KorAP: Find »[drukola/base=profesoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...132 >

3,286 matches

Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

substanțial o semnificație asumată de colegiul senatului a avut ca rezultat fie ajustarea reprezentării participantului respectiv, fie renunțarea la această reprezentare disonantă prin mecanisme democratice de vot sau ignorare tacită. În sistemul funcțional în care locul creării reprezentărilor este consiliul profesoral al facultăților am identificat două tipuri de propagare a reprezentărilor. Unul deosebit de eficient este cel în care reprezentarea unuia dintre decani este asumată cu destulă ușurință prin vot sau tacit de CA. Astfel, temele (însoțite sau nu de documente scrise

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
de propagare a reprezentărilor. Unul deosebit de eficient este cel în care reprezentarea unuia dintre decani este asumată cu destulă ușurință prin vot sau tacit de CA. Astfel, temele (însoțite sau nu de documente scrise) aduse în CA de reprezentanții consiliilor profesorale ale facultăților (decanul sau suplinitorul său) au conținuturi „locale” care nu sunt incluse în ordinea de zi a ședințelor decât la capitolul „diverse”. Documentele în care sunt prezentate nu sunt distribuite participanților precum documentele create de colegiul senatului. Membrilor CA

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
cunoscute de decani. În baza acestei cunoașteri împărtășite, expectanțele sunt coordonate cu ușurință, într-un timp scurt: fiecare știe ce să facă în situația respectivă. Al doilea tip semnalează mai degrabă blocajul decât propagarea formală a reprezentărilor create în consiliile profesorale. Astfel, în perioada cuprinsă în această analiză nu a existat nici un caz în care vreunul dintre consiliile profesorale să introducă în CA un document prin care să transmită reprezentările membrilor săi într-o temă majoră, dintre cele care au ocupat

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
știe ce să facă în situația respectivă. Al doilea tip semnalează mai degrabă blocajul decât propagarea formală a reprezentărilor create în consiliile profesorale. Astfel, în perioada cuprinsă în această analiză nu a existat nici un caz în care vreunul dintre consiliile profesorale să introducă în CA un document prin care să transmită reprezentările membrilor săi într-o temă majoră, dintre cele care au ocupat agenda ședințelor CA mai multe săptămâni consecutive. Nici CA nu a introdus în agendele ședințelor aducerea unui astfel

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
o temă majoră, dintre cele care au ocupat agenda ședințelor CA mai multe săptămâni consecutive. Nici CA nu a introdus în agendele ședințelor aducerea unui astfel de document ca resursă a activității sale cognitive. Introducerea în CA a reprezentărilor consiliilor profesorale - structuri cu funcții de decizie pentru problemele care privesc facultatea - se face exclusiv prin intermediul unui singur mediu reprezentațional, persoana decanului. Informațiile privind acuratețea și eficiența activității de promovare în CA a stărilor reprezentaționale ale consiliului profesoral prin intermediul participării decanului la

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
CA a reprezentărilor consiliilor profesorale - structuri cu funcții de decizie pentru problemele care privesc facultatea - se face exclusiv prin intermediul unui singur mediu reprezentațional, persoana decanului. Informațiile privind acuratețea și eficiența activității de promovare în CA a stărilor reprezentaționale ale consiliului profesoral prin intermediul participării decanului la activitatea cognitivă a CA nu ajung la cunoștința consiliului profesoral. Acesta primește rezultate finale, colective. Documentul care înregistrează contribuțiile participanților la activitățile cognitive ale CA, interacțiunile și reacțiile participanților la prezentările din documentele de lucru este

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
facultatea - se face exclusiv prin intermediul unui singur mediu reprezentațional, persoana decanului. Informațiile privind acuratețea și eficiența activității de promovare în CA a stărilor reprezentaționale ale consiliului profesoral prin intermediul participării decanului la activitatea cognitivă a CA nu ajung la cunoștința consiliului profesoral. Acesta primește rezultate finale, colective. Documentul care înregistrează contribuțiile participanților la activitățile cognitive ale CA, interacțiunile și reacțiile participanților la prezentările din documentele de lucru este ignorat de consiliile profesorale. De altfel, verificarea modului cum sunt consemnate în procesele-verbale contribuțiile

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
la activitatea cognitivă a CA nu ajung la cunoștința consiliului profesoral. Acesta primește rezultate finale, colective. Documentul care înregistrează contribuțiile participanților la activitățile cognitive ale CA, interacțiunile și reacțiile participanților la prezentările din documentele de lucru este ignorat de consiliile profesorale. De altfel, verificarea modului cum sunt consemnate în procesele-verbale contribuțiile individuale la o activitate cognitivă colectivă este o practică ce s-a pierdut. Consultarea documentelor de arhivă arată că, înainte de 1944, o ședință de catedră universitară începea cu citirea procesului-verbal

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
întocmit în ședința precedentă, cu scopul ca ideile reprezentate în acest document să fie recunoscute de cei care le-au formulat. Reformularea unei idei la cererea contributorului era un fapt obișnuit. • Decanul ca principal mediu de comunicare a reprezentărilor consiliului profesoral Reprezentantul consiliului profesoral în CA, decanul, este aproape unicul purtător al mesajelor care au drept sursă principala structură cu funcții de decizie a facultății, consiliul profesoral. Să alegem situațiile în care decanul, asumându-și rolul de executor al deciziilor consiliului

