1,136 matches
-
țările riverane la Marea Neagră, Ioana Pârvulescu a constituit, fără îndoială, una din revelațiile salonului. Scriitoarei române i-a fost rezervată și ocazia de a dialoga pe podium în fața a sute de spectatori cu Sigrid Combüchen, o foarte apreciată și binecunoscută prozatoare suedeză. Traseul scandinav pe drumul cărții s-a încheiat la Stockholm. În Sala Internațională a Scriitorilor din incinta Complexului de Cultură, cu peste 700 de locuri, arhiplină, Herta Müller a dialogat cu o binecunoscută moderatoare TV care, din păcate, nu
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
din luxosul cartier bernez al ambasadelor, casă vizitată adesea în tinerețe de Einstein, unde își exersa vioara cu un prieten, pe atunci proprietarul imobilului. Aici și-a desfășurat întreaga-i activitate literară, pentru care a fost distinsă cu numeroase premii. Prozatoare plină de har, Françoise Choquard și-a cucerit atât cititorii cât și critica de specialitate. Unele dintre cărțile sale au apărut în mai multe ediții (Iarnă lucidă, Cuvintele mele) sau au făcut obiectul unor cursuri sau dezbateri universitare (Iarnă lucidă
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
o referire flexibilă și personalizată la contexte și conjuncturi de tot felul. Vezi Cheful nu se organizează, vine de la sine, 2005, carte etalând, alături de dezinvoltura și vivacitatea remarcate de Al. Cistelecan în textul escortă, nesiguranța bogată și expresivă a unei prozatoare care evoluează, o spun din nou, fără plasă, mereu vulnerabilă și, de aceea, incitantă; Cadență pentru marș erotic (2010), în care un dirijor năstrușnic pune ordine în fraze muzicale intonate de-o parte și de alta a lui 1989 (documentarea
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
de femeie pe care luciditatea, frica de boală, spaima de moarte au înșelat-o în iubire, au înfuriat-o pe viață: , Paginile ei de autoanaliză nu sînt cu nimic mai prejos celor similare din romanele lui Holban sau din cărțile prozatoarelor interbelice." Da, numai că prozatoarele, în jurnal, sînt altfel de femei. Dovada e Sorana Gurian, cea dată deoparte, de critici și ,popor", de îndată ce noul regim a radicalizat, în propriu-i folos, acuzele din interbelic. Ținînd, cîndva, de vioiciunea unei literaturi
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
frica de boală, spaima de moarte au înșelat-o în iubire, au înfuriat-o pe viață: , Paginile ei de autoanaliză nu sînt cu nimic mai prejos celor similare din romanele lui Holban sau din cărțile prozatoarelor interbelice." Da, numai că prozatoarele, în jurnal, sînt altfel de femei. Dovada e Sorana Gurian, cea dată deoparte, de critici și ,popor", de îndată ce noul regim a radicalizat, în propriu-i folos, acuzele din interbelic. Ținînd, cîndva, de vioiciunea unei literaturi, încăierările de moravuri între pudibonzi
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
lung din opera umanistului italian, - Delicte și pedepse, - marele cărturar jurist, contemporan cu iluminiștii francezi ai secolului XVII. Text încredințat Martei Petreu ce conduce cu atât entuziasm minunata revistă "Apostrof". Traducerea, după cum arătam mai demult în prefața clujană, aparține răposatei prozatoare Dora Scarlat. în amintirea căreia, îmi îngădui să public și în România literară un scurt fragment din tălmăcirea măiastră a Delictelor, și-așa depășind cu mult spațiul de tipărire al oricărei reviste. Cap. XXXIX Despre un tip special de delicte
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
Mircea Mihăieș O știre de presă, scurtă și crudă, anunță plecarea din lumea noastră a uneia din cele mai mari prozatoare ale contemporaneității: Doris Lessing. S-a stins la 94 de ani în casa ei din Londra - binecunoscută celor care, în urmă cu șase ani, i-au urmărit pe jurnaliștii care-i luau interviuri, la primirea Nobelului pentru Literatură, chiar pe
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
