4,062 matches
-
precursori se poate îmbina, judicios, cu impunerea ego-ului propriu. Mici amorse găsite în copilărie funcționează pe post de „revanșă“ în cartea maturului pregătit să „exorcizeze“ emoția negativă încercată cândva, ca în continuarea gândită cumulativ, ca un marș al victoriei, la Proștii lui Rebreanu, și numită, ostentativ, Norocoșii. Amărâții care pierduseră trenul, în ciuda precauției de a fi în gară cu absurd de mult timp înainte, asimilați animalelor de către oficiali („vagonul cu boi îi mai hăt, în coadă“ i se spune țăranului care
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
într-un laborator de secol 20. E drept că-și frângea mâinile. Din cauza remușcărilor, presupun. Pe vremuri, încă neșcolit în artă, Roman, viitor artist abstract, bombănea împotriva lui Picasso: îl laudă din snobism! Eu, conformist, răspundeam: n-or fi toți proști și numai noi, fiindcă nu înțelegem, deștepți. Astăzi, văd Le genou de Claire (cu Aurora Cornu), de Rohmer, nu până la sfârșit. Știu cât e de lăudat și el și presupun că cine-l laudă știe și de ce. Degeaba: nu pot
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3015_a_4340]
-
al întâmplării - nucleul textual de la care a pornit nemuritorul serial de televiziune Tanța și Costel - realizează chiar o performanță: aceea de a demonstra că o întreagă tipologie umană, cea a mitocanului, nu este condiționată istoric, ci este perenă, ca leneșul, prostul sau păcălitorul păcălit. Toate aceste piese au, de altfel, un nivel de realizare literară care le scoate din contingent și le plasează în rândul textelor de rezistență ale dramaturgiei postbelice. Alte piese, cândva mult mai populare decât acestea, cum ar
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
și trageți singuri concluziile. Suntem cumva o nație în care majoritatea tinerilor vor să devină milițieni și spioni? N-aș zice, la câtă dezinvoltură manifestăm în raport cu legea. Explicația e alta: în acele domenii salariile sunt cu adevărat atrăgătoare. Râdem ca proștii de amărâții care-au transformat bacalaureatul într-o bătaie de joc, dar nu ducem hohotul până la capăt. Marii vinovați nu sunt elevii - nu ar avea cum să fie - ,ci profesorii. Și aici nu mă gândesc la îngăduința legendară față de „loaze
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
se vinde, iar tot ceea ce face el în contul respectivului, face din pură iubire dezinteresată pentru literatură. Mi s-a sugerat în fel și chip ideea, de către editorii cu care am avut de-a face. Stau și mă întreb ca prostul: de ce atunci autorul, scriitorul român continuă să scrie și să publice? S-ar părea că asta-i altă poveste. Și totuși cele două povești care aparent se bat cap în cap, decurg una din alta, ca funcții ale aceluiași organism
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
Penitenciare, Sorin Dumitrașcu, pe tema bolii lui Gigi Becali. Discuția a plecat de la informația potrivit căreia Gigi Becali a fost dus, marți, la Serviciul de Medicină Legală din Constanța pentru o altă serie de proceduri medicale. "Cineva ne ia de proști", a spus CV Tudor. Am curajul să spun ceea ce gândesc și ceea ce știu și sunt foarte bine informat. Ordinul de păstrare la zdup, de închidere de ani de zile, dacă se poate pe viață, a lui Gigi Becali e dat
CV Tudor, despre Sorin Dumitrașcu: Omul ăsta este sadic () [Corola-journal/Journalistic/32813_a_34138]
-
i-a dat nici un vot lui Diaconu. Pentru că: 1. n-aveau de unde. Erau ei înșiși în goană după maximizarea propriului scor. 2. dacă îi dădeau, îi dădeau 3%, nu 7%. Poți să spui despre PSD că sunt hoți, dar nu proști. 3. Sondajele îl dădeau pe Diaconu cu 5-6% chiar la începutul campaniei. Așadar, Diaconu avea peste 5% înainte să îi bage PSD în traistă voturi. Pentru că PSD avea el însuși acces la sondaje, n-avea motive să-i mai dea
De ce PSD nu i-a dat niciun vot lui Diaconu. Explicația lui Lăzăroiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30018_a_31343]
-
și voci s-au străduit să ne convingă de faptul că exista și o asemenea categorie de securiști stilați. Domnul Pelin se alătură, voluntar sau involuntar, însă cu brio, acestor voci. Desigur, ceilalți securiști, cei câțiva nepatrioți și nevizionari, erau proști, nu înțelegeau nimic din ce făceau, aveau idei rudimentare și mai mult încurcau lucrurile. Să recunoaștem, Opis-ul ne furnizează și câteva exemplare din această categorie de �păguboși". Dincolo de atitudinea generală schițată mai sus, cartea greșește în destule cazuri specifice
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
