1,432 matches
-
prigoniți și oprimați de catolici, ei au fost - la rândul lor - asimilați cu evreii <endnote id="(121, p. 87)"/>. Léon Poliakov a susținut chiar că propaganda și manifestările antievreiești au slăbit mult În epocă, pentru a lăsa loc celor Împotriva protestanților <endnote id="(455, I, pp. 175- 176)"/>. Aceștia au fost receptați ca fiind un fel de „semi-evrei”, așa cum, de altfel, i-a numit Edouard Drumont (La France juive, 1886), antisemitul de serviciu al Franței sfârșitului de secol XIX. De asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi turc”, iar călugărul Azarie spune că Ioan Vodă este iconoclast : „hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane” <endnote id="(822, p. 577)"/>. La rândul său, Despot Vodă (Moldova, 1561-1563) „ura datinele creștine ortodoxe” (cum scrie Azarie), fiind protestant („eretic”, cum Îl numește Ureche). Pornirile sale iconocide sunt consemnate de ambii cronicari : „bisericile dezbrăca, arginturile le lua, de făcea bani” (Grigore Ureche) și „a adunat la dânsul, Înșelătorul, vasele de argint și de aur și pietrele scumpe și Împodobite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dou)zeci și cinci de ani și știe cum sunt tratate minorit)țile În Egipt - copții, evreii și alții. Sunt cet)țeni de mâna a doua, spune el - „la fel cum Statele Unite cet)țeni cu drepturi depline nu sunt decât protestanții albi, În ț)rile arabe cet)țeni cu drepturi depline sunt numai arabii musulmani”. Sartre este de acord, Ins) În același timp se opune, modificându-și argumentele. Nici felahul egiptean nu este cet)țean cu drepturi depline. Este analfabet; de
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
părăsit În anul următor pentru un post la secția de radiologie a spitalului din St. Petersburg și, mai târziu, Între cele două războaie mondiale, am Înțeles că a ajuns un fel de celebritate medicală În Polonia. După catolici au venit protestanții - un luteran de origine evreiască. Va figura aici sub numele de Lenski. Fratele meu și cu mine am plecat cu el, pe la sfârșitul anului 1910, În Germania și după ce ne-am Întors În luna ianuarie a anului următor și am
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de către ruși, care după anexarea Basarabiei au procedat la o adevărată curățire a ei de turci și tătari. Rezultatul fiind că în 1855 în Basarabia, care număra pe atunci un milion de locuitori (dintre care 866 000 ortodocși, 25 000 protestanți, 5 000 catolici, 2 000 armeni gregorieni, 9 500 rascolnici, 81 000 evrei) existau numai 24 de mahomedani! A început o nouă repopulare a Bugeacului, rămas acum fără picior de tătar, a acelui „colț” de țară și lume bătut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Vatican II (1962-1965) termenul ecumenic a fost folosit cu reticență și cu suspiciune de catolici. În Enciclopedia Cattolica din 1950, la noțiunea ecumenismo găsim: «În sens propriu, „ecumenism“ este teoria cea mai recentă creată de mișcările interconfesionale, mai ales de protestanți, pentru a ajunge la unirea Bisericilor... Pentru catolici sunt indicate căile ecumenismului, în sensul originar al termenului». Astăzi, termenii ecumenic și ecumenism răsună în toate ambientele catolice: cuvinte și atitudini care, numai cu jumătate de secol în urmă păreau de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sa practică față de non catolici era o extensie evidentă a exercițiului său de caritate. Spunea: «Dragostea pregătește unitatea; cimentul unității este iubirea. Eroarea trebuie combătută mereu, dar oamenii trebuie să-i iubim și să ne rugăm pentru ei. Turci, evrei, protestanți sunt toți produsul bunului Dumnezeu. Au fost răscumpărați de Sângele lui Cristos. Trebuie să ieșim în întâmpinarea lui». Din acest motiv nu tolera ironiile sau tonurile de superioritate față de credincioșii altor confesiuni religioase. Și nu admitea să fie numiți eretici
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Episcopală din Triveneto, în petiția adresată papei Ioan Paul II (1978-2005) pentru beatificarea lui don Calabria, scrie: «Reconcilierea fraților separați, chiar și atunci când aceasta era văzută cu prudență, a fost aspirația arzătoare a inimii sale. A întreținut legături frățești cu protestanții și cu ortodocșii, a scris, vorbit, iubit, niciodată nu a pus în discuție. A cucerit cu iubirea». Nefiind un teolog și nici un apologet, nu a urmat linia acelora care înfruntă tema în termeni doctrinali. Datorită înclinației sale naturale, nici măcar nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Paul VI să promoveze cauza de beatificare a lui don Calabria, indicându-l ca «punte validă pentru unirea dintre creștini și punct de referință pentru unitate». Don Calabria relata deseori un dialog avut cu un preot iezuit. Subiectul era despre protestanți. Don Calabria susținea că: «Trebuie să se facă mai mult pentru a le ieși în întâmpinare, nu numai să ne rugăm. Părintele iezuit având o părere diferită, susținea că, din moment ce erau în afara Bisericii, ei trebuiau să se reîntoarcă». Cuvântul «reîntoarcere