pur și simplu, un rezumat făcut de autoarea însăși. În Dicționarul Scriitorilor Români, Gheorghe Perian, într-un comentariu mai aplicat, caracterizează romanul drept un "hibrid", rezultat din interferența unei teme preluate, moștenite (cea a "obsedantului deceniu"), cu tema propriu-zisă a prozatoarei. În Drumul egal al fiecărei zile, revine și accentuează seriosul cercetător de la Cluj, Gabriela Adameșteanu se dovedește "nepregătită" pentru introducerea unei teme proprii... Oricât de mult aș ține la grila istoriei literare, e limpede, în cazul de față, că ea
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
dinainte pregătit. Sustrăgându-se aventurii cu Gina, Vlad e luat pe sus și dus într-o secție de poliție ca suspect într-o serie de infracțiuni. Că n-are nici un amestec în toate acestea e clar. Doar că (iar aici prozatoarea se arată subtilă), odată dovedindu-i-se nevinovăția, el devine, pentru autorități, inutil. E, fără ocolișuri, trimis la plimbare. Ca un făcut, la ieșirea din circă, dă peste singurul om care i-ar fi putut înțelege drama, avocatul Teodor Caba
Iluzii pierdute by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6353_a_7678]
-
alți cîțiva. Stahl era fiul, născut în România, al unui alsacian și al unei franțuzoaice. Era frate vitreg (numai prin mamă) al lui Șerban Voinea, doctrinarul de mai tîrziu și lider al social-democrației românești, și cu Henriette Yvone Stahl, cunoscuta prozatoare. Fusese un adept al lui Gherea și, din spațiul doctrinar al social-democrației europene, partizan al austro-marxismului (Otto Bauer în special). Păstrase, de aceea, în tinerețe, legături bune cu social-democrații bucovineni (soții Grigorovici, Pistiner, Erlich), oameni cu multă știință de carte
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
Alex. Ștefănescu Poetă și prozatoare, publicistă, Aurelia Lăpușan s-a angajat în ultimii ani în scrierea unor lucrări monografice de mare interes, consacrate celor mai importante localități din Dobrogea (Constanța, Medgidia, Cernavoda etc.) și activităților specifice zonei (navigația, cultivarea și valorificarea grâului etc.). Și l-
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
din Alcalá de Henares. Premiul de mare prestigiu care poartă numele lui Cervantes și se acordă unui reprezentant al literaturii de limbă spaniolă, alternativ din peninsulă și de pe continent, ca omagiu pentru întreaga opera, i-a revenit pentru anul 2010 prozatoarei Ana María Matute, născută în 1925 la Barcelona. Inclusă de mai multă vreme pe listele candidaților, scriitoarea catalana se află în acest an în compania altor figuri importante din literatura spaniolă a ultimelor decenii, precum Luis și Juan Goytisolo, Antonio
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
martie 1953 - A murit Iosif Vissarionovici Stalin, politician și dictator rus (născut în 1879). Cum e și istoria asta, azi i-a murit Stalin, ieri îl confirma pe Putin în al treilea mandat. 5 martie 1955 - A murit Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare și autoare dramatică româncă (născută în 1876). Auzise ea zvonul potrivit căruia femeile nu știu și nu scriu prea bine, astfel că, s-a enervat și a arătat că femeia poate mânui și stiloul, nu doar lingura în cratiță. Citește
Istoria zilei: 5 martie. Putin a învins, Stalin a murit () [Corola-journal/Journalistic/67171_a_68496]
-
oraș, a fost la fel de dezamăgitor, că nimic din mitologia dragostei filiale, a școlii, a primelor experiențe erotice nu rezistă. Deși nu avem dovezi, intuim că românul are în mare măsură un caracter autobiografic. Și, pe cât de mult o admirăm pe prozatoare pentru talentul său, pe atât de mult începem să o antipatizam constatând că ea se poartă că o ființă extraterestră care a venit pe Pământ în inspecție. Ca si cum n-ar fi și ea răspunzătoare de modul în care se trăiește
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
că, literar, o conspirație a binelui a funcționat și în ce o privește pe autoare. Poate și datorită ei a recâștigat o identitate care, în chip fericit, i se alătură celei consacrate. Este și critic literar eminent Mioara Apolzan și prozatoare în sensul deplin al cuvântului. Mioara Apolzan, O vară cu Maia, București, Editura Cartea Românească, 2012, 320 pag.
