1,065 matches
-
S. B.: Deci era omul partidului. D. T.: Exact. Vorbea de acasă. Și l-am cunoscut în a doua ipostază, la acele evenimente din februarie '87, când el reprezenta în ședința de luni, de pe 16 februrie, Comitetul de partid, era prorector cu socialul la Universitate, și venise cu o linie dură vizavi de aplicarea hotărârii de partid și de stat cu economisirea de energie. Și a fost printre cei care au mers pe linia dură: să aplicăm hotărârile, măsurile în litera
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
condiții de studiu și cazare). Secretar era Dumitru Rusu. Ce ne puteți spune despre Georgeta Macarie? D. T.: Nu mai știu. O fi de la IMF, probabil. S. B.: Dar Gheorghe Chiriță de la rezultate profesionale cum era? D. T.: Va deveni prorector cu profesionalul la Politehică. Un om sobru, foarte sobru, chiar rece și în relația lui cu studenții. S. B.: Era sobru prin natură, nu era tipul zelosului? D. T.: Nu, nu. Când i se dădea o sarcină o făcea. S.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
B.: Era sobru prin natură, nu era tipul zelosului? D. T.: Nu, nu. Când i se dădea o sarcină o făcea. S. B.: Tipul conștiinciosului. Cameluța Beldie, pe probleme de autogospodărire, ce fel de om era? D. T.: Da, era prorector și după aceea a devenit rector la Politehnică. O știu din calitatea ei de prorector cu socialul. Am colaborat relativ bine. După aceea a devenit rector când ieșeam eu din funcție, când a devenit rector și Gavriliță la IMF. Cooperantă
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se dădea o sarcină o făcea. S. B.: Tipul conștiinciosului. Cameluța Beldie, pe probleme de autogospodărire, ce fel de om era? D. T.: Da, era prorector și după aceea a devenit rector la Politehnică. O știu din calitatea ei de prorector cu socialul. Am colaborat relativ bine. După aceea a devenit rector când ieșeam eu din funcție, când a devenit rector și Gavriliță la IMF. Cooperantă cu studenții. Nu mai țin minte dacă a fost zeloasă în '87, la demonstrația studenților
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la domnul Mâlcomete. D. T.: Pe linie de partid, da, că acolo aveam norma de bază, dar administrativ eram la Construcții. Focșa era un om serios, un profesor autentic. S. B.: Cum era Ion Hăulică? D. T.: Hăulică a fost prorector pe probleme profesionale la UMF, profesor mare, cunoscut. Nu pot să zic că era foarte zelos, foarte obedient. Cu mici probleme de caracter, cam duplicitar, bârfitor. Se spunea că el a stat la originea debarcării lui Bujor de la CJ al
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Nu, nu era prea stridentă. S. B.: Era la Facultatea de Filosofie, la Catedra de socialism științific. Dar eu n-am prins-o, după Revoluție a dispărut total. Mai departe, Octavian Loghin de la Drept. A fost și decan, și prorector. D. T.: Da, a fost una dintre figurile emblematice ale Dreptului. Un tip domnos, așa, prin alură și prin atitudine. N-a fost zelos, deși era un om puternic și cu prestanță în facultate și în Universitate. S. B.: De
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fost zelos, deși era un om puternic și cu prestanță în facultate și în Universitate. S. B.: De Valter Richard știm de la Filarmonică, de unde era el. Cum era Teodorescu Steluța? D. T.: Pe doamna Teodorescu o țin minte și ca prorector, profesor, inclusiv la UPA. S. B.: Ca activist cum era? D. T.: Punea zel. O femeie inteligentă, fermă, era mică de statură. Pe de o parte se făcea foarte plăcută și apropiată de studenți. Elegantă în relația cu studenții, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Punea zel. O femeie inteligentă, fermă, era mică de statură. Pe de o parte se făcea foarte plăcută și apropiată de studenți. Elegantă în relația cu studenții, dar foarte fermă, serioasă, chiar zeloasă. Când primea o misiune, fie că era prorector, fie că era pe linie de partid, nu negocia, ci o ducea până la capăt. Eu am avut o relație bună cu ea, căci a fost câțiva ani piesa numărul unu la noi, la Psihologie. S. B.: Dar Cazacu Mihai? D.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Magda, Pisică Constantin, Popovici Aurel, Puha Elena, Rusu Dumitru, Șerbescu Constantin, Teșu Costachi, Tompea Doru, Vieriu Ion. Ce ne puteți spune despre Baran Traian, de la IMF? D. T.: L-am prins șeful Comisiei de studenți străini pe Centrul universitar și prorector la IMF, unde răspundea tot de studenții străini. S. B.: Cum era? D. T.: Ferm, profesor foarte bun. A pus bazele biofizicii la IMF. S. B.: Tipul activistului rigid sau doar unul care își face treaba? D. T.: Un om
