2,396 matches
-
de zile, Pantocratorului, Sf. Duh și Maica Domnului. De o parte și de alta au fost zugrăvite scene din ciclul Hristologic și cel Marial (Sf.Maria, Sf.Duh, Bunavestire, Nașterea lui Iisus, Botezul Domnului) o atenție deosebită fiind acordată Patimilor. Pronaosul, adăugat ulterior, nu este decorat. Pictura murală a bisericii se datorează zugravului Dumitru Ispas din Gilău, care lucrează aici în colaborare cu fiul său Ștefan. Maestrului Ispas i se datorează decorul pictat al multor biserici de lemn din bazinul Someșului
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
urme scrise despre data zidirii, dar s-a păstrat amintirea în popor că a fost construită de același meșter, rămas anonim, care a zidit și biserica din Agârbiciu între anii 1720-1730. Se spune că o parte a bisericii, altarul și pronaosul, au fost construite în jurul anilor 1550-1600, în parohia Finciu și aduse în prima jumătate a secolului al XVII-lea pentru a fi reclădite în Straja. Starea proastă a acoperișului a dus la degradarea în timp a valoroasei picturi murale. Recent
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
și de brad, îmbinate în cheotoare dreaptă și în coadă de rândunică, pe o fundație de piatră, dar altarul este edificat numai din grinzi de brad și are o formă poligonală, cu pereții retrași. Pe latura sudică, pe toată întinderea pronaosului și naosului se desfășoară o prispă-pridvor, având șapte stâlpi de susținere între talpa pridvorului și cununa acestuia. Peste tavanul pronaosului se ridică scheletul înalt al turnului, cu galerie deschisă și coiful octogonal. Naosul este prevăzut cu o boltă obișnuită, semicilindrică
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
edificat numai din grinzi de brad și are o formă poligonală, cu pereții retrași. Pe latura sudică, pe toată întinderea pronaosului și naosului se desfășoară o prispă-pridvor, având șapte stâlpi de susținere între talpa pridvorului și cununa acestuia. Peste tavanul pronaosului se ridică scheletul înalt al turnului, cu galerie deschisă și coiful octogonal. Naosul este prevăzut cu o boltă obișnuită, semicilindrică, ce se înalță direct de pe pereții laterali. O boltă semicilindrică mai joasă și trei triunghiuri sferice, frumos îmbinate între ele
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
și ține seama de erminie.” În 1793 e cert că Dimitrie Ispas picta la Tăuți interiorul altarului, iar în 1829 a revenit la biserica greco-catolică din Tăuți, unde, după părerea primului sau exeget, Atanasie Popa, pictura realizată în naos și pronaos, tinde la slăbirea pretențiilor artistice și crede că partea leului în executare a avut-o fiul său Ioan". Cu o mână mai puțin sigură în continuarea literelor mărunte, care poate fi și a fiului său, lasă trei inscripții, două în
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
tinde la slăbirea pretențiilor artistice și crede că partea leului în executare a avut-o fiul său Ioan". Cu o mână mai puțin sigură în continuarea literelor mărunte, care poate fi și a fiului său, lasă trei inscripții, două în pronaos și una în altar. În pronaos, deasupra ușii se află cea mai amplă, adevărata pisanie, în stilul caracteristic meșterului nostru: „Slavă, cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în Sf. Troiță care ne-au ajutat după început de-am ajuns
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
crede că partea leului în executare a avut-o fiul său Ioan". Cu o mână mai puțin sigură în continuarea literelor mărunte, care poate fi și a fiului său, lasă trei inscripții, două în pronaos și una în altar. În pronaos, deasupra ușii se află cea mai amplă, adevărata pisanie, în stilul caracteristic meșterului nostru: „Slavă, cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în Sf. Troiță care ne-au ajutat după început de-am ajuns și sfârșitul. Zugrăvitu-s-a aceasta
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
bisericii este bună, atât la nivelul acoperișului cât și al bazei. Peretele de nord al naosului a suferit cel mai mult din urma infiltrațiilor, pictura fiind cea mai distrusă aici. În 1968, s-au tăiat ferestre, în peretele ce desparte pronaosul de naos, care au tăiat evident și stratul de pictură.