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
precedentă, cu scopul ca ideile reprezentate în acest document să fie recunoscute de cei care le-au formulat. Reformularea unei idei la cererea contributorului era un fapt obișnuit. • Decanul ca principal mediu de comunicare a reprezentărilor consiliului profesoral Reprezentantul consiliului profesoral în CA, decanul, este aproape unicul purtător al mesajelor care au drept sursă principala structură cu funcții de decizie a facultății, consiliul profesoral. Să alegem situațiile în care decanul, asumându-și rolul de executor al deciziilor consiliului profesoral, își propune

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
contributorului era un fapt obișnuit. • Decanul ca principal mediu de comunicare a reprezentărilor consiliului profesoral Reprezentantul consiliului profesoral în CA, decanul, este aproape unicul purtător al mesajelor care au drept sursă principala structură cu funcții de decizie a facultății, consiliul profesoral. Să alegem situațiile în care decanul, asumându-și rolul de executor al deciziilor consiliului profesoral, își propune (re)prezentarea acurată a semnificațiilor împărtășite de membrii consiliului profesoral într-o temă importantă din agenda ședinței CA. Contextul formal în care el

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Reprezentantul consiliului profesoral în CA, decanul, este aproape unicul purtător al mesajelor care au drept sursă principala structură cu funcții de decizie a facultății, consiliul profesoral. Să alegem situațiile în care decanul, asumându-și rolul de executor al deciziilor consiliului profesoral, își propune (re)prezentarea acurată a semnificațiilor împărtășite de membrii consiliului profesoral într-o temă importantă din agenda ședinței CA. Contextul formal în care el își poate îndeplini această intenție conține facilitățile și constrângerile practicii curente de desfășurare a ședințelor

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
care au drept sursă principala structură cu funcții de decizie a facultății, consiliul profesoral. Să alegem situațiile în care decanul, asumându-și rolul de executor al deciziilor consiliului profesoral, își propune (re)prezentarea acurată a semnificațiilor împărtășite de membrii consiliului profesoral într-o temă importantă din agenda ședinței CA. Contextul formal în care el își poate îndeplini această intenție conține facilitățile și constrângerile practicii curente de desfășurare a ședințelor. După cum am arătat mai înainte, în practica ședințelor propagarea reprezentărilor asumate de

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
acomodare a stării reprezentaționale din mintea contributorului individual la descrierea din artefactul provenit de la colegiul senatului și la discursurile acomodative ale celorlalți participanți. Acomodarea (adică modificarea reprezentării individuale) nu este obstrucționată de nici un artefact echivalent buletinului informativ prin care consiliul profesoral să-și urmărească promovarea reprezentărilor cu aceeași eficiență ca a colegiului senatului. Vorbim despre un document care să fi „salvat” rezultatele activității cognitive a consiliului profesoral în scopul utilizării lor ca resurse în activitatea CA și care să fie utilizat

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
reprezentării individuale) nu este obstrucționată de nici un artefact echivalent buletinului informativ prin care consiliul profesoral să-și urmărească promovarea reprezentărilor cu aceeași eficiență ca a colegiului senatului. Vorbim despre un document care să fi „salvat” rezultatele activității cognitive a consiliului profesoral în scopul utilizării lor ca resurse în activitatea CA și care să fie utilizat drept cadru constrictiv și suport al contribuțiilor personale ale decanului. Fără astfel de documente, alinierea sau opoziția la singura stare reprezentațională sprijinită tehnologic și cultural rămân

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
interacțiuni „dirijate” în cea mai mare parte de documente „trecute” prin ședințele colegiului senatului și ghidate de moderatorul discuțiilor; sisteme funcționale care transcend ședința; propagarea mai eficientă a reprezentărilor create sau asumate de colegiul senatului în raport cu cele create în consiliile profesorale ale facultăților; insuficienta utilizare a mijloacelor materiale ca medii reprezentaționale de către consiliile profesorale. Aceste rezultate arată că, în timp ce colegiul senatului conștientizează importanța de a controla propagarea reprezentărilor în structurile de decizie, consiliile profesorale al facultăților ignoră condițiile care împiedică utilizarea

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
senatului și ghidate de moderatorul discuțiilor; sisteme funcționale care transcend ședința; propagarea mai eficientă a reprezentărilor create sau asumate de colegiul senatului în raport cu cele create în consiliile profesorale ale facultăților; insuficienta utilizare a mijloacelor materiale ca medii reprezentaționale de către consiliile profesorale. Aceste rezultate arată că, în timp ce colegiul senatului conștientizează importanța de a controla propagarea reprezentărilor în structurile de decizie, consiliile profesorale al facultăților ignoră condițiile care împiedică utilizarea reprezentărilor sale ca resurse în aceleași activități. În practicile obișnuite, înțelesurile candidate la

