14,695 matches
-
Carol intrase pe șest în țară și nu adusese cu el decît o pereche de schiuri, prima pe care o văzuse vreodată România, se gîndiseră că niște războaie în stînga și-n dreapta n-ar strica pentru a-și face propagandă. Pînă să înceapă Primul Război Mondial, unii dintre ei începuseră s-o rupă deja pe românește, dar cu toate astea n-au reușit să pună cap la cap un plan de atac sau de apărare coerent. Armata s-a trezit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
este nevoie. — O spui de parcă acum ai fi aflat, i-o întoarce Roja, pe ce ne-am bazat și noi de la început? Nu pe faptul că veneam din mijlocul poporului, fără să fim mînjiți nici de dolarii americanilor, nici de propaganda rusească? Ia-o cum îți convine, zice Curistul, dar nu te preface că nu știi că de fapt în țara asta nimeni nu e curat, din motive ușor de înțeles. — Are dreptate, spune și Părințelul, e vorba despre fracțiuni clientelare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și în clipa asta ar fi alegeri, nouăzeci la sută dintre români l-ar vrea din nou președinte, spune Dendé. Atunci unde nu ne înțelegem? întreabă Roja, Pe de o parte o spuneți chiar cu gura voastră că Securitatea și Propaganda Comunistă sînt în continuare leprele țării, iar pe de alta că nu are nici un rost să luptăm împotriva lor. — Un motiv în plus ca să vă dați seama că din decembrie încoace caracatița s-a întins și mai tare, spune Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tău de la Securitate avea să calce pe acolo trebuia să-ți facă propunerea. N-o s-o mai demolăm, te lăsăm să-ți faci în continuare meseria, cu o mică modificare, lăcașul ăsta sfînt o să-l transformăm într-un loc de propagandă și de filaj, mai ales că e situat într-o zonă strategică care-i este foarte dragă Tovarășului, așa ți-a spus. — Mie mi se pare suspect, bărbățelul meu credul, zicea Angelina, o să facem acolo un mic grup de propagandă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
propagandă și de filaj, mai ales că e situat într-o zonă strategică care-i este foarte dragă Tovarășului, așa ți-a spus. — Mie mi se pare suspect, bărbățelul meu credul, zicea Angelina, o să facem acolo un mic grup de propagandă, sub acoperire, un nou început, înțelegi, Părințele? Grupul Bisericuța, trebuia să joc pe două fronturi, i-am spus după aceea la rece, dacă află enoriașii că eu sînt informator, o să mă linșeze, dar ea mă încuraja, era convinsă că o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în comă alcoolică, asta o aud în premieră, zice Părințelul. Am stat cît am stat, se făcuse deja tîrziu, ne chemaseră cu noaptea în cap, era trei dimineața cînd ne-am blocat înăuntru și am început să distribuim materialele de propagandă, nu venise oricine, toți ne cunoșteam, așa că totul a mers ca uns, am ieșit în stradă pe la opt dimineața arătînd ca un grup suspect, deși noi nu ne dădeam seama de asta, știam că trebuia să ajungem în Piața Palatului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
oficial, recunoscut, trebuia să funcționeze neapărat în legalitate, pentru a se face rapid cunoscuți. Titulatura pe care urmau s-o aleagă era mai puțin importantă. Pe cine o să intereseze mai tîrziu că din numele structurii au făcut parte cuvinte ca propagandă, comunist sau patrie, cînd se va dovedi că numele a fost ales în urma unui compromis minor și doar cu scopul de a putea lua ființă și de a funcționa cu acte în regulă? Pe lîngă asta, legalitatea le mai putea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu alimente sănătoase, citeau literatură edificatoare și celebrau puterea vindecătoare a soarelui. Dacă Într-o zi societatea avea să fie revoluționată, de jos până sus, nu se putea Întâmpla decât În felul acesta glorios. După un sfert de oră de propagandă din asta am tușit și am spus ceva despre motivul pentru care consideram mai interesante filmele franțuzești (mai puțină nuditate, mai multe haine). Și sunt sigur că n-ar fi fost o problemă dacă bărbații doreau să-și mărească potența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-se lîngă masă. Te-am lăsat să-ți tihnească masa, Lazăre. Mie masa, dumneavoastră Cotnarul... Ideile mari nu pot fi stropite decît cu un vin bun. Prima discuție, cînd ajung la destinație, voi avea-o cu tovarășul Amariei, secretarul cu propaganda, care răspunde și de teatru. Am auzit că intenționează să se înscrie la doctorat. Tot la dumneavoastră? Șeful meu am impresia că deja face conspecte pentru el. Nu-i rău; dacă "mustață" avansează director, eu îi iau locul. Încă două-trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