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
Hramul bisericii este Cuvioasa Parascheva, așa cum rezultă dintr-un vechi hrisov descoperit în 1980, în mod eronat apare în unele documente hramul Sf. Nicolae. Stilul este cel al vechilor biserici din Ardeal, planul este de formă dreptunghiulară pentru naos și pronaos, iar absida altarului este retrasă, de forma poligonală, cu patru laturi. Decorul sculptat este deosebit de interesant. Un element îl constituie aripile cu pene descrescânde tăiate din trei grinzi. Numărul colților este de 8-9 la pronaos și 12 la altar, ceea ce
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
formă dreptunghiulară pentru naos și pronaos, iar absida altarului este retrasă, de forma poligonală, cu patru laturi. Decorul sculptat este deosebit de interesant. Un element îl constituie aripile cu pene descrescânde tăiate din trei grinzi. Numărul colților este de 8-9 la pronaos și 12 la altar, ceea ce produce un efect de înălțare deosebit. Motive de crestături înfrumusețează concolele stâlpilor din pridvor, dar locul de concentrare al decorului sculptat îl constituie cadrul ușilor de intrare în tindă și naos. Motivele sculptate, rozete, dinți
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
în tindă și naos. Motivele sculptate, rozete, dinți, frânghia împletită și reliefată într-un șanț în înălțimea usciorului sau ocolind cadrul ușii, motivul ornamental al crucii... fac parte din fondul de sculptură în lemn al poporului român”. Între naos și pronaos exista un perete astfel încât femeile puteau doar să audă slujba nu să și vadă. Când acest perete a fost tăiat, probabil în timpul păstoririi episcopului Vasile Moga, a dispărut inscripția referitoare la anul construcției bisericii, 1730, care se afla deasupra ușii
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
ușii de intrare în naos, în anul 1730, în luna august cu contribuța a tot satul și prin grija preotului Popa Ioan, de către meșteri lemnari deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit cu scândură nouă, deasupra lui înălțându-se turnul cu coif piramidal. Suprafața totală a bisericii este de 72 mp (4x18m). Biserica din Stolna “deține una dintre cele mai mici ferestre și uși dintre bisericile din lemn din județ
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
înalță coiful piramidal până la 11, 70 m.” Sfânta Masă, de dimensiuni reduse, este din lemn de stejar cu picior din piatră. Crucea Răstignirii de asemenea este din lemn și are o înălțime de doar 15 cm. Clopotul se trage din pronaos. Până în 1999, când s-a fisurat, exista un clopot de 18 kilograme, fără inscripție. Acesta a fost înlocuit la începutul anului 2000 cu un altul de 38 de kilograme executat de S.C. Armătura S.A. din Cluj-Napoca. Acoperișul original unic pentru
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
când s-a fisurat, exista un clopot de 18 kilograme, fără inscripție. Acesta a fost înlocuit la începutul anului 2000 cu un altul de 38 de kilograme executat de S.C. Armătura S.A. din Cluj-Napoca. Acoperișul original unic pentru naos și pronaos și mai scund pentru altar este din șindrilă, peste acesta a fost așezată tablă. Absida altarului și iconostasul au fost zugrăvite în 1730 de un zugrav anonim, iar 1772 a fost rezugrăvită complet așa cum rezultă din inscripția de pe tâmplă. Repictarea
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
cheile cerului și pământului în mâna stângă. Paleta cromatică este restrânsă (brun șters și gri) folosind culori stinse, reci, care dau un efect de reținere, de solemnitate deosebită. Meșterului restaurator îi aparțin scenele reprezentate în registrul pereților naosului si ai pronaosului unde figurile sunt viu colorate în tonuri calde, plăcut contrastante. Din nefericire suprafețele pictate au fost în mare parte ruinate...se distinge totuși pe bolta altarului Sf. Treime, reprezentată prin Dumnezeu Tatăl și Fiul stând pe aceiași bancă în timp ce în
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
bisericile din lemn, se pune probabil în legătură cu condițiile politice și religioase ale vremii perpetuând o sugestie apărută în Moldova în a doua jumătate a secolului al XV-lea, lupta pentru credință își are originea în scena cavalcadei de la Pătrăuți . În pronaos sunt pictate sfintele mucenițe și mironosițe, lipsește însă scena celor 10 fecioare, atât de frecventă în bisericile vechi din lemn din Transilvania. Pictura reprezentând scena Răstignirii având alături scena păcatului este executată pe pânză lipită pe lemn, fără să fie
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
