câțiva studenți. Astăzi suntem zeci. Iar concertele, multe dintre acestea, se ridică la nivelul circuitelor importante ale vieții muzicale europene." Contactele cu tinerii, cu maeștrii, cu profesori sosiți din țară, din străinătate, cu unele valori muzicale mai puțin vehiculate în sălile de concert - lucrări mai puțin cunoscute dar care aparțin marilor epoci de muzică, apoi schimbul de valori, contactele profesionale și umane directe, reprezintă împreună ansamblul de
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
27 august 1928, Oradea - 2000, Cluj), mai exact o lucrare a acestuia, Teritorii (1976), un memorial de călătorie în Germania, cu vizite în Franța, Olanda, Elveția, Anglia. De ce s-a oprit fostul student și discipol tocmai la această carte a profesorului și mentorului său, autor al unei prodigioase opere eseistice, critice, diaristice, neîntrecut monograf al vieții și operei lui Agârbiceanu, coordonator al unui dicționar de scriitori români (1995- 2000, 4 vol.), fondator al unei adevărate școli de critică și istorie literară
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
refuz al latinului față de firea și psihicul germanilor, impregnat cu un strat "selvatic, tenebros, nelatin", cum spune V.P., atrași fiind de goticul nocturn și irațional, un reper ancestral sesizat la vremea sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști transformiste
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil Podoabă se apără prin cărțile sale de recentele agresiuni și destrămări, alienante și haotice, presimțite încă de profesorul său. Un uomo salvato, așadar.
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
de urcat scările, intrai într-o cameră, mult mai mică decât o sală de clasă, cu o masă mare pe centru, unde ne strângeam toți, așezându-ne de fiecare dată cam pe aceleași locuri: Cătălin }ârlea și Horia Gârbea lângă Profesorul Martin, Cristi Popescu lângă Cătălin, apoi Bănulescu, Luci Vasilescu și ceilalți. Eu stăteam undeva la capătul opus al mesei cu fața spre geamul dinspre Schitu Măgureanu, de obicei tăcând, de fapt, întotdeauna tăcând. Era mai tot timpul frig, masa era
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
unei tainice și subtile învecinări. S-a întîmplat apoi, ca student al Facultății de Filologie din București, să petrec ore numeroase și fertile pe băncile amfiteatrului "Alexandru Odobescu", ocrotit cu noblețe de un portret al domniei tale. Mai tîrziu, ca profesor al aceleiași facultăți, portretul îmi veghea exercițiul didactic și mă ajuta să-i pilesc asperitățile, evocîndu-mi constant versurile lui Horațiu, citate în Psevdo-kinigheticos: Omne tulit punctum qui miscuit utile dulci, Lectorem delectando pariterque momendo 2. Se spune că oamenii nu
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
lui ianuarie, apăruse și americanul Daniel. §i el cunoscător al limbii române, care era hobby-ul lui. Sau poate job-ul lui ascuns. Mai vorbea, după spusele sale, și limba arabă. Trecuse de curand prin Yemen. Pe față, însă, era profesor de limbă engleză la un colegiu din New Jersey. Mai copt decât predecesorii săi nemfi (trecut cu puțin peste 40 de ani), dar și mai aerian decât ei. Cel puțin așa părea. Înalt, blond, deșirat, îmbrăcat mai mult decat sportiv
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
printre români, ceea ce nu-l împiedica să fie "la el acasă" în decorul deja de mult învechit al Bucureștiului. Iar dacă decorul nu-l mai înstrăina, nimic nu mai avea de ce să-l facă să se simtă în exil. Devine profesor de franceză. Problema identitară era închisă sau, măcar, suspendată. Contextul favorabil Împotriva ideii de conflict identitar în această perioadă vorbește nu numai istoria personală a lui Eugen Ionescu, ci și întreaga noastră istorie (inclusiv culturală) modernă. Românul e "născut" francez
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
mama, Eri, l-a cunoscut pe tatăl "naratorului", într-o excursie la munte, în Harghita, de Anul Nou. Mai apar Amy, bunica, o mătușă a mamei, Cecilia, căsătorită cu Daniel, fiii lor, Roland (o voce cu mare pondere în carte, profesor de religie în lagăr, despre care între rude se spunea că fusese "mereu cu cafeniii") și Reinhard, prezență pur nominală. Soția lui Roland este profesoară de muzică la Auschwitz. Ei alcătuiesc aici o familie, cu un copil foarte mic. Abia
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
profesoară de muzică la Auschwitz. Ei alcătuiesc aici o familie, cu un copil foarte mic. Abia în 1963 Roland dezvăluie prezența sa în lagăr, constatând că " Viața era ca peste tot." El se simte responsabil pentru alt lagăr, Flossenbürg. Credința profesorului de religie de la Auschwitz este că " Nici o religie nu poate fi tolerantă." Antisemit fățiș, pretins emul al lui Nietzsche, Roland este o minte prea înfierbântată, spre deosebire de Capesius, care e o minte rece. El explică nazismul ca "un fel de religie
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
rasei pure, diferită de cea evreiască, așteptând întoarcerea... Führerului. Vocile unchiului și nepotului ajung pentru o dată chiar să se identifice. Mărturiile unchiului Roland Albert sunt și ele înregistrate pe bandă magnetică de același narator din romanul anterior (Zile acasă), fost profesor în Ardeal, la Daia, cel care, la șapte ani, în Sighișoara, cumpăra fursecuri cu mentă de la Capesius. În 1978, nepotul din generația postbelică (obiectiv cu istoria, dar și implicat moral și justițiar) îl descoperă pe Capesius la Stuttgart, trăind cu