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în împotrivirea față de dușmanul comun. Cu toate acestea, eu, ca laic, ba chiar foarte laic, și total neinstruit în chestiunile sfintei teologii, m-am silit să fac ce pot mai bine: să renunț la subtilitățile care împart Biserica romană și protestanții din disputele dintre episcopi și erudiți, iar prin cărțile mele caut să expun ceea ce, prin harul lui Dumnezeu și în ciuda păcatelor și greșelilor noastre, rămân încă adevăruri comune. Nici asta nu e o muncă inutilă: poporul ignoră o mulțime de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lumina sa, de căldura sa divină. Și atunci vom fi mărturisitorii lui Cristos în toată lumea». În aceste câteva rânduri e tot spiritul ecumenic al lui don Calabria și se dezvăluie și personalitatea unui susținător arzător al spiritului ecumenic din rândurile protestanților. Iată un răspuns al pastorului din Eskilstuna: «Dragă părinte și frate în Cristos, pace de la Dumnezeu și de la Isus, Mântuitorul nostru. Vă mulțumesc pentru marea dumneavoastră prietenie. Am primit cu bucurie scrisoarea dumneavoastră și imediat m-am îngenuncheat înaintea altarului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Sonnino, care milita în același partid, făcea figură de prim-locotenent și, în șoaptă, de rival mai ales ca urmare a duelului înțepător dintre marchiza Rudini și egeria baronului Sonnino, contesa Francesetti, amîndouă mari doamne și femei cu duh. Sonnino, protestant, de ascendență engleză levantină cu adaos israelit, avea aparența unui om de bibliotecă, colțuros, miop cu lornion, foarte puțin dotat pentru arta oratorică ceea ce constituia un serios handicap într-o țară unde elocvența, bogată și nesfîrșită, este foarte apreciată de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
filantropice și de caritate sunt încurajate din plin. Laicii pot să acumuleze cinstit bogății, dar să nu le risipească ostentativ. Dimpotrivă, ei sunt sfătuiți să investească banii în „construirea de temple, de spitale, donații și diverse așezăminte”. La limită, asemenea protestanților creștini din primele generații, laicii jaina pot să-și asume o „asceză intramundană” deosebit de respectată. În concluzie, comunitatea jaina este una deosebit de unită și solidară. Din punct de vedere sociologic, Michel Hulin observă o trăsătură specifică a acestei comunități hinduse
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în declin”. Argumentele cunoscutului sociolog britanic se referă la fundamen talismul islamic din Iran, Orientul Mijlociu, africa și India, caracterizat ca fiind „foarte dinamic” și refractar occidentalizării. Mai sunt aduse în discuție celebrele conflicte din irlanda de Nord dintre catolici și protestanți sau fantasticul entuziasm catolic care cuprinde America de Sud la fiecare vizită a Papei. la rândul său, Jacques lacan se arăta în 1974 foarte optimist în ceea ce privește viitorul religiei. El avea în minte „religia adevărată” (pentru el, confesiunea catolică): „religia, mai ales cea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
clasei. Tratat ca infirm, batjocorit, chiar bătut de „camarazi”. Scrisoarea ajungea, apoi, la sfârșitul războiului și descoperirea ororilor naziste. „Consideram documentele o diabolică minciună confecționată de Învingător pentru defăimarea poporului german.” Intervenea aici o figură tutelară „eliberării de matcă”: preotul protestant și profesor de religie. Un pedagog temerar, care condamnase deschis, În clasă, „trufia nemților”. Hulit, șicanat, batjocorit de elevi, „cu tot sadismul de care era În stare o haită de mici monștri. Orele de clasă trebuiau să fi fost pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cele mai folosite 6. Ceea ce atrage atenția în această scriere de tinerețe, dincolo de mesajul său conformist, este orientarea diversificată a surselor afectate. De la scrierile canonice ale ortodoxiei, la filosofia Antichității grecești, de la scriitorii latini, la cei orientali, de la stoici la protestanți, totul se amestecă într-un creuzet al gândirii cantemiriene, care dă semne că numai forțată de împrejurări acceptă corsetul dogmatic. În plus, preferința pentru unitarianul Andreas Wissowatius poate părea și ea stranie în epocă. Pentru Cantemir nu conta natura argumentelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