Identitate recuperată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4736_a_6061]
-
numește „spiritul veacului”. Iar acest spirit al veacului XIX cerea oamenilor săi conștiința apartenenței la o națiune: 1859 - clipa ființării ei în lume și oamenii care au făcut Unirea sînt cele două obective ale Danei Dumitriu în ciclul său epic. Prozatoarea redeschide cartea istoriei pentru a împlini profilul uneia dintre epocile cele mai contradictorii și pentru a finaliza destinul epic al unui personaj aproape legendar, a cărui prezență pe scena politică a veacului interesează atît pe istorici, cît și pe amatorii
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
romanul istoric” este, în fapt, un roman total, o sumă de romane („ficțiuni”) și o sumă de reconstituiri („adevăruri”) care oferă profilul complet al epocii și al oamenilor care i-au trăit și i-au scris istoria. Prima grijă a prozatoarei este aceea de a fixa starea, „atmosfera” timpului și semnificația lor în ordinea evoluției istorice: „Nerăbdarea generală poartă cuibărită în ea, ascunsă cu grijă și superbie, apatia străveche, scepticismul bătrînesc și impetuozitatea superficială a tinerilor”; această nerăbdare este marca epocii
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
numeroase disocieri interesante care privesc istoricitatea unor forme ale socialului, politicului sau economicului, notații care amintesc de intervențiile lui Ibrăileanu din Spiritul critic în cultura românească; există, apoi, un „roman de dragoste” (Gradowicz - Ana Théodory) în care se satisface apetitul prozatoarei pentru analiza psiholigică, teoretizată altădată în Ambasadorii sau despre realismul psiholigic (1976). Există, însă, în primul rînd, o perspectivă novatoare asupra unui moment de cea mai mare importanță pentru istoria noastră și un profil al lui Cuza care a constituit
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
în primul rînd, o perspectivă novatoare asupra unui moment de cea mai mare importanță pentru istoria noastră și un profil al lui Cuza care a constituit obiectul unor reacții contradictorii din partea criticii de întîmpinare a momentului; i s-a reproșat prozatoarei: intenția demitizării, a prezentării lui Cuza într-o lumină „nefavorabilă”. Aceste observații pleacă, însă, de la o greșită înțelegere a raportului autorului cu personajul său; portretul lui Cuza, cu toate detaliile care au deranjat pe unii, dar care, în fapt, sînt
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
nu se poate face decît în și prin textul romanului, înțeles în specificitatea sa. Formula epică, declarat balzaciană („Ce să facem? Marchiza se încăpățînează să iasă la ora cinci. Și în funcție de acest obicei al ei se scrie istoria...”, notează ironic prozatoarea pe prima filă a celui de-al treilea volum din seria sa epică), se arată pe deplin constituită mai ales în cea din urmă carte, Dana Dumitriu trecînd fără dificultăți de la registrul „proustian” al primelor volume (care au și impus
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
nostru este chemat să satisfacă foamea de politică a cetățeanului de rînd...”. Înțeleasă la 1865 ca o chestiune „de familie”, joaca intereselor politice are într-adevăr ceva familial, iar surprinderea acestui aspect de mare subtilitate a momentului i-a impus prozatoarei o manieră în egală măsură familiară de abordare a evenimentelor și personalităților devenite personaje de roman: „familiaritatea” rămîne unul dintre secretele romanului „istoric”, oricît ar deranja pe unii absența fracului și a micii cute grave de pe fruntea scriitorului care explorează
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
pe lume pentru a contempla sau pentru a face?”), cultivînd paradoxul ca pe un „dat” al firii sale complicate, Ion Ghica este un personaj din categoria intelectualilor activi, admirabil (re)construit de Dana Dumitriu; prin el, ca și prin Kogălniceanu, prozatoarea ajunge la problema fundamentală a generației: puterea. Profilul complex al protagonistului, cu o viață interioară pusă în valoare și prin forța de sugestie a unor „fantasme” (chipul cerșetorului și atelajul fantomatic), se află, cu al treilea roman al ciclului, la
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
mici, mai modeste, mai puțin cunoscute. De exemplu în Portugalia. Între lunile noiembrie 2002 și mai 2003, în mai puțin de jumătate de an, împlinesc vîrsta de 80 de ani personalități excepționale ale literelor: Augustina Bessa Luís, cea mai mare prozatoare portugheză în viață, care ar fi luat fără îndoială Nobel-ul pentru literatură în locul rivalului ei, dacă n-ar fi fost politic situată la dreapta; José Saramago, comunistul, Nobel-ul pentru literatură din 1998; Eugénio de Andrade, cel mai mare
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
Cartea Românească, 2012, 688 p Viețile paralele, ultimul român al Florinei Iliș, e, cu siguranta, una dintre cele mai așteptate cărți ale anului. O dată, pentru că tomul de aproape șapte sute de pagini - tipărite cu caractere mici - reprezintă come-backul spectaculos al unei prozatoare care a demonstrat deja, prin Cruciada copiilor, că poate construi pe spații largi și cu mize majore. Pe de altă parte, tema cărții - încercarea de transpunere ficționala a biografiei lui Eminescu - e, de nu de-a dreptul incendiară, măcar riscantă
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
românești și-au cam frânt gâtul în demersuri asemă- nătoare. La fel ca Lovinescu sau Cezar Petrescu, Florina Iliș rescrie viața lui Eminescu tot pornind de la texte. Doar că, dacă pentru primii biografia era o excrescența (romanțata) a operei poetice, prozatoarea liberalizează - si egalizează - căile de acces la viață poetului. Sunt puse în joc, în această ficțiune-document, cele mai diverse mărturii, de la fișe clinice până la file de jurnal sau pagini de corespondență, articole din presa vremii, analize critice etc. De aceea
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]