satul știa că răzbiseră apele minerale în fântâna popei și că peste oameni avea să vină belșugul ca peste cei de la Sărățeni... Rumânii se opreau la fântână, încercau să bea, dar apa le părea coclită, scuipau și plecau. - Le pute, proștii, nici nu bănuiesc ce berechet a dat peste dânșii, își spunea popa Grigore în barba-i rară, roșcată. Cum pe uliță era și multă cărăușie, țăranii din alte sate se opreau la fântâna popei, beau și-și adăpau boii și
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
cruci de carne în căutarea stîncilor cîntă-mi cu glasul pustiit de potop să ne iubim în malul frunzei acolo doar se mai aude de dincolo prin ceață o ceată de nebuni aprinde candela pustiului cînd serile sînt lungi ca rîsul prostului cînd plantele vibrează și orice gînd e contrazis de întrebări în reactoarele ecoului trupurile noastre cresc valuri pe pămînt ca două cruci siameze atlantidă migratoare imaginația mea clepsidra timpanului în roua curată cînd respirația e scurtă și ochiul pe luciul
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
ce le-a amprentat. Și recunoști, în adăpostul lui, atmosfera simbolistă, din ulița nemților cu coadă, unde galantare de vechituri se destramă sub desuete aduceri aminte, îmbogățită cu floare de sulf din ,oculta" suprarealiștilor. Ritualuri de vînătoare, implorări de ploaie, prostul satului, și el un strîngător de alte ciurucuri. Un hoț de icoane, pescar, pe gîrlă, de sfinți trimiși în procesiune, să facă să-nceteze seceta. Planete de papagal: ,Bătrînul intrase după o țigancă cu galbeni în păr și lulea în
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
capcana în care a căzut celălalt. ș...ț Dar, pe de altă parte, e la fel de caracteristic pentru ironie să apară într-o situație antitetică. Față de un surplus de înțelepciune să pari cât se poate de neștiutor, de stupid, de Popa Prostul 3, și totuși în aparență mereu gata să mai înveți ceva și mereu binevoitor, încât arendașii înțelepciunii să te îngăduie cu plăcere pe rodnicele lor pășuni; față de un entuziasm sentimental, suspinător, să fii prea mărginit pentru a realiza sublimul care
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
Rodica Zafiu Termenii evaluativi au, se știe, particularități gramaticale proprii. De exemplu, adjectivele care indică trăsături umane pozitive și mai ales negative se substantivizează ușor pentru a desemna persoane cu respectivele însușiri - deșteptul, prostul -, putînd intra și în tiparul specific insultei: prostul de cutare. Participiile (mai ales cele cu sens activ) capătă extrem de frecvent asemenea utilizări: adormitul, amețitul, nepriceputul. În limbajul familiar-argotic actual, mai ales în limbajul tinerilor, se observă o tendință puternică de
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
Zafiu Termenii evaluativi au, se știe, particularități gramaticale proprii. De exemplu, adjectivele care indică trăsături umane pozitive și mai ales negative se substantivizează ușor pentru a desemna persoane cu respectivele însușiri - deșteptul, prostul -, putînd intra și în tiparul specific insultei: prostul de cutare. Participiile (mai ales cele cu sens activ) capătă extrem de frecvent asemenea utilizări: adormitul, amețitul, nepriceputul. În limbajul familiar-argotic actual, mai ales în limbajul tinerilor, se observă o tendință puternică de a folosi acest tipar gramatical pentru a crea
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
nu-i pot suporta pe revoltații care nu vor decât/ să se integreze-n sistem/ să-și arunce fundul pe fotolii plușate/ lăsați-mă în pace cu lecțiile de istorie/ mie îmi plac învinșii/ idealiștii/ luptătorii nepregătiți și stângaci// iubesc proștii din care viața mușcă până la os/ și pe mânioșii tocmai bine pârguiți pentru morgă." (Nu mă mai încurc cu obiecte uzuale de scris). Dacă fandările morale și mersul în contra curentului sunt puțin forțate, evident regizate, ca un rol al deplinei
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
de baraje împotriva viiturilor și a sta, în apă până la genunchi, la bodega de lângă biserică, nu au ezitat. Munca s-o facă alții, armata, poliția, pompierii. Eventual, chiar străinii. Noi, victimele, suntem prea ocupate cu spirtoasele și cu comentariile despre proștii care-și construiesc vara sanie și iarna car. Însă astfel de lucruri s-au banalizat într-atât, încât au devenit regula, nu excepția. Stați câteva ore pe banca din fața unui bloc din orice oraș românesc și veți constata care sunt
Dipsomania salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10655_a_11980]
-