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
îmbine, într-un echilibru perfect, interesul științific și pe cel didactic. Din punct de vedere didactic, este vizat în primul rînd nivelul superior de instrucție lingvistică, al subtilităților de analiză specializată; cunoașterea acestor fapte și interpretări e însă indispensabilă pentru profesor chiar în formele cele mai elementare ale predării gramaticii românești: greșelile școlare, confuziile analizei devin previzibile pentru cel care înțelege în profunzime structura limbii; numai cine identifică punctele ambigue ale sistemului poate să-l prezinte corect altora. Interesul principal al
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
și priviri hăituite, ale celor care stau la coadă cu frica de a nu fi respinși. Dacă vorbești cu ei, afli că unii renunță, temporar, la meserii pentru care au făcut o facultate sau o specializare după ce au terminat liceul. Profesori sau asistenți medicali - poate că or fi și medici printre candidați, n-am izbutit să aflu -, ingineri și tehnicieni fără slujbă ori taximetriști. Toți și-au făcut socoteala că în Spania vor cîștiga mai mult, făcînd pe culegătorii, decît în
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
care propagă idei despre cărți, și mai rău, le emit.) Dacă nimerește în învățământ (e greu de crezut că alege așa ceva în cunoștință de cauză), abdică după 1-2 ani. Dacă e foarte capabilă - se constată feminizarea accentuată a populației de profesori - va face meditații. Azi poate cere până la 400 000 de mii pe ședință. E nevoie de pregătire suplimentară, părinții dau oricât să-și vadă odraslele la liceu, facultate etc. Totuși, nu se poate trăi nici așa. Consum nervos mare, timp
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
de pregătire suplimentară, părinții dau oricât să-și vadă odraslele la liceu, facultate etc. Totuși, nu se poate trăi nici așa. Consum nervos mare, timp minim pentru lectură. Care nu mai e necesară. Învățământul nu e o provocare intelectuală pentru profesor, e o responsabilitate morală. Sau o fundătură. Pleacă fără regrete. Va amâna doctoratul până la Sfântul Așteaptă. Nu atârnă mai deloc în profesie, implică muncă multă, i-ar plăcea, dar e timpul să devină pragmatic. Cochetează cu ideea de a emigra
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
pentru finalizarea editorială a proiectului ce i-a căzut norocos în brațe. Editura clujeană poate deveni un factor stimulator de perfecționare a lui, pentru o mai ofensivă punere în valoare. Se cuvine un elogiu separat inițiatorului și coordonatorului de proiect, profesorul universitar Ion Pop, critic și istoric literar foarte cunoscut, o garanție de obiectivitate și de profesionalism. Când știm cât a pătimit Mircea Zaciu pentru Dicționarul scriitorilor români, într-o adevărată odisee povestită în jurnalul său, ne imaginăm ce cheltuială de
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
antonpannești, Gaster și-a relevat și o altă calitate a sa, modestia exemplară, spunând că dacă va fi greșit ceva, el va primi „cu smerenie” orice întâmpinare critică. Cu M. Gaster & Agnes Murgoci. Avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești, profesorul clujean Virgiliu Florea se află la a treia carte despre marele învățat, și de data aceasta accentul principal căzând pe comunicarea de documente, pe care le-a cules din arhiva (care conține cca 200.000 de documente), aflată la University
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
de nuanțe ca niciodată, gradul de importanță al evenimentelor este instabil căci timpul mută centrul de greutate al priorităților; percepția însăși a duratei se arată amețitoare. Aflând că însuși tatăl său fusese ofițer de Securitate, Vlad Chelfănescu cere confuz sfatul profesorului Șragăr, care îl încurajează condamnând ideea unui adevăr final relativ: „Din această privire unilaterală și parțială a fenomenelor, s-a născut ideea fatală, erezia gravă cum că adevărul e imposibil de aflat. Cu alte cuvinte, timpul devine iluzie pe măsură ce se
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
-și dezvolta propriul curriculum, s-a văzut: 1 oră din 32. Mai e un pic de umblat la noile programe, a căror noutate deja s-a perimat în așteptarea modei retro. Mai sînt niște retușuri de făcut la aprecierea muncii profesorilor - de pildă, după ideea deja enunțată de a le judeca performanțele acestora în funcție de performanțele elevilor lor, după binecunoscutul, vreme de decenii înduratul principiu „primești clase bune, ești profesor emerit”. Ar mai fi de făcut un pic de disciplină în rîndul
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
așteptarea modei retro. Mai sînt niște retușuri de făcut la aprecierea muncii profesorilor - de pildă, după ideea deja enunțată de a le judeca performanțele acestora în funcție de performanțele elevilor lor, după binecunoscutul, vreme de decenii înduratul principiu „primești clase bune, ești profesor emerit”. Ar mai fi de făcut un pic de disciplină în rîndul experților educaționali - cei care se ocupă de curriculum, evaluare, aprobarea manualelor, formarea cadrelor didactice etc. - strîngînd laolaltă, așa cum ne anunță oficialitățile că se va face, instituțiile în care
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]