1,605 matches
-
aflăm numirea judecătorilor după o anume lege, care să coprinză în ea garanții de știință și de probitate, e singurul mijloc pentru a pune interesele justițiabililor la adăpost de pericolele ce le amenință din partea unei plebe de cârciocari, a unui proletariat al condeiului, mai numeros la noi și mai înrăutățit decât oriunde în lume. Electivitatea judecătorilor într-un popor în care se plimbă cu mînile în șolduri Mihălești, Costinești și Caradale e o absurditate. [26 februarie 1881] ["FAPTE DE O ÎNSEMNĂTATE
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
posesiune ereditară care pe de-o parte ar fi făcut de prisos improprietărirea, iar pe alta ne-ar fi ferit de inconvenientul unei subîmpărțiri în parcele prea mici a pământurilor țărănești, deci ne-ar fi scutit de perspectiva formării unui proletariat agricol. Un loc grevat cu embatic [e] o proprietate arendată pe-o serie de ani indefinită. Posesiunea se moștenește în adevăr, dar, după natura datinei pe care se 'ntemeia acest soi de tranzacțiune, ea nu se putea moșteni decât în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
între epoca în care toată viața publică era înrădăcinată în obiceiele, în modul de-a vedea al nației românești, cel care cunoaște starea materială și inimoșia țăranului nostru la începutul acestui secol chiar și compară acea stare de lucruri cu proletariatul agrar și morbiditatea generației actuale va înțelege că teoria noastră este în esență adevărată. A spune că "poporul împărtășește ideile roșiilor" este o erezie. Ce să împărtășească în adevăr? Ideile coprinse în legi traduse din franțuzește, pe cari numai juriștii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
celor ce sapă canalul de la Panama și fac să-i fructifice capitalul. La teza d-lui Holban, că, întru cât există societate umană organizată, vor exista fatalmente posidenți și proletari, am răspunde că există stadii ale dezvoltării omenești în care proletariatul nici nu e cu putință, că această din urmă formă de inegalitate este în mare parte a se atribui mașinei și absolutei libertăți a capitalului bănesc și că, pe atunci pe când d. Holban era copil, exista multă neegalitate în țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine pre cele esențiale: biserica, școala și căile de comunicațiune. Și de aceea încă demult partidul conservator s-a ridicat contra direcțiunii ce se dă tinerimii în școalele noastre, care a creat și creează pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului, o adevărată plagă socială, și a propus ca instrucțiunea publică să îndrepteze forțele vii ale națiunii către ocupațiunile, așa de bogate și așa de necesare în organizarea societăților moderne, ale industriei și comerțului. Nu mai puțin partidul conservator
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
străini. Condamnând la ocnă pe un nebun ca Pietraru, dar iertând pe evreii cari cu singe rece sfâșie o biată muiere bătrână care privea la înmormîntarea unui rabin, îngăduitor cu Arion, cu Boteanu *, cu hoții de bani publici, neîngăduitor cu proletariatul agricol, care ar comite crime de mizerie, de viciile născute sub*** sa jidovime. Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos, cu orice escrocherie ar comite un străin, dar daca un român va comite
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teologiei, care și-au conservat rostul atâta timp cât au fost non-ideologii. Când Marx anunța optimist că a venit vremea ca filosofia să schimbe lumea și nu doar s-o explice, el deja anunța moartea metafizicii, transformând filosofia într-o ideologie a proletariatului. Este adevărat că marea metafizică a avut dificultățile și precaritățile ei, dar înlăturarea acesteia din arsenalul gândirii europene a inaugurat, în realitate, ceea ce s-a numit filosofie angajată, adică era ideologiilor de tot felul. Dacă postmodernismul ar însemna apusul tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe care il cere morală și s] îl susții pe cel pe care il interzice. Ar putea exista unele tipare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de societate, dar el crede că omenirea are misiunea de a pune bazele unei astfel de societ]ți. Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale omenirii în ansamblu. Marx crede c] acest lucru se poate întâmpla doar dac] proletariatul devine conștient de propria existent]; numai atunci mișcarea va putea crea o societate în care nu exist] iluzii ideologice și nici clasele care determin] apariția acestora. x. Rezist] ideile lui Marx în absență moralei? Marx a fost un gânditor radical
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c] interesele de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt capabili s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c] interesele de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt capabili s] înțeleag] din punct de vedere teoretic procesul istoric (MEW 4, p. 472, CW 6, p. 494). Acest apel apare dintr-o identificare informat] cu o miscare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
informat] cu o miscare istoric] concret], nu din interesul propriu brut și cu atât mai puțin dintr-un angajament imparțial fâț] de principiile și scopurile morale pe care se crede c] le are mișcarea. Aceia care se al]tur] cauzei proletariatului având aceast] din urm] atitudine nu au reușit s] înțeleag] din punct de vedere teoretic mișcarea istoric]: ei au fost pur și simplu prinși în capcana idologiei morale. Este evident c], de la Hegel, Marx deriv] ideea impotentei moralei abstracte (de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar un act de tr]dare a mișc]rii proletare (MEW 19
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar un act de tr]dare a mișc]rii proletare (MEW 19: 25, SW 325
