1,085 matches
-
se mișcau și lucrau cu un scop diferit. O mașină se opri, izbindu-se de drumul stricat; pe capotă lucea o cruce albă. Mickey se duse s-o Întîmpine. Kay ezită și se ciuci din nou lîngă Helen. Helen se proptea cu dificultate de moloz. Se Încordase să audă și ea. Vocile acelea, spuse ea, erau ale lui Madeleine și Tony, nu-i așa? SÎnt bine? Să sperăm că da. — O să-și revină, nu-i așa? Dar cum poate să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
exploram alte teritorii. Când eu și Rich am Început să dormim Împreună - și mă refer la dormit, nu la sex -, dormeam În mijlocul patului, față-n față, suficient de aproape pentru a simți respirația nocturnă și caldă a celuilalt. Sânii mei proptiți de pieptul lui, iar picioarele, nici acum nu-mi dau seama cum reușeam, Îmi dispăreau deasupra și dedesubtul alor lui precum coada unei sirene. Când mă gândesc la noi doi atunci, În pat, mă gândesc la forma unui căluț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vrut să pornească. Am încercat din nou. Nici o schimbare. În următoarele zece minute am încercat să pornesc mașina fără nici un rezultat. Învinsă, am lăsat mașina să ruleze spre marginea drumului tivit cu iarbă. M-am dat jos și m-am proptit de capotă cu un oftat indispus à la Kelly Osbourne. Na, cum o să mai ajung acasă? Mobilul nu-mi funcționa aici (Dumnezeule, trebuie să trec pe bandă triplă, mi-am spus, iritată) și, oriunde priveam, nu se vedea nici o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Ba bine că nu! E un mielușel În blană de lup. Mușcă doar din entuziasm. Ține de volan ca de lesă și dă-i comanda „șezi“. Bănuiam că la venire mă văzuse În Citroën și că faptul de-a mă propti la comenzile Porsche-ului era un mic act de răzbunare blajină. M-am așezat ușurel la volan, sub privirea lui Încurajatoare. Am pornit motorul și-am ratat viteza Întîi, propulsînd mașina către ușa garajului. Am frînat stîrnind un vîrtej de gunoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lor și-o așteaptă pe Paula Hamilton să le-aducă rețete noi. GÎndește-te la complexul Costasol ca la Frumoasa din Pădurea Adormită... Am părăsit și noi bulevardul și am intrat pe una dintre zecile de artere rezidențiale, cu vile frumoase proptite În spatele porților de fier forjat și terase extinse pînă la piscinele ca niște rinichi albaștri de apă neîncepută. Blocuri rezidențiale cu trei etaje de-abia se Întrezăreau În capătul aleilor particulare Înțesate de mașini parcate ciorchine, rumegătoare de metal moțăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Îl informase poliția spaniolă pe David Hennessy erau tot opera lui Crawford, uvertura campaniei sale de hărțuire pînă la exasperare. Douăzeci de minute mai tîrziu, ne-am oprit În dreptul următoarei vile, un conac impozant În stil maur, cu o șalupă proptită pe alee. Aproape sigur, locatarii dormeau În camerele lor de la etaj; din grădină și de pe terasă nu se auzea niciun zgomot. Picuratul leneș al unui furtun uitat marca secundele, În timp ce Crawford trecea În revistă camerele de supraveghere, urmînd cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Așteptîndu-l să se Întoarcă, mîinile mi se mișcau neliniștite pe volan, gata de manevrele necesare unei dispariții rapide din peisaj. I-am zîmbit unui cuplu În vîrstă care a trecut pe lîngă mine cu mașina, avînd un mare cocker spaniel proptit Între scaunele din față; nu păreau preocupați de prezența Citroënului. Cinci minute mai tîrziu, Crawford s-a strecurat Înapoi pe locul din dreapta, scuturîndu-și nonșalant niște așchii de geam de pe haină. — Tot probleme cu televizorul? l-am Întrebat după ce-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pe alții, care stau a ploaie, deși numai udeală nu ne mai trebuie, pe aici, pe unde ne aflăm Iar noi ședeam, care pe geamblacul de scânduri al sondei, care legați de schelele ei, atârnați în funii, cum șede ciocănitoarea proptită în coadă și pândeam ca, din asemenea încontrări și vorbe iuți, să nu se întâmple vreo belea între noi Iar timpul ne năpădea cu herghelia lui de cai negri ai grijilor, care ne zdrobeau cu copitele și clipele ne băteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