ca avangardist singuratic, situat în afara oricărei grupări, s-a și instalat cu satisfacție în acest rol de scriitor ciudat, care, de fapt, nici nu vrea să fie înțeles, pentru că nu ar avea cine să-l înțeleagă: toți cititorii sunt niște proști sau niște stupizi, ca să nu mai vorbim de cititoare. Acest discurs negativ împotriva cititorilor revine ostentativ în cartea sa din 1943, Cocktail, imposibil de clasificat. Autorul o numește simplu ,scriere", atât în dedicația către sine însuși, ca singurul demn de
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
să meargă la spitale, la bătrâni, la copiii săraci, la handicapați, valsează cu grație prin buzunarele murdare ale unor afeceriști venali. Problema mea nu e că dl. Copos se îmbogățește până la ceruri. Problema mea e că ne consideră pe toți proști, că își imaginează că ne poate fenta la nesfârșit, cu abilitatea de a adormi vigilența, acumulând milioane de dolari profitând de poziția dobândită. Personal, nu simt nevoia să fiu reprezentat, la nivel de țară, de un astfel de individ, care
Ciuperca nucleară a corupției by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10918_a_12243]
-
cultură de la posturile de televiziune și de radio și chiar și unii dintre ei de la ziarele de mare tiraj. Acești oameni au ajuns să se simtă diriguitorii culturii, deși unii dintre ei sînt de o incultură buimăcitoare. Cîte un asemenea prost, dacă n-a auzit de Llosa, de pildă, decretează că nu e mare lucru că a venit Llosa în România. Iar dacă desupra lui e tot unul ca el, rezultatul e că venirea în România a acestui mare și foarte
Topurile anului 2005 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10995_a_12320]
-
neuron în cap. 3. Indolența noastră ne face să răbdăm de toate, iar pe aleși, personalități cu puteri depline, îi pune în mișcare. Indolența și lipsa de cultură! îmi vin în minte cuvintele Glanetașului din Ion Rebreanu: ,,suntem săraci și proști, domnule!’’ Proști și săraci, relație și duală, și circulară! și așa o să rămânem ani buni câtă vreme aleșii se ceartă, de peste douăzeci de ani, doar ca să ne anime ( Ăia, în Roma Antică, ofereau și pâine, și circ, în zilele noastre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cap. 3. Indolența noastră ne face să răbdăm de toate, iar pe aleși, personalități cu puteri depline, îi pune în mișcare. Indolența și lipsa de cultură! îmi vin în minte cuvintele Glanetașului din Ion Rebreanu: ,,suntem săraci și proști, domnule!’’ Proști și săraci, relație și duală, și circulară! și așa o să rămânem ani buni câtă vreme aleșii se ceartă, de peste douăzeci de ani, doar ca să ne anime ( Ăia, în Roma Antică, ofereau și pâine, și circ, în zilele noastre, anul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ea, și căruia tot ea-i dăruiește, precum acestui Andrei Mihai Stan, bucățele de morală adultă stereotipă pe care le zvîrle cu parti-pris-uri de bunic sfătos. Cum stă scris în episodul unu din Cartea cu EURI : , Care beau sînt niște proști. Își scurtează viața pentru că alcoolul distruge mațele. Fumatul și mai mult scurtează pentru că e un fel de drog. Drogul e așa - pe de-o parte te face să te simți bine, pe de alta te face dependent de el, îți
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
am citit ultimul post" (ele.ro) sau unii mai atipici, construiți prin comparație: ,și de restu am râs cât vaca" (botosani.ro). În genere, comparațiile provocate de rîs transmit totuși mai mult evaluarea negativă decît intensitatea: cineva rîde ca un prost (sau ca prostu'), ca un fraier, ca un tîmp, ca un nebun, ca un bou, ca o capră, ca proasta-n tîrg etc. Se poate constata că evocarea rîsului intens și devastator are mai multe funcții: pentru vorbitor, rîsul propriu
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
cu atît mai mult în România acestui început de secol. Să amintim însă - nu pentru a scuza, ci pentru a explica - un fapt important: disputa "generațională" survine după lunga noapte comunistă, în care însăși idea de "generație" fusese extreme de prost privită. Atunci, societatea trebuia să fie "monolitică", după expresia consacrată, iar masa scriitorilor - de asemenea; orice fel de grupare, fie ea și doar pe criterii de vîrstă, avea un aer sulfuros: evoca posibilitatea unor "devieri", a unor "divergențe" față de linia
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
unul ludic, "caraghios", voit derizoriu, altul grav, patetic, conturînd un "discurs metafizic". Mai întîi o caricatură oarecum caragialian-argheziană: ŤDumnezeu, o! Dumnezeu! iată o vorbă pe care am auzit-o de la nea Georgică și o spun și eu, toată ziua, ca prostul, fără să știu ce înseamnă...ť". Apoi o expresie acută a pietății: ŤFericit deplin este cel pentru care mîntuirea a venit, iluminare, din afară. Și care crede în Divinitate sprijin exterior și de susť". Care este veritabilul Ionescu? Cum am
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]