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
făcea treaba. Respecta până la un punct direcția. Studenții Străini era un domeniu greu, era o perioadă grea. Am lucrat mult cu el. După el a venit doctorul Mungiu ca șef al Comisiei Studenți Străini pe Centrul universitar. El a rămas prorector, dacă nu mă înșel. Un om serios, de altfel, chiar abrupt. S. B.: Viorel Barbu. D. T.: Vecinul meu de 20 de ani. Un om pe care îl văd zilnic cum merge pe jos, așa cum mergea și atunci, la catedră
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ion Andone, așa a rămas în folclorul universitar. S. B.: Trebuie să rămână în istorie și treaba asta. O să revenim, va fi un subiect separat. Dobrescu Gioconda? D. T.: De la IMF, o țin minte. Era un nume atunci. A fost prorector, coordona disciplinele de cercetare moleculară. S. B.: Am ajuns la Gafițeanu Mihai, rectorul IPI. Cum l-ați perceput, cum ați colaborat cu el? D. T.: "Măi, Tompea" - îmi spunea el după scandalul cu anchetele din căminele studențești, din '83 - "ăștia
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
rector. Punea la punct și problemele interne ale UMF-ului, mă refer la cele instituționale. Era foarte fermă în privința asta. Nu ca om politic, ci ca rector. S. B.: Ifteni Lucia, de la Agronomie. D. T.: De la Agronomie, doamna Ifteni, era prorector cu socialul. N-am amintiri cu ea. Eu cu Agronomia am lucrat bine, ani de zile. S. B.: Mai lucrați și acum. D. T.: Da, și acum, am rămas prieteni. S. B.: Serioși ca oameni, probabil și profesiunea lor îi
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe un om cu excese. La fel și Golgoțiu. Despre Chiriță am mai vorbit, Focșa era un om cam auster, dar decan bun; pe el l-am prins două mandate. Pe Diaconescu V. nu mi-l amintesc. Horbaniuc a fost prorector, iar Irimiciuc era un nume mare, tatăl viitorului floretist. S. B.: Despre rectorul Gafițeanu am mai vorbit, dar bănuiesc că aveți de spus mai multe. D. T.: Da. Domnul Gafițeanu a fost rector al IPI între 1976 și 1984 și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
doctor important, șeful clinicii pe baza căreia s-a creat Institutul de Gastroenterologie al lui Carol Stanciu. A fost foarte puțin implicat politic. Despre Lorica Gavriliță am mai vorbit și vom reveni. La fel, am vorbit și despre Hăulică, viitorul prorector. Ghe. Timoșca era șef de clinică, iar Gheorghe Scripcaru a ajuns rector. S.B.: Iată care erau responsabilii diverselor acțiuni la IMF în 198327: Alexa Lucia, Hăulică Ioan, Vancea Petre, Frasin Gheorghe, Năstase Victor, Burlui Vasile, Postolache Paraschiva, Macarie Victor, Timoșca
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
PSD, apropiat de Solcanu. A fost decan la Stomatologie. S.B.: Gafițeanu Eliza era soția rectorului de la IPI? D.T.: Da, a fost profesoară de referință în farmacologie, apreciată de studenți. Despre Baran Traian am mai vorbit și voi reveni, a fost prorector cu studenți străini. Șoldan Constantin era director economic, iar Duda Réné era un cunoscut medic, tatăl principelui Radu Duda. S.B.: Cum ați colaborat cu el? D.T.: Profesional, normal. Era cu propaganda, bun profesor, echilibrat. S.B.: În 1985, de planul de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
V. Diaconița ca secretar și adjuncți: Ștefan Celmare, Natalia Simion, Richard Valter 30. D.T.: Natalia Simion preda la Istorie, activistă pe linie, vom mai vorbi despre ea, iar Richard Valter era, dacă nu greșesc, de la Filologie și ocupa funcția de prorector. S.B.: În 1979, din biroul Comitetului de Partid pe Universitate făceau parte 31: Diaconița Vasile, Ștefan Celmare, Richard Valter, Simion Natalia, Davideanu Ronelia, Simion M., Erhan Vasile, Ignat Călin. D.T.: Atunci începuse să se afirme Ignat Călin de la Matematică. S.B.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o viață. S.B.: Cum era Toderașcu? D.T.: L-am prins în mai multe ipostaze. Era absolvent de Istorie și Filologie, un om ambițios, studios, sistematic. Era apropiat de Mihai Timofte, un om sobru, serios. După Revoluție, l-am cunoscut ca prorector! S.B.: Care dintre cei pe care i-am enumerat erau mai pe linie și care erau mai detașați în îndeplinirea sarcinilor de partid? D.T.: Rudică Tiberiu avea o putere simbolică mare, era asistentul preferat al lui Pavelcu, el nu ierta
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