năpustindu-se, apoi, într-un galop fără frâu spre fundul unui lac de pulbere de ciment și de praf întunecat. Își stopă, însă, goana, ca un armăsar căruia-i apare brusc, în față, un obstacol de netrecut, nevoit să se proptească pe toate patru picioare, când părea inevitabilă catastrofa unei izbituri directe de Bubă, de Cârnu, de Labă și de Mops, care râdeau, drept dinaintea-i, în hohote scăpărătoare. Cel de-al cincilea, cel cu cozorocul lăcuit un cozoroc enorm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
casă. De la ieșirea din autostradă, pe ruta secundară către aeroport, se înșiruiau țărănci din Moldova cu funii de usturoi adus la vânzare. Pentru prima dată văzu la ele, pe un scăunel, cununi împletite de căpățâni de usturoi, de care era proptit un dreptunghi de carton cu un slogan promoțional cu totul neobișnuit în trecuta orânduire: usturoi de la Mărăția, întărește inima și bărbăția! După broboada comerciantei destul de tinere, o identifică a fi de pe Valea Siretului, din fâșia unde se avântă în competiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și așezat la masă. Cu poeții, câți or fi. Întorc privirea către mătușa Clara, rămasă la bar, ridic sprâncenele a descurcă-te singură. Se descurcă, mă servește și pe mine cu o bere. Închinăm, Cașiș pe jumătate absent, cu ochii proptiți Într-un volum de Burroughs. Orașele nopții purpurii mi se pare, Paralela 45. Nici T.S. Cașiș nu e În stare de prea mult atunci când Încearcă să-și aclame autorul favorit. Graseiază șoptit: - Burroughs, Burroughs, e mare, mare de tot! Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Bej făcea joc de picioare și se Îndepărta tot mai mult. Pârvu a luat-o la fugă, Bej la fel. Stai pe loc, urla securistul școlii. Bej s-a oprit, Însă numai după ce a ajuns În budă și s-a proptit cu spatele-n ușă. Pârvu Împingea ușa cu umărul, lovea cu picioarele, noi eram ciorchine În spatele lui. Până la urmă a reușit să străpungă baricada, a intrat peste Bej. N-a reușit să-i facă mare lucru, a ratat cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
amețit și a venit cu mine În spatele tejghelei, am continuat să pregătim băuturi laborioase celorlalți invitați, ea chiar zicea că se simte ca-n laborator. Nu era ruptă din soare, destul de bondoacă, avea Însă niște sâni colosali, mi se tot proptea cu ei În umăr În timp ce preparam băutura. În plus, În defavoarea ei și a mea, mai trebuie spus că se urâțea când zâmbea, i se Încrețeau dramatic obrajii și fruntea, În fine, poate că, dac-ar fi fost o frumusețe, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
dat jos pantalonii scurți, am rămas În curul gol, În tricou și șosete, extaziat. Între picioarele ei, uscat și rece. Mă munceam degeaba, era prea beată, nu simțea nimic, mormăia din când În când, Îmi Închipuiam că suspină. M-am proptit În cele din urmă Între pulpele ei, n-am reușit să intru, dar era bine și așa. Cu genunchii Îi apropiasem picioarele cât să produc o menghină de carne, m-am mișcat de câteva ori, la un moment dat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
o fi fost suficientă pentru comunicare. Iar atunci, un gând perfid Își făcu loc În mintea mea ascuțită de cocaină și gândul ăsta mă strecură În spatele țigăncii dansatoare. Am Început și eu să mă bâțâi, palid și cu fălcile Încleștate, proptindu-mi bărbia de umărul dezgolit al mult râvnitei. Ca să-i șoptesc la ureche toate tâmpeniile pe care i le Înșira negrul. Ca să fiu mai limpede: traduceam chiar numai tâmpeniile, doar frazele În privința cărora eram sigur că nu-și vor găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
hotărât să plec. Ar fi trebuit să bat la ușa cabinei când am ieșit, așa s-ar fi cuvenit, așa ar fi putut evita o Înfrângere. Fiindcă, ieșind spre pisoar, am mai dat de un cuplu fericit: țiganca, cu capul proptit În faianță, iar În spatele ei Alexi, proptindu-i scula neagră În fund. Se Întâmplase ceea ce n-ar fi trebuit să se Întâmple. Din anumite puncte de vedere. Fiindcă, nu-i așa, vorba femeilor pe care le Întrebi dacă le plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
bat la ușa cabinei când am ieșit, așa s-ar fi cuvenit, așa ar fi putut evita o Înfrângere. Fiindcă, ieșind spre pisoar, am mai dat de un cuplu fericit: țiganca, cu capul proptit În faianță, iar În spatele ei Alexi, proptindu-i scula neagră În fund. Se Întâmplase ceea ce n-ar fi trebuit să se Întâmple. Din anumite puncte de vedere. Fiindcă, nu-i așa, vorba femeilor pe care le Întrebi dacă le plac bărbații cu burtă: DEPINDE. Depinde, adică, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