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de remarcat bunele recenzii, analize și cronici literare, teatrale, artistice, muzicale: Șerban Cioculescu, Despre opera socială a lui Anatole France (în completarea portretului Anatole France de Al. Claudian), Alexandru Bogdan, D. Caracostea, Poetul Brătescu-Voinești, N. Davidescu, Aspecte și direcții literare, Proletariatul intelectual, Victor Ion Popa, O trădare binevenită (despre expoziția Societății Arta Română, deschisă în sălile Ateneului), Eugen Cealâc, Salonul umoriștilor români (se remarcă talentul lui Ross, Ion Anestin și Victor Ion Popa - un „minunat meșteșugar al caricaturii”) și Alexandru Colfescu
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
VIITORUL SOCIAL, gazetă apărută la București, săptămânal, între 11 și 25 octombrie 1931, cu scopul apărării „intereselor proletariatului și ale țărănimii din România”. Colaborează cu articole Al. Sahia (Tragedia învățătorilor, Făcătorul de papuci), Petre Pandrea (Politica păcii, Țărănimea) și N. Tatu (Marx și Engels). Rubrica „Literatură - teatru” este semnată de Haig Acterian (Cinema în Rusia nouă, Pasivitatea spectatorului
VIITORUL SOCIAL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290565_a_291894]
-
ideologic și politic, V.s. intenționează să fie „un nou organ de luminare, de critică și de luptă”, cu o doctrină bazată pe concepția materialistă a istoriei, în spiritul lui Karl Marx și Friedrich Engels, și cu scopul de a educa proletariatul, dar cu „o înrâurire salutară asupra întregii vieți intelectuale a țării”. De altfel, din Capitalul lui Marx se traduce capitolul Acumularea primitivă. Semnează articole C. Dobrogeanu-Gherea (Anarhia cugetărei, Deosebirile dintre socialism și anarhism), C. Racovski ( Chestiunea agrară și, sub pseudonimul
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
ne aliniem În spatele unor principii profesionale ferme, să ne unim Într-o confrerie academică puternică, alături de tovarășii noștri de idei din Întreaga țară, și apoi vom putea porni, cu Încredere, la asaltul Palatului de Iarnă. După același model al avangardei proletariatului, nu trebuie să fim foarte mulți, ci doar hotărâți, dedicați și bine organizați. Iar după exemplul generației lui Iorga XE "Iorga" , - contemporanul lui Ilici -, pentru asanarea istoriografiei românești și impunerea unei noi școli și generații critice nu este suficient să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din proximitatea cercurilor comuniste. În poezia sa „Deutscher und Ire”, scrisă În anul 1846, Weerth vorbește despre necesitatea solidarizării germanilor cu irlandezii, de care i-ar uni, ca element comun, aceeași sărăcie. Era vorba, aici, de idealul de solidaritate al proletariatului internațional, inspirat de gândirea marxistă. Dacă primele trei sfere de interes erau proprii, În general, statelor apusene, În cazul cărora nu se punea atât de acut problema națională, cu totul altă rezonanță avea chestiunea irlandeză pe o a patra filieră
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Dictatura proletariatului a asigurat egalitatea deplină a oamenilor în societate; Lenin a fost principalul ideolog și conducător al bolșevicilor în Rusia. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
clasei țărănești după război era următoarea : micii proprietari de pământ însumau, după împroprietăririle interbelice succesive, 89,6% din suprafața cultivabilă a țării, moșierii, doar 10,4%. Existau și țărani cu pământ puțin sau deloc, care munceau la alții, așa-numitul proletariat agricol, în număr nesemnificativ. Acest proletariat agricol trebuia asmuțit împotriva marii mase a țăranilor așezați, care își lucrau pământul. Dușmanul principal nu era moșierul, ci așa- numitul chiabur, țăranul înstărit. Georgescu și Iliu con struiesc deci o realitate cu totul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
micii proprietari de pământ însumau, după împroprietăririle interbelice succesive, 89,6% din suprafața cultivabilă a țării, moșierii, doar 10,4%. Existau și țărani cu pământ puțin sau deloc, care munceau la alții, așa-numitul proletariat agricol, în număr nesemnificativ. Acest proletariat agricol trebuia asmuțit împotriva marii mase a țăranilor așezați, care își lucrau pământul. Dușmanul principal nu era moșierul, ci așa- numitul chiabur, țăranul înstărit. Georgescu și Iliu con struiesc deci o realitate cu totul paralelă, un sat de operetă, al
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comuniștii. Titus Popovici și Mircea Drăgan, împreună cu excelenții actori Ilarion Ciobanu, Colea Răutu, George Calboreanu fixează un nivel de realizare a propagandei comuniste cu mijloace ale manipulării artistice greu de depășit. Aproape de soare (1961) sau Proletarizarea țărănimii Transformarea țăranilor în proletariat urban. Procesul de industrializare a României, construirea de blocuri de locuințe „socialiste” în toate orașele mari ale țării, asigurarea independenței energetice (minerit, hidrocentrale) cu forță de muncă. Din aceste cauze, la sfârșitul anilor ’50 are loc o adevărată migrație de la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Central, de socialism, de comunism, dar nici un cuvânt despre Tovarășul Ceaușescu, că atunci luăm măsuri. Accentele critice la adresa sistemului, combinate cu magnificarea Conducătorului, fac din Probleme personale un film de propagandă nu comunistă, dar ceaușistă, în favoarea dictaturii personale, nu a proletariatului. Totuși, numărul și deschiderea supapelor prezente în acest film sunt un simptom, acum limpede, al presiunii sociale în creștere, resimțită de Partid. Secvențe (1982) sau Cinema contra cinema - seria a doua În cinematografia română sub comunism am identificat doar două
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]