revenit organizarea în regim propriu a cel puțin două acțiuni la clubul studențesc. În document sunt trecute apoi acțiunile CUASC menite să remedieze unele situații (în special lipsa de participare) și deziderate. Consiliul pe institut a fost coordonat de tovarășii: prorector Traian Baran, N. Stratone, dr. Gheorge Tudor și dr. Mircea Chiriac. Pentru eficientizare, s-a decis ca fiecare organizație de an să fie sub îndrumarea unui activist din Consiliu. Existau probleme chiar la implicarea activiștilor: din 31 de membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la vizitat câte o universitate. Mergeam la Agronomie, de exemplu, ne înființam acolo la ora 20.00 și stăteam până la miezul nopții. Participam la ședința lor de CUASC, mă întâlneam cu vicepreședinții, vedeam ce probleme au, venea secretarul de partid, prorectorul pe probleme sociale și chiar se discutau problemele care erau la cămine. S. B.: Aveau efecte discuțiile acelea? D. T.: Aveau. Mai ales după 1982, după ce Nicu ne-a "asmuțit" asupra organului de învățământ pentru a reprezenta mai bine interesele
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care lucrau ca strungari și mergeau și făceau un curs de electronică, de reparații de televizoare, și se lăsau de prima meserie și deveneau altceva. Iată care era componența Consiliului științific al Universității cultural-științifice31: Petre Mâlcomete (rector), asistat de 10 prorectori: Maria Platon, Elena Pipernea, Nicolae Calinicenco, Ion Hăulică, Ion Gologan, Lorin Cantemir, Leonid Boicu, Vasile Șerb, Antoaneta Macovei, Constantin Gîlea. Ați fost implicat în activitățile ideologice de la această instituție? D.T.: Nu. S. B.: În fine, cu titlu de inventar, exista
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sub egida Universității "Al.I. Cuza". S. B.: Astfel de comisii erau la toate institutele. D. T.: Da, ele se aflau în subordinea rectorului și a responsabilului cu activitatea didactică și științifică. S. B.: Erau probabil pe domenii. D. T.: Prorectorul avea în subordine prodecanul cu activitatea didactico-științifică. Era o schemă bine organizată și pe orizontală, și pe verticală. S. B.: Cât timp ați fost cadru didactic, ați auzit de vreun caz de întoarcere a unui curs de astfel de comisii
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acordul Comisiei CC a PCR pentru probleme de cadre de partid și de stat, aveau nevoie: directorul școlii interjudețene de partid, secretarul comitetului de partid pe Centrul Universitar, președintele UASCR pe Centrul Universitar, redactorii-șefi ai publicațiilor locale, inspectorul școlar general, prorectorii și decanii, șefii de catedre de științe sociale. De aprobarea biroului Comitetului județean de partid aveau nevoie: șefii comisii învățământ de stat, președintele filialei Academiei RSR, redactorii-șefi adjuncți și secretarii de redacție ai presei locale, directorii teatrelor și filarmonicii. De
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Direcția Agricolă și la Comitetul județean de partid, care le trimiteau la școli, la institute și la CC și astfel ajungeau și la noi, la UASCR. Și îi chemam pe cei de la muncă patriotică, pe cei de la partid și pe prorectorii cu activitatea educativă și alocam cote părți, în funcție de numărul de studenți. Și începea normarea și cotarea: "Domnule, ăștia de la Dancu au nevoie de 200 de studenți în perioada cutare și cutare. De unde-i luăm?". "Anul I, Mecanică Agricolă ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
neunitar, se păstrează bani în numerar, s-au cumpărat diferite obiecte care nu sunt trecute în inventar, sunt cooptări în comitete fără a fi consultată asociația, s-au cumpărat obiecte de la particulari. Bani comuni trebuiau adunați numai pentru presă"15. Prorectorul Cameluța Beldie confirmă faptul că nu s-a dat dispoziție pentru vreun fond, în afară de cel de presă. Această afirmație o făceați în noiembrie 1983, dar din septembrie începuse o anchetă. D.T.: Da, am declanșat o anchetă. S.B.: Descrieți, vă rog
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe Centrul Universitar și apoi prim-secretarului, care mi-a spus să luăm noi măsurile care se cuveneau. S.B.: Care a fost reacția la Centrul Universitar? D.T.: Amestecată. M-a susținut la câteva măsuri doamna Beldie care, în 1983, era prorector cu socialul la IPI. Dar contestări ale raportului nu au fost. S.B.: Și ce măsuri s-au luat? D.T.: Au fost dați afară 9-10 directori educativi, schimbați câțiva președinți, membri ai comitetelor. S.B.: Vă mai aduceți aminte care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]