accesibil în raport cu un sistem economic diversificat, cu posibilitatea specializării profesionale, cu accesul la spațiul public și la carierele dimensionate pe măsura individului. Iar această situare într-o lume a posibilităților profesionale nelimitate diferențiază net universul modern al vocației de cel protestant descris de Weber, bazat pe o economie capitalistă incipientă și pe viziunea ei conservatoare. Etica vocației nu se mai referă la o morală transcendentă care constrânge viața individului, ci la ilustrarea plenară, continuă și completă a proiectului personal pe parcursul întregii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să apere catolicismul în fața cunoscutului teolog protestant liberal Harnack, cel care publicase La esencia del cristianismo în anul 1900; totuși, în acea pretinsă apărare a credinței, Loisy nega faptul că Biserica a fost instituită de Cristos, afirmând că era rodul primelor comunități creștine în care începuseră să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
profund ancorat social și politic) pledau în favoarea laturii culturale a apostolatului bisericii și a asumării valorilor răspândite de cultura catolică 460. Această situație s-a reflectat prin apariția unor articole și trimiteri la volume apreciative la adresa Bisericii Catolice, aparținând unor protestanți germani (Friedrich Kurtius, Lorinzing von Gottingen); de asemenea, s-a publicat o întreagă serie de materiale care tratau teme fundamentele ale catolicismului european de la acea dată. Au existat numeroase articole care prezentau știri din lumea catolică; dintre acestea, cele mai multe se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a trei citate: ale Sfinților Bernard, Ieronim, Carol Boromeu, toate ilustrând groaza celor care au înțeles ce înseamnă iadul. În demersul său, autorul a demonstrat existența infernului, care era acceptat în forme diverse atât de popoarele barbare, cât și de protestanți, apoi a fost făcută o descriere a acestui loc de suferință veșnică și pedepsele ce îi așteaptă pe cei care ajungeau acolo. Textul a fost redactat de părintele Iosif Duma și constituia o traducere. Așadar, erau alese teme cu un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica era un collegium în interiorul statului (P. Granfield, "Nascita e declino della societas perfecta", în Concilium, nr. 18, 1982, pp. 955-964). 5 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
teologie dogmatică la aceeași universitate. A studiat principiile lui Kant și a încercat să apere dogma creștină împotriva lor. În 1820 a devenit profesor de teologie catolică la Bonn și a ținut prelegeri cu scopul de a apropia catolicii și protestanții. Opiniile sale au luat numele de hermesianism și discipolii săi au publicat o revista pentru a le răspândi. În 1835 opiniile sale au fost condamnate ca eretice, în http://www.encyclopedia 123.com/H/HermesGeoeg.html, consultat în data de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o lume mai complicată acum. Înainte era o structură, și fiind structură, cum să spun, mă gândesc să dau un exemplu, poate e un exemplu greșit. Era o biserică, biserica catolică, după aia s-a împărțit în două, au apărut protestanții, apoi s-au împărțit în alte zece părți, neoprotestanții, baptiștii, și cutare-cutare. Și tot așa înainte. Până și religia iudaică s-a împărțit, au fost tot felul de apariții, a fost Mesia intermediar, au fost hasidicii. Atunci era o biserică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înseamnă că averile lor au fost dobândite datorită apartenenței la protestantism. Cel puțin ca punct de plecare în analiza contextului rupturilor sociale pe care le-a produs Reforma, atenționarea este valabilă. Averile erau create anterior, doar declararea posesorilor lor ca protestanți s-a produs ulterior 145. În acest caz, întrebarea inițială, care privea apartenența protestantă a capitalului și elitei capitaliste, ar putea fi reluată sub forma următoare: ,,Atunci se naște următoarea întrebare istorică: ce temei a avut această predispoziție deosebit de pronunțată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dominației Bisericii asupra vieții laice, atunci putem spune că prin Reformă puterea laică și-a afirmat victoria, iar înflorirea economică prin capitalismul de mai târziu nu este decât un rezultat, un efect al acestei victorii. Weber subliniază comportamentul diferit al protestanților față de celelalte culte 148. Pentru a înțelege mai bine contextul religios al apariției și impunerii capitalismului trebuie să subliniem că oamenii din epocă erau profund preocupați de problema modului lor de viață de pe pământ, fiind convinși că puritatea vieții lor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]