blăjean Inochentie Micu Klein. Edificată după obiceiul pământului, în cimitirul satului, pe o fundație de piatră, biserica este construită pe bârne solide din stejar, îmbinate ân coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, având la bază un plan dreptunghiular unitar, cu pronaosul de 2,80m /4,65m, iar naosul de 4,55m/4,65m, pereții laterali prelungindu-se dincolo de iconostas, cu încă 80 cm, astfel încât altarul are, pe lângă latura de bază, altele șapte, de variate dimensiuni, de unde asimetria poligonului.. Pronaosul tăvănit sprijină
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
unitar, cu pronaosul de 2,80m /4,65m, iar naosul de 4,55m/4,65m, pereții laterali prelungindu-se dincolo de iconostas, cu încă 80 cm, astfel încât altarul are, pe lângă latura de bază, altele șapte, de variate dimensiuni, de unde asimetria poligonului.. Pronaosul tăvănit sprijină, de grinzile principale, stâlpii solizi ai turnului-clopotnită, cu galeria sa deschisă și coiful octogonal, înscris în baza pătrată. Naosul este și aici prevăzut cu obișnuita boltă semicirculară, ce se înalță retrăgându-se treptat pe pereții longitudinali. Deosebit de impunătoare
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
se spune că avea o greutate de șaisprezece mii de ocale"". Interiorul a fost zugrăvit cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu între anii 1702-04. Acest moment precum și reconstrucția bisericii au fost surprinse într-o pisanie sculptată în piatră peste intrarea în pronaosul bisericii. "„Acistă Sfântă și Dumnezăiască Mănăstire de la Motru al căria hramul să prăznuiașce probedeba Paraschevei : den temelia ei iaste zidită de Jupân Preda Brăncoveanul : Vel:vornic : la anul de la zidirea lumii : 7161 [1653]: carea de la aceea vreame pănă acum au
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
cercetare arheologică, reconstituire, căutare de fonduri și construcție, s-a ținut prima slujba în incinta bisericii printre schele, de Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul pe 24 iunie 2011. Așa cum se vede astăzi, biserica a fost cu plan triconic, cu altar, naos, pronaos și un pridvor cu zidurile mai subțiri, închis cu geamuri și ușa. Pardoseala era din lespezi de piatră tăiate regulat, în parte actual degradate. Exteriorul era prevăzut cu un brâu median, bogat decorat în două rânduri de zimți, între două
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
Această inovație în arhitectura moldovenească a fost preluată de la Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore. Ferestrele sunt mici, cu chenare dreptunghiulare de baghete încrucișate la colțuri și cu partea interioară în semicerc. Ușa prin care se intră în pronaos, tăiată în peretele sudic, are un chenar de muluri, fără baze, terminate în arc frânt. Calota pronaosului este așezată pe un sistem de opt arcuri dispuse etajat. În pronaos se află un mormânt în zid, care nu a fost încă
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
Ferestrele sunt mici, cu chenare dreptunghiulare de baghete încrucișate la colțuri și cu partea interioară în semicerc. Ușa prin care se intră în pronaos, tăiată în peretele sudic, are un chenar de muluri, fără baze, terminate în arc frânt. Calota pronaosului este așezată pe un sistem de opt arcuri dispuse etajat. În pronaos se află un mormânt în zid, care nu a fost încă identificat, se crede totuși că acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
cu partea interioară în semicerc. Ușa prin care se intră în pronaos, tăiată în peretele sudic, are un chenar de muluri, fără baze, terminate în arc frânt. Calota pronaosului este așezată pe un sistem de opt arcuri dispuse etajat. În pronaos se află un mormânt în zid, care nu a fost încă identificat, se crede totuși că acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii. De asemenea, naosul este boltit cu o calotă similară. Ușa
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
Ducatul Bucovinei din cadrul Austro-Ungariei), în memoria lui Lusik Koilavian. Lăcașul de cult îl avea inițial ca patron pe Sfântul Gheorghe. În lăcașul de cult se află încastrate în pereți două plăci de marmură (una amplasată la intrarea din pridvor în pronaos, iar cealaltă la intrarea în fostul altar de pe peretele sudic), care sunt mărturii ale ctitoririi bisericii de către armeni. Pe fiecare dintre plăcile de marmură se află reprezentată o cruce, deasupra ei un text în armeana occidentală: ""Զյիշատակ Ազիզ տիկնոջդաւ Թիլուսիկ
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
credincioșilor, în timpul păstoririi ca paroh a preotului iconom stavrofor Mircea Nuțu. Lăcașul de cult a fost resfințit la 19 mai 1996 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de către un sobor de preoți. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie pictată cu următorul cuprins: Biserica a fost zugrăvită pe exterior în anul 2006, în culoarea verde. Pe pereții pronaosului bisericii se află pictați cei doi ierarhi în timpul cărora s-a efectuat restaurarea lăcașului de cult: Iustin
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]