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
colegiul senatului în raport cu cele create în consiliile profesorale ale facultăților; insuficienta utilizare a mijloacelor materiale ca medii reprezentaționale de către consiliile profesorale. Aceste rezultate arată că, în timp ce colegiul senatului conștientizează importanța de a controla propagarea reprezentărilor în structurile de decizie, consiliile profesorale al facultăților ignoră condițiile care împiedică utilizarea reprezentărilor sale ca resurse în aceleași activități. În practicile obișnuite, înțelesurile candidate la calitatea de rezultate finale ale activităților cognitive din ședințele CA reprezintă răspunsuri personale ale participanților, coordonate de moderatorul ședinței, la

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
de rezultate finale ale activităților cognitive din ședințele CA reprezintă răspunsuri personale ale participanților, coordonate de moderatorul ședinței, la reprezentările propuse de colegiul senatului ca resurse ale activităților cognitive din CA. Sistemul funcțional menit să propage reprezentările asumate de consiliul profesoral ignoră utilizarea unor medii reprezentaționale materiale de promovare a propriilor reprezentări și de feedback privind performanța promotorului unic al acestor reprezentări în CA. În absența acestor mijloace tehnice de suport, contribuțiile decanului la activitatea cognitivă din ședințele CA se concretizează

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
unic al acestor reprezentări în CA. În absența acestor mijloace tehnice de suport, contribuțiile decanului la activitatea cognitivă din ședințele CA se concretizează în acte personale integrate mai curând în sisteme funcționale care promovează reprezentările colegiului senatului decât ale consiliului profesoral. Tehnologia desfășurării activității cognitive în sistemele funcționale dezvoltate de practicile curente contravine, astfel, funcției de reprezentare cu care decanii sunt învestiți de consiliile profesorale. 7. Concluzii Obiectul acestui studiu este comportamentul consiliului de administrație (CA), grup organizațional în care participanții

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
acte personale integrate mai curând în sisteme funcționale care promovează reprezentările colegiului senatului decât ale consiliului profesoral. Tehnologia desfășurării activității cognitive în sistemele funcționale dezvoltate de practicile curente contravine, astfel, funcției de reprezentare cu care decanii sunt învestiți de consiliile profesorale. 7. Concluzii Obiectul acestui studiu este comportamentul consiliului de administrație (CA), grup organizațional în care participanții își desfășoară activitatea în baza unui mandat de reprezentare a altor substructuri organizaționale. Performanțele membrilor în îndeplinirea acestui mandat ar fi dificil de apreciat

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
mijloacelor tehnice, materiale de reprezentare - susține diferențiat propagarea reprezentărilor diferitelor substructuri organizaționale. În condițiile create de practicile curente, contribuțiile cognitive ale participanților sunt integrate în sistemele funcționale care susțin propagarea mai eficientă a reprezentărilor dinspre colegiul senatului spre birourile consiliilor profesorale decât dinspre consiliile profesorale spre CA. Lipsa documentelor care să susțină și să încadreze contribuțiile cognitive ale decanului diminuează performanțele acestuia în funcția de reprezentare a semnificațiilor propuse de consiliul profesoral al facultății. Studiul grupului organizațional poate avea la bază

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
reprezentare - susține diferențiat propagarea reprezentărilor diferitelor substructuri organizaționale. În condițiile create de practicile curente, contribuțiile cognitive ale participanților sunt integrate în sistemele funcționale care susțin propagarea mai eficientă a reprezentărilor dinspre colegiul senatului spre birourile consiliilor profesorale decât dinspre consiliile profesorale spre CA. Lipsa documentelor care să susțină și să încadreze contribuțiile cognitive ale decanului diminuează performanțele acestuia în funcția de reprezentare a semnificațiilor propuse de consiliul profesoral al facultății. Studiul grupului organizațional poate avea la bază modele foarte diferite (Zlate

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
eficientă a reprezentărilor dinspre colegiul senatului spre birourile consiliilor profesorale decât dinspre consiliile profesorale spre CA. Lipsa documentelor care să susțină și să încadreze contribuțiile cognitive ale decanului diminuează performanțele acestuia în funcția de reprezentare a semnificațiilor propuse de consiliul profesoral al facultății. Studiul grupului organizațional poate avea la bază modele foarte diferite (Zlate, 2004). Modelele diferă prin identitatea conferită actelor comportamentale. Spre exemplu, interacțiunile dintre membrii CA pot fi analizate din perspectiva modelelor conducerii. Identificarea stilurilor de interacțiune mai democratice

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

precum și aceluia care prin atitudinea sau comportarea sa a adus prejudicii intereselor statului român”48. Pe lângă utilizarea unor legi cu conținut arbitrar, organele Securității au recurs la metode „specifice”, facilitate de munca informatorilor: atenționări, avertismente, crearea unor disensiuni În cadrul corpului profesoral, compromiteri și eliminări din Învățământul teologic. Aceeași suspiciune se răsfrângea și asupra elitei maghiare protestante (calvină, luterană și unitariană), dar cele trei culte au avut mai puțin de suferit de pe urma represiunii comuniste. Conducerea Bisericii Reformate Maghiare, În contrast cu poziția prelatului catolic

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]