adică nu chiar premieră oficială, cu invitați de la județ precizează Lazăr -, aia se face mai încolo, cînd sîntem siguri că spectacolul e bun. Îl cunoașteți pe tovarășul Săteanu? Da... Adică nu. Nu bine. Țin legătura mai mult cu secretarul cu propaganda și cu rectorul Universității populare, ei mă invită să țin prelegeri. De ce? Așa strînge Lazăr din umeri, dar nu reușește să se abțină: Poate vă invită la el mîine seară, dacă mai ajungem la destinație, că-și inaugurează vila; autorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe pereți, peste alfabetul alcătuit de copii și peste imaginile naive din Biblie, lipite cu bandă adezivă roșie și aurie. Băutul nessului și fumatul a multe, multe țigări, activitatea grupului, preocuparea pentru finanțare, rândul la cafea și comercializarea literaturii de propagandă - toate acestea erau elemente liniștitoare, de rutină, care o atrăgeau pe Carol. În plus, simțea și eliberarea care decurgea din împărtășirea celor mai tainice dureri, temeri și dorințe în fața unei săli pline de oameni străini, deși în cazul ei beneficiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de populație, iar fondurile strânse să fie folosite pentru intensificarea activităților superstițioase, ca să potolească mânia zeilor. Un om de știință din acea vreme, pe nume Zhang Heng, care făcuse studii aprofundate în domeniile astronomiei, calendarului și matematicii, nu credea în propaganda superstițioasă a curții imperiale. După părerea sa, cutremurul de pământ era un fenomen natural, pe care oamenii nu-l puteau explica încă. În acest context, el și-a intensificat cercetările în domeniul seismologic. Zhang Heng a observat și a înregistrat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
apărăm!” s-a scandat luni sub Tâmpa. Dar atacă cineva Brașovul? Recursul la lozincile anticomuniste, la gloria luptei brașovenilor din ’87 împotriva regimului ceaușist nu arată astăzi decât confuzie și neputință. În ’87, răsculații luptau cu partidul, cu Securitatea, cu propaganda comunistă, într-un cuvânt cu minciuna, în vreme ce acum au un adversar cu mult mai puternic și nemilos: adevărul. E infinit mai ușor să lupți cu minciuna decât cu adevărul. „Nu putem să subvenționăm la infinit locuri de muncă ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Lăsați-le să putrezească așa! Să vadă toți ce-am trăit!”. Ceilalți luau tot ce găseau: portocale, prosoape din budoarul tovarășei, tablouri, haine de blană, cuvertura de pe pat... Dictatura Tovarășului combina teroarea Securității cu chilele de carne date prin spate, propaganda și cenzura erau ucigătoare, dar parcă niciodată n-am tresărit mai tare decât la vederea pepenelui verde despicat, în decembrie, pe masa din bucătăria reședinței din Primăverii. Cei care năvăliseră în Casa Diavolului, în loc să fi scuipat pe luxul înfiorător, înghițeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
decât un „amărât de scriitor”, un sclav al sistemului comunist. Cel care a reclamat însă public, pe baza informării de la CNSAS, faptul că a fost turnat de Doinaș, e vorba de Adrian Păunescu, a fost un stăpân, un stâlp al propagandei ceaușiste. CNSAS nu va găsi niciodată vreo hârtiuță din care să reiasă calitatea de informator al Securității a lui Păunescu - firesc, el era însuși sistemul. Și astăzi, Păunescu este tot un stăpân, intangibil, ca și replica sa de mai nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
soldatul sau polițistul sau pompierul, omul în uniformă USA, este viteaz și drept, dur cu dușmanul, dar amic al văduvei și orfanului, al celor lipsiți de apărare - aproape ca dispărutul soldat sovietic. N-am crezut niciodată în genul acesta de propagandă. Nicăieri în lume, Armata nu e Armata Salvării, viața militară e brutală, crudă și cinică adesea, orice regiment își are durii lui. Pe soldatul american mi-l imaginam ca pe un soi de cyborg tehnologizat până în dinți, eficient și nemilos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
informație cum îi era frică lui Ceaușescu de computer! Atât de târșă și atât de frică, încât nu realizează că, oricât ar răcni domnia sa „Nu vă privește!”, presa de azi, nu „băieții ăia” de pe vremuri aflați la ordinul secției de propagandă, tot află și informează publicul. Ieri, premierul Năstase a avut totuși decența să confirme că „am luat în calcul toate opțiunile, inclusiv demisia mea din funcția de președinte al partidului”. În schimb, președintele Iliescu o ține pe-a lui: „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