-i rea. Simon says, ca Jeremy Irons. Îl aud și pe Leac râzând În spatele meu, mă umflu În pene, Încep să mă hlizesc și eu. Idiotule! Ți-a scăpat puștiul, a fugit În bucătărie, bagă repede piciorul În ușă. Mă proptesc la timp, Împing cu umărul, reușesc să intru. Cu prea mult elan Însă, fiindcă mă rostogolesc până la masa din celălalt capăt al bucătăriei. Alunec și cad pe pardoseală. Puștiul apucă să Învârtă cheia În ușă, ia un sucitor de pe bufet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
un colac de sfoară. - Gata? Hai, am adus și luminile! Încă nu reușesc să pricep mare lucru. Îl văd Însă pe Leac cum saltă de pe canapea, cum trage un scaun În mijlocul camerei, Îl ridică de pe covor pe senator și-l proptește-n spătar. Apoi ia sfoara de pe umerii Andreei, cu grijă, ca să nu stingă lumânările, și Începe să-l lege pe Pârvu de scaun. Ăsta se lasă, Încă nu-și dă seama ce se Întâmplă, eu Încep să-mi dau. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și gura umplându-se cu salivă amară, de parcă mâncase pelin. Respiră adânc, ca și cum odată cu aerul din încăpere primește și puterile care-l pot ajuta să treacă peste senzația de sfârșeală încercată de la începutul acestui coșmar. Se așează într-un fotoliu, proptindu-și capul în palme. Câteva ore mai târziu, țârâitul strident al telefonului îl scoate din concentrarea gândurilor sale. Grăbit, stinge țigara in scrumiera ce aproape că dă pe dinafară și încearcă să se ridice din fotoliul unde stătuse până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pălării de fetru trase pe ochi. Se apropie cu siguranța celor care știu unde trebuie să ajungă. În mâini leagănă automate nemțești. În nici un caz nu sunt clienți veniți după fete. Marius închide ușa iute, învârte cheia în broască și proptește un scaun în clanță. Ajunși în fața camerei Ricăi cei doi se privesc o clipă, apoi izbesc puternic cu picioarele în zona mânerului. Ieșită din balamale, ușa se prăbușește peste scaunul frânt și el în bucăți sub violența loviturii. Rafale lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dar se înclină periculos spre dreapta. Răsună alte obscenități, mai puternice și loviturile în tabla caroseriei se întețesc. "Începător" murmură Karl, privind în lungul țevii și alegându-și atent ținta. În virtutea unei vechi obișnuințe, așează ușor degetul pe garda trăgaciului, proptindu-și mai bine patul MG-ului în umăr. Așa poate controla mai eficient reculul puternic al armei. O experiență dureroasă pe care și-o însușise încă de la prima tragere. Tancul din frunte continua să înainteze metru cu metru către ieșirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în fața pasagerului său. "Oh, Mein Gott134, un ștab cu grad înalt! Ce rahat mai vrea și ăsta să mănânce pe aici?" gândesc la unison cele două santinele atunci când văd însemnele argintii pe uniforma neagră. Tacticos, cu pumnul mâinii stângi bine proptit în șold, cel care provocase îngrijorarea santinelelor pășește cu atenție pe asfaltul curățat lună. Ocolește cele câteva minuscule pete de zăpadă transformate în bălți de soarele după-amiezii. În mâna dreaptă are o cravașă și, din când în când, bate alene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
da' de ce, nu merg nicăieri, nu nu merg... Trăim în România, nu în Ungaria..." Pe acest ultim răcnet Cubleș fu aproape târât dintre rânduri, deși se zbătea cu energie... pașii totuși îl duceau spre trotuar... acolo îl văzui că se propti cu picioarele în bordură, se opinti din răsputeri să scape, se svîrcoli, chiar fu gata să-și elibereze brațele... începu însă să vomite și unul din indivizi îi primi jetul care țâșnise din Cubleș drept pe piept, un jet de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și eu cu Matilda, îmi spusese că îi e scârbă de mine și în loc să plec de îndată și pentru totdeauna din casa ei, o înjurasem și eu cu satisfacția grasă a unei eliberări. Urma să ne împăcăm și să ne proptim capetele într-o dulce tandrețe. De astă dată și în numai câteva clipe avui o dublă revelație. Matilda vorbea la telefon, dar cu o expresie care mă făcu să-mi bată inima. Chipul ei era inundat de o fericire pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]