89, cum că N.S. ar fi prevestit Revoluția prin nu știu ce versuri cu „tineri” și „decembrie”. Așa ceva era fundamental imposibil, întrucât N.S. a fost, până la decesul său, în 1983, în mod conștient și declarat, un stâlp al susținerii sistemului ceaușist prin propagandă literar-artistică, o rudă a lui Adrian Păunescu. La începutul carierei sale, el a făcut acest lucru explicit. Prima poezie din primul său volum, Sensul iubirii (1960Ă, se încheia așa: Cu timpu-acesta bolții îi supun/ rubine și smaralde, ametiste/ și cărămida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
În această din urmă poezie, închinată Partidului, apare un vers emblematic pentru întreaga lucrare poetică a lui N.S.: Spre trilobiți o lume veche se cufundă. Asezonarea cântării comunismului cu trilobiții - așa înțelegea să-și justifice prostituția artistică N.S., plasând lângă propaganda ordinară cuvinte, fraze, concepte, poezii „intelectualiste”, „savante”, „nobile”, „înalte”, „nepătrunse”. La început, pesemne că tovarășii se vor fi temut ca trilobiții ăia să nu fie un soi de troțkiști, apoi, după ce i-au prins metoda lui N.S., au zis: „Just
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Vă vorbește Joseph Macleod“. Străinul se ghemui În fotoliu, ascultînd cu o atitudine arogantă, ca și cum auzea niște povești al căror substrat real ar fi fost singurul În măsură să-l cunoască. — Știrile de astă-seară sînt ceva mai Îmbucurătoare, observă Rowe. — Propagandă! replică individul. — Chiar nu doriți puțin cozonac? Îl Întrebă doamna Purvis. — Poate că domnul dorește mai degrabă un biscuit... Îmi plac cozonacii, cînd sînt bine făcuți, Îi tăie vorba individul, de parcă gustul lui ar fi fost suveran, și strivi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se sfîrșea tragic. Și În nici una nu scria că trebuie să ai milă de cei Învinși. Ruinele Londrei formau În ochii lui Rowe fundalul eroic al propriei sale aventuri; nu-i apăreau mai reale decît fotografiile dintr-un album de propagandă. Văzuse Într-un asemenea album o fotografie care Înfățișa rămășițele unui pat de fier, suspendat la etajul al treilea al unei case distruse de o bombă; sub fotografie scria: „Pe-aici nu vor trece!“, În loc să scrie: „Nu vom mai dormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tînăr. Așa cum dormea, nu-i puteai asocia În nici un chip imaginea lui Cost cu beregata tăiată În fața oglinzii, sau aceea a lui Stone În cămașă de forță; nu făcea parte din lumea lor. Simțeai parcă nevoia să strigi: „E doar propagandă! Omul ăsta n-ar fi În stare să...“. Lui Rowe i se păru că Hilfe avea trăsături frumoase, mai frumoase decît ale soră-si, a cărei față angelică era adesea adumbrită de tristețe sau de milă. Privindu-l pe adormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
întregi. Pentru întâia oară mă aflam într-o confruntare la nivel fizic cu propriu-mi corp - o enciclopedie inepuizabilă de dureri și scurgeri -, cu privirea ostilă a celorlalți și cu faptul morții unui om. După ce fusesem bombardat la nesfârșit de propaganda siguranței în trafic, era aproape o ușurare să mă găsesc într-un accident adevărat. Asemenea tuturor celor torturate de aceste predici de panou stradal și filme de televiziune cu accidente imaginare, încercasem un sentiment vag de nesiguranță, acela că apogeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
organizare al societății se va apropia de perfecțiune. Până atunci, democrația trebuie perfecționată și «recreată mereu», fiind, în condițiile actuale, singura formă superioară de organizare socială și politică. Aș dori să mai adaug că nu mi-am propus să fac propagandă nici unui partid politic. În definitiv, fiecare dintre noi are libertatea alegerii și desigur are anumite simpatii și antipatii. Dacă vreun partid ar fi posesorul unic al adevărului, situația ar fi simplă: l-aș recomanda cu toată căldura. În schimb subliniez
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a culturii în marile mase populare. Deși studenția este o stare trecătoare, în care totuși studentul are oarecare prestigiucăci el e orice în devenire, nu e ceva deja devenit, ceva închis în marginile unei profesii determinate totuși studentul poate face propagandă culturală. În țara noastră săracă în intelectuali, studentul devine un factor de propovăduire a culturii, dacă înțelege să dea și altora din ceea ce a învățat el. Făcând o deosebire importantă între cultură și civilizație, același autor mărturisea în